Page 96 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 96
pg. 4 DRUMUL SOClAtISMULUÎ NR. 7 702 ® DUMINICA, 28 NOIEMBRIE 1982
Vizita ofieiaSi de prietenie a tovarăşului Nicolae Geeuşesou în Kuweit 8 \
ia
! iVELEVIZIUNE
Primirea prinţului moştenitor Dineu fntîlniri de lucru
şi prim-ministru al guvernului
în onoarea preşedintelui Ministrul afacerilor ex strucţiilor de maşini, au | DUMINICA, 28 NOIEMBRIE
Sîmbătă după-amiază, laborării dintre cele două Republicii Socialiste Româ terne, Ştefan Andrei, s-a în avut întâlniri de lucru cu „ 8,(10 Consultaţii pentru Sn-
preşedintele Republicii So ţări. nia, tovarăşul Nicolae tâlnit, sîmbătă, cu viceprim- ministrul petrolului, şeic 8 văţămmtul seral:
cialiste România, tovarăşul Mulţumind, preşedintele Ceauşescu, emirul statului ministrul şi ministru al a- Aii, Al-Khalifa Al-Sabah, 5 Analiza matematicii
Nicolae Ceauşescu, a pri Nicolae Ceauşescu a arătat Kuweit, Alteţa Sa şeicuî facerilor externe şi infor ministrul industriei • şi co ' 8,30 Almanahul familiei
mit la reşedinţa sa, Pala că împărtăşeşte această a- maţiilor a! statului Kuweit, merţului, Jasscm Khalid | 9,00 De strajă, patriei
tul „Salaam“, pe prinţul preciere şi că întreprinde Jaber Al-Ahmad Al-Jaber şeicul Sabah Al-Jaber Al-' Al-Marzuq, şi cu preşedin « 9,30 Bucuriile muzicii
moşten’tor şi prim-ministru cu deosebită plăcere aceas Ai-Sabah, a oferit, sîmbă Sabah. tele Fondului Kuweitian | * Vă place Brahms '!
al guvernului, şeic Saad tă vizită de prietenie în tă, un dineu oficial. pentru ajutorarea ţărilor în J 10,00 Viaţa satului
Al-Abdullah Al-Sabah, ca Kuweit. Hună dineu, care s-a des In aceeaşi zi, Ion M. Ni curs de dezvoltare. Î 11,45 Lumea copiilor
re a făcut o vizită protoco colae, viceprim-ministru al In cadrul discuţiilor s-au 13,80 Album duminical :
lară şefului statului nostru. In cadrul întrevederii s-a făşurat într-o atmosferă de guvernului, împreună cu abordat probleme ale coo ( * Telesport. — „901016111
procedat ia un schimb de caldă cordialitate, preşedin Nicu Constantin, adjunct al perării economice şi livră Carpaţi" la handbal
Prinţul moştenitor a sa vederi ce a evidenţiat do masculin: România —
lutat noua vizită de priete rinţa României şi Kuwei tele Nicolae Ceauşescu a ministrului industriei con rilor reciproce de mărfuri. I U.R.S.S. Transmisiune
nie a preşedintelui Nicolae tului de a acţiona, în con fost salutat de prinţul moş < directă de la Buzău
Ceauşescu în Kuweit, ară tinuare, pentru adîncirea tenitor şi prim-ministru al I (ora 17,15)
tând că dial gul la nivel şi consolidarea relaţiilor do Kuweitului, de membrii gu încheierea vizitei oficiale * 18,30 Micul ecran pentru cci
înalt va constitui un mo colaborare, pentru identi vernului, de ceilalţi repre • nilcl
ment de seamă în dezvol ficarea unor modalităţi de I 18,50 1001 de seri
tarea pe mai departe a bu dezvoltare a acestor rapor zentanţi ai vieţii publice de prietenie a tovarăşului ' 19,00 Telejurnal
nelor relaţii existente, a co- turi. îcuweitiene. | 19,20 Cintarea României —
Nicolae Ceauşescu ■< Judeţul Alba
Ceremonia sosirii | 20,20 Film artistic: „Tată cu
dc-a sila". Producţie a
studiourilor iugoslave
(Urmore din pag 1) coloana de maşini străbate însoţiţi de emirul Kuwei in iaiayezfa I 21,45 Varietăţi muzical-core-
panglicile din beton ale u- tului se îndreaptă spre ma ' grafice
locuri, oferă preşedintelui nor şosele moderne, flan rele salon al palatului, unde .La 27 noiembrie a luat Ceauşescu, tovarăşa Elena | 22,20 Telejurnal.
Nicolae Ceauşescu şi tova cate de edificii impunătoa se întreţin într-o atmosfe sfîrşlt vizita oficială de Ceauşescu şi regele, regina ■« LUNI, 29 NOIEMBRIE
răşei Elena Ceauşescu fru re, care ilustrează efortul ră de caidă cordialitate. prietenie în Malayezia a Malayeziei a avut loc o în
moase buchete de flori. creator al talentatului şi Cei doi şefi de stat au preşedintelui Republicii So tâlnire de rămas bun. | 15,00 Telex
' 15,05 Emisiune la limba îna-
Fanfara intonează imnu harnicului popor kuweitian, abordat, apoi, o serie de cialiste România, tovarăşul întreţinmdu-se cordial, ' ghtară '
rile de stat ale României angajat pe calea dezvoltă probleme de interes comun, Nicolae Ceauşescu, a tova şefii ceior două state au re J 17,50 1001 de seri
răşei Elena Ceauşescu, e-
şi Kuweitului. Cei doi şefi rii ţării, a valorificării bo schimbul de opinii, convor fectuată la invitaţia Maies afirmat, satisfacţia lor pen s 18,00 închiderea programu-
oficiale
birile
desfăşurîn-
de stat trec în revistă gar găţiilor sale naţionale, în du-se într-o atmosferă de tăţii Sale Sultan Haji Ah- tru rezultatele fructuoase g Iui.
da de onoare aliniată pe dreptând u-se spre palatul stimă şi prietenie ce carac mad Shah Ibni Al-Marhum ale vizitei, înţelegerile per ' 20,00 Telejurnal
1
| 20,25 Tezaur folcloric
aeroport. In semn de salut „Salaam", reşedinţa rezer terizează bunele relaţii e- Sultan Abu Bakar, suvera fectate, şi-au manifestat « 20,55 Orizont ştiinţific
sânt trase 21 salve de arti vată solilor poporului ro xîstente intre cele două po nul Malayeziei, şi Maiestă convingerea că România şi | 21,15 Ritmuri tinereşti
lerie. v mân pe timpul şederii lor poare, a dorinţei lor de a ţii Sale regina Tuanku Haj- Malayezia vor acţiona pen * 21,30 Roman-foileton : „Do
Pe traseul dintre aero în Kuweit. adinei legăturile de cola jah Afzan Binti Tengku tru aplicarea lor, . pentru cherii". Episodul 5
port şi oraş şi, apoi, de-a La reşedinţă, preşedin borare, spre binele reci MuhammacL amplificarea pe ansamblu | 22,00 Telejurnal.
lungul impozantului bule tele Nicolae Ceauşescu şi proc, al cauzei păcii şi în îri dimineaţa plecării, în a raporturilor de prietenie <i
a
vard Gamal Abd'el Nasser, tovarăşa Elena Ceauşescu, ţelegerii internaţionale. tre preşedintele Nicolae şi colaborare. r neon & xma g masa s iraw g tersntr g ars.
lucrările Conferinţei extraordinare a
organizaţiei judeţene de partid Hunedoara
(Urmate din pag. 1) lite la recenta consfătuire partid şi popor, Conferinţa Nicolae Andronache, Gra- Lazăr Ionel, Lavu Ilie, Lă- mentele aflate pe ordinea
de lucru a C.C. al P.C.R. judeţeană Hunedoara va da ţian Faur, Cornelia Iloiu, zărescu Ion, Luca Otilia, de zi a Conferinţei Naţio
să dezbată activitatea ce o expresie angajamentului Teodor Feier, Ilie Lavu, Malincenco Vasile, Matei nale a P.C.R., Raportul
şi reducerea importului. se desfăşoară pentru creş solemn al tuturor celor ce Eugenia Lazăr, Constantin Gheorghe, Mitrofan Maria, prezentat de t o v a r ă ş u l
Analizînd rezultatele de terea combativităţii revolu trăiesc şi muncesc în acest Militaru Victor, Manea An Nicolae Ceauşescu. Dele^r?-
pînă acum, modul în care ţionare a comuniştilor, a judeţ, fără deosebire de na Diaconescu, Alexandru Voi- gelica, Mocanu Maria, Moş ţii la Conferinţa Naţională
se înfăptuiesc principiile întregului activ de partid, ţionalitate, de a nu precu culescu, Constantin Popa, Maria Felicia, Nedelcu vor exprima hotărârea fer
noii revoluţii agrare, Con- peţi nici un efort pentru a Maria Bereş, Vasile Golda, Gheorghe, Nrcoară Eva, Ni- mă a organizaţiei judeţene
2?rinţa judeţeană trebuie să faţă de lipsurile şi abate da viaţă programului parti Iosif Kelemen, Dumitru cola Ioan, Nuţiu Victoria, de partid, a tuturor oame
dezbată felul în care ac rile ce se mai manifestă în Fodor. Nicolescu Marin, Oprişa
ţionează i anizaţiile de unele sectoare de activitate dului, istoricelor hotărîri a- După încheierea dezbate Avram, Oros Vasile, Pele nilor muncii din judeţul
şi să adopte toate măsurile
partid de ia sate pentru pentru perfecţionarea stilu doptate de cel de al XII- rilor, conferinţa a adoptat Maria, Petrache Eugenia, Hunedoara de a pune în
mai buna folosire a pămîn- lui şi .metodelor do muncă, lea Congres al Partidului în unanimitate darea de Petrescu Lucreţia, Pogea treaga lor experienţă, com
ţului, întărirea răspunderii Comunist Român, menite seamă şi activitatea desfă Brîncoveanu, Popa Con petenţă, putere de muncă
în efectuarea la timp a tu întărirea rolului conducă să ridice România pe noi şurată de Comitetul jude şi creaţie în slujba înde
tor al organelor şi organi culmi de civilizaţie şi pro stantin, Popa Ioan, Pupă-
turor lucrărilor agricole şi zaţiilor de partid în întrea gres. ţean de partid de la pre zan Vasile, Rişcuţa Ioan, plinirii la un înalt nivel
c-
re cctarea tehnologiilor ga lor activitate economi cedenta conferinţă pînă în Scorobeţiu Maria, Sicoo calitativ a sarcinilor ce le
3, Uite, generalizarea ex că, politică şi socială, ast Cu aceste gînduri, urez prezent. De asemenea, a Doina, Spineanu Eugenia, revin din Programul parti
perienţei pozitive, oare să fel incit să se asigure rea succes deplin lucrărilor fost aprobat, în unanimita Stanciu Paraschiv Ştefan, dului, din actualul plan
asigure creşterea continuă lizarea în cele mai bune conferinţei judeţene de te, proiectul programului Szabo Maria, Suveţi loian- cincinal precum şi din ho
a producţiei vegetale şi a- condiţii a tuturor obiective partid. de măsuri. da, Tănăsoni Maria, Tocaci tărârile pe care le va adop
nimale, întărirea şl dezvol lor ce le avem de înfăptuit. Exprimînd sentimentele Conferinţa extraordinai-ă Mariana, Toma Horea, To- ta Conferinţa Naţională a
tarea economică şi organi unanime ale participanţilor a organizaţiei judeţene de plicean Iacob, Tripşa Şte Partidului Comunist Ro
finind seama do impor
zatorică a tuturor unităţi tanţa deosebită a probleme la conferinţă, ale tuturor partid Hunedoara a ales fan, Vad Tibor, Varga Şte mân.
lor din agricultură, spori oamenilor muncii hunedo- fan Andrei, Veber Martin, Conferinţa a aprobat în
rea contribuţiei acestora la lor ce se află la ordinea de reni, tovarăşul Radu Bălan, ca delegaţi la Conferinţa Vlad Ionel, Voiculescu A- unanimitate c o n ţ i n u t u l
zi, este necesar ca dezba
realizarea fondului centra terile din cadrul conferin prim-sccretar al Comitetu Naţională a Partidului Co Iexandru, Zasloţi Francisc, Mandatului politic prezen
lizat al statului. lui judeţean Hunedoara al munist Român pe următo Zăvoianu Nicolae. tat.
ţei să se desfăşoare la un rii tovarăşi: Acs Francisc,
în spiritul sarcinilor şi o- nivel de exigenţă şi comba P.C.R., a mulţumit călduros în cadrul conferinţei a într-o atmosferă de vi
rientărilor stabilite la Ple tivitate revoluţionară cres pentru însufleţitorul mesaj Balaszi Alexe, Barna Petru, fost prezentat, apoi, textul brant entuziasm, de pro
nara Comitetului Central al cută, asigurând ca acest e- adresat conferinţei şi a ru Bălan Dumitru, Bălan Ra Mandatului politic încre fundă angajare partinică şi
P.C.R. din iunie a.c., Con veniment, cu profunde gat să se transmită condu du, Bârna Ioan, Belea Vir dinţat de Conferinţa extra înălţător patriotism, parti
ferinţa judeţeană este che semnificaţii politice din cerii partidului şi statului gina, Bokos Iosif, Bîrlea ordinară a organizaţiei de cipanţii la conferinţă au a-
mată să analizeze modul viaţa partidului nostru să nostru, personal tovarăşului Aurel, Blag Silvia. Bololoi partid Hunedoara delegaţi doptat în unanimitate tex
• n care acţionează organe constituie un minunat prilej Nicolae Ceauşescu, hotărâ Corneliu, Bornecl Marin, lor la Conferinţa Naţională tul unei delegrame adresate
f
le şi organizaţiile de partid pentru unirea tuturor for rea unanimă a tuturor ce Borşa Constantin, Bocan a Partidului Comunist Ro t o v a r ă ş u l u i NICOLAE,
în vederea formării omului lor ce trăiesc şi muncesc Iosif, Bota Ioana-Maria, mân. CEAUŞESCU, secretar ge
ţelor în vederea îndeplini
nou, creşterea spiritului re rii exe -'.plare a obiectivelor în judeţul Hunedoara, ca, Bultean Lenuţa, Burducea Prin mandatul încredin neral al Partidului Comu
voluţionar şi al responsabi stabilite în toate domeniile alături (le întregul popor, Eugenia, Circo Leru, Câr ţat delegaţii organizaţiei nist Român, preşedintele
lităţii sociale a tuturor oa de activitate. să înfăptuiască în mod e- lan Virgiliu, Costache Titu- judeţene de partid sînt îm Republicii Socialiste Româ
menilor muncii, pentru Conferinţa judeţeană de xeruplar sarcinile ce le re Roman, Cotoţ Iosif, Ceuţă puterniciţi să exprime înal nia.
combaterea cu fermitate a partid trebuie să constituie vin în această etapă de Nela, Cornea Ştefan, Cris- ta preţuire şi deplina apro Conferinţa extraordinară
concepţiilor şi atitudinilor dezvoltare economico-socia- tea Florian, Dan Viorica, bare faţă de activitatea ne a organizaţiei judeţene de
un nou prilej de reafirma
înapoiate, pentru respecta re a adeziunii depline a co lă a patriei noastre. Tova David Gavrilă, Dănuţ Pe obosită ce o desfăşoară partid a constituit, prin în
rea strictă a hotărârilor de muniştilor, a tuturor oame răşul Radu Bălan a pre tru, Dima Nicolae, Do- t o v a r ă ş u l NICOLAE treaga ei desfăşurare, o
partid şi a legilor ţării, în nilor muncii din judeţ faţă zentat, în continuare, Da brean Aurelia, Drîstaru Ni CEAUŞESCU în fruntea nouă şi puternică exprima
tărirea ordinii ;i discipli de întreaga activitate inter rea de seamă asupra acti colae, Faur Graţian, Faur partidului şi statului, pen re a hotărârii comuniştilor,
nei pentru afirmarea prin naţională a partidului şi vităţii Comitetului judeţean Viorel, Faur Ilerta, Feier tru edificarea socialismului a tuturor oamenilor muncii
cipiilor eticii şi echităţii so statului nostru, puse în de partid de la precedenta Teodor, Gergely Maria, şi comunismului pe pămîn- hunedoreni, de a înfăptui
cialiste, pentru o nouă ca »slujba intereselor socialis conferinţă pînă în prezent. Gherghel Cornel, Grigorea- tul patriei noastre, pentru neabătut întreaga politică
litate şi în acest domeniu mului, progresului şi păcii, Pe marginea problemelor înălţarea României, în de internă şi externă a parti
al activităţ’" noastre de în întreaga lume, care a înscrise la ordinea de zi au nu Ion, Herţa Ana, Iliriza plină independenţă şi su dului şi statului nostru, ho
partid. dus la creşterea fără prece luat cuvintul tovarăşii J Otilia, Ianc Vasile, lovan veranitate, pe culmi tot tărârile Congresului al XII-
Conferinţa judeţeană de dent a prestigiului 'Româ Viorel Faur, Iacob Topli- Nicolae, Irinca Livius, mai înalte de civilizaţie şi lea al P.C.R., pentru con
partid este chem. iă eâ în niei pe toate meridianele cean, Ieronim Rusan, Ionel Istrato Tiberiu, Iuga Anto progres. Conferinţa a dat tinua înflorire a patriei
Spiritul hotărîrilor Plenarei lumii. Hodorog, Maria Mitrofan, nie, Janipa Mircea, Judele mandat delegaţilor să dez noastre socialiste, spre bi
C C. al P.C.R. din 1—2 lu Avem ferma convingere Corneliu Arsin, Brîncovea- Remus, Kelemen Iosif, Ko- bată cu înalt simţ de răs nele şi fericirea poporului
me a.c., a măsurilor stabi că asemenea întregului nu Pogea, Mircea Silvestru, vacs Carol, Lazăr Eugenia, pundere şl să aprobe docu român.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbii, Ion Cioclel, Tiberiu Istmte (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tircob
Preţul abonamentelor i lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei{ pa 6 luni —
: REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr. Petro Groza, nr. 33. 78 lei; anual —- 156 lei. Taxa de distribuire la domicilia — 6,50 lei lunar.
Telefoane: 11275. 11585. 12157. Telex s 72288. Abonamentele sa fac la oficiile poştale, factorii poştali şl difuzoril voluntari
TIPARUL i Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 !
din întreprinderi şi instituţii.