Page 1 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 1
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIT!-VĂ! DIN CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTE T
Ifa
COCS METALURGIC front larg de execuţie tarea unor reparaţii la
PESTE PREVEDERI îngăduie obţinerea unor mai multe maşini şi in
realizări sporite. stalaţii intens solicitate
Colectivul de oameni ai La parterul blocului re în producţie. De aseme ţ
muncii de la uzina nr. 1 cent dat în folosinţă se nea, au iniţiat cîteva ar-
— cocsochimică, din C.S. lucrează Ia amenajarea ţiuni de recuperare a ma
Hunedoara raportează, în spaţiilor destinate unor terialelor refolosibile din
unităţi comerciale şi pres
unitate. Astfel, organiza
cinstea Conferinţei Naţio
s w a i m i i l nale a partidului şi a ce tatoare de servicii : li ţia U.T.C. „mecanic şef”
brărie, papetărie, unitate
a realizat reparaţia capi
lei de a 35-a aniversări a
de difuzare a presei, a-
tală la o maşină de injec
proclamării
Republicii,
lialei din localitate a
Al COMITETULUI JUDEŢEAN M g ffljn m iM g iM noi succese în producţie. genţie C.F.R., sediul fi ţie TOSS şi a preluat re
cent altă maşină de ace
Prin utilizarea superioară
A.C.R. şi altele.
laşi tip ; organizaţiile de
C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N a capacităţilor tehnologi Ia „sculărie s-au anga
11
ce, prin mărirea indicelui
de utilizare a volumului ACŢIUNI jat să execute pină la
util al cuptoarelor, redu ALE TINERILOR finele anului remedierile
cerea la minimum a spar ÎN SPRIJINUL necesare la 17 matriţe
Anul XXXIV, nr. 7 794 MIERCURI, 1 DECEMBRIE 1982 4 pagini - 50 bani PRODUCŢIEI
gerilor de piloţi şi com (opt deja le-au terminat),
primarea acestora Ia den iar tinerii de Ia „poliurc-
sităţile optime, cocsarii în aceste zile de puter tani“ au fabricat di feri* ;•
hunedoreni au realizat, în nică angajare pentru ob repere în valoare d“
IN INTIMP1ABEA CONFERINŢEI NAŢIO perioada trecută din acest ţinerea unor rezultate peşte 7 000 de Iei. S-au
NALEA PARTIDULUI 1
an, o producţie suplimen deosebite în produc colectat importante canti
fatiiiiii!iiiiai<fflKWWiiii,i)iiHiJi)ii llMEMTi tară de peste 12 000 tone ţie, tinerii de la în tăţi de fier vechi, mate
de cocs metalurgic. Prin
treprinderea chimică O- riale plastice şi aproape
tre cei care au contribuit răştie au preluat, în afara două tone deşeuri din hîr-
din plin Ia obţinerea a- orelor de program, execu
Producţii sporite pe seama cestor rezultate se numă tie
ră . muncitorii din forma
extinderii mecanizării şi bunei ţiile conduse de lovită
Herci, Ştefan Zăpiic, Mi-
haî Beregată, Radu Mas-
organizări a lucrului în abataje tarus, Iosif Crişan şi A-
lexandru Farcaş.
Care sînt posibilităţile — Chiar cu un plus faţă zate se lucrează cu utilaje
minei Lupeni de a asigura de plan. Ţinînd cont că aflate „la a doua recicla RITM INTENS
creşterea producţiei de sectorul IV nu dispune nu re”, cum spun minerii. Este PE ŞANTIERELE
• cărbune ? mai de „cea mai bună do meritul şefilor de brigadă DE LOCUINŢE
•La întrebarea noastră au tare tehnică”, ci şi dc un Constantin Popa, Constan
răSpuns .şefi de sectoare de colectiv deosebit de expe tin Manda şi Teodor Bon- Constructorii din
Ta cea mai mare întreprin rimentat. avem garanţia de calo, precum şi al maiştri Petroşani an intensificat
dere minieră a judeţului. păşirii planului pentru pe lor electromecanici, al ca ritmul de lucru la înălţa
— La sectorul IV vom rioada care urmează. drelor tehnico-inginereşti, rea noilor blocuri din zo
pune în funcţiune pină la Din datele sectorului re care se preocupă cu ma na de nord a oraşului.
1 decembrie abatajul fron zultă că în cadrul acestui ximă răspundere de buna De cîteva zile aici a fost
tal condus de sing. Paul colectiv s-a trecut cu prom întreţinere a utilajelor. în predat blocul 59 B, cu-
Grasa. Este un nou abataj ptitudine la organizarea lu abatajul care va fi pus în prinzînd 48 de aparta
funcţiune în aceste zile, mente cu cîte 2, 3 şi 4
ggJ§££SS£gis£S complexul mecanizat şi camere. Sub coordonarea
' smm combina se vor afla chiar maiştrilor constructori Pe
la „a treia reciclare". Toate tru Cosma, Constantin
Albu, Ilie Catilina şi Ioan
acestea conduc la impor
> - 1 .i:-t mmmmm Trantea, sînt urgentate
tante economii, prin redu lucrările Ia alte G blocuri
cerea cheltuielilor pentru
11
dotat cu utilaje mecaniza crului „în flux continuu în achiziţionarea din import a cu apartamente şi garso
te pentru susţinerea şi tă abatajele mecanizate. Ast unor noi utilaje, a căror niere. Organizarea temei
ierea frontului, ne-a decla fel, prin valorificarea mai valoare pentru un singur nică a lucrului în două grupul <!.- şuatiore Riu IVîare-Retezat — secţia fie
rat. ing. Gheorghe Cotor- bună a capacităţilor dc loc de muncă se cifrează la schimburi şi coordonarea producţie industrială Haţeg. Frezorul ion David execută piese
mani, şeful sectorului. Prin producţie, a fost obţinută o 30—60 milioane lei. atentă a echipelor pe un complexe şi de diferite sortimente.
aceasta, producţia sectoru creştere de 300 tone de căr i Foto: VIRGIL ONOIIT
Despre preocupările u-
lui şi a întreprinderii va bune pe zi, echivalentă cu n.ui alt colectiv ne-a voi'bit
creşte eu circa 600 tone producţia unui abataj fron
ing. Victor Bolosin, şeful
pe zi. tal obişnuit. în plus, au sectorului II : Bnorâtâ răspy^der© patriotica pentru yiilszarea
, La ce capacitate pro fost evitate o seamă de lu — Urgentăm pregătirile
ductivă se va situa secto crări suplimentare, impuse în stratul 3, blocul II, ori raţională a energiei electrice I
11
rul în luna decembrie ? de „intrarea în presiune a zontul 400—480, unde, în-
— Voin menţine perma abatajelor, datorită între eepînd din luna decembrie,
ruperii lucrului şi neînca-
nent în funcţiune, atît în Pianul poate fi depăşit, chiar
decembrie, cit şi pe toată drării în ciclurile tehnolo vor intra în funcţiune două
perioada trimestrului I gice dc extracţie. Este ne frontale pe înclinare, cu
1983, 4 abataje de mare ca cesar să arătăm că şi în susţinere individuală. Pe diminuind consumurile normate!
pacitate, cu care vom ex privinţa întreţinerii dotă parcursul acestui an am
trage peste 2 000 tone pe zi'. Una dintre problemele C.S. Hunedoara are trecut
— Veţi avea, deci, o li rii tehnice sectorul a obţi IOAN MUSTAŢA care le dădea mari dureri o De la depăşirea con în contul său economii de
nie dc front la nivelul pla nut rezultate bune. în pre de cap cocsarilor hunedo- sumurilor normate, Ia e- peste 7 000 kWh. Rezultatul
nului ? zent, în 3 abataje mecani- (Continuare in pag a 2-a) reni era cea a încadrării conomii de ordinul mii este cu atît mai demn de
lor de kilowaţi © Buna subliniat, cu cît, în aceeaşi
întreţinere a utilajelor şi perioadă, colectivul şi-a de
MUNCITORI, TEHNICIENI, INGINERI agregatelor — factor de
Aîstosondacere, autoaprovszionare teritorială economisire a energiei e- păşit sarcinile de plan la
ECONOMISIT! ENERGIA ELECTRICĂ ! lectrice © 70 000 kWh vor cocs cu peste 12 000 tone.
Adică, cocs mai mult, cu
Creşterea animalelor şi livrările Folosiţi la locurile de muncă întreaga pri fi consumaţi mai puţin pe energie electrică mai pu
an prin modernizarea
cepere, capacitate creatoare şi de organizare instalaţiilor de aer com ţină.
— Care-i „secretul” aces
la fondul de stat - îndatorire de a activităţii productive, promovaţi ferm teh primat. o Chiar şi idei tor economii, tovarăşe Cor
11
le „mărunte generează nel Gherghel, director al
frunte a sătenilor, o importantă nologiile de lucru moderne, perfecţionaţi pe economii substanţiale. uzinei nr. 1 ?
toate căile fluxurile productive, pentru eco — Nu este vorba dc nici
sursă de venituri nomisirea severă a tuturor resurselor ener în consumurile normate de un secret, ci doar de o
preocupare mai intensă,
energie electrică. Deseori
getice ! înregistrau depăşiri la acest mai consistentă din partea
Ţăranii muncitori din sa Sus, Zam şi altele — acţio- indicator sau, în cel mai bu.n celor care au responsabili
tele de deal şi munte au nîndu-sc pentru punerea în Reduceţi la strictul necesar consumul de caz, se menţineau la li tăţi pe această linie, a tu
o îndelungată şi bogată ex valoare a păşunilor şi fî- energie electrică, cu conştiinţa că astfel asi mită. Iată însă că în acest turor oameniior muncii din
perienţă în creşterea ani neţelor, îmbunătăţirea ra an lucrurile s-au schimbat
malelor pe care şi-o trans selor, asigurarea asistenţei guraţi resurse suplimentare de creştere a pro MIRCEA LEPĂDATU
mit din generaţie în gene zooveterinare, organizarea ducţiei, a avuţiei naţionale a poporului ! radical. Pe 10 luni, Uzina
nr. 1 — cocsochimică din
raţie. Astfel, la Vorţa ca şi raţională a păşuhatului pe (Continuare in pap. a tal
la Balşa, la Bulzeşti şi Va specii de animale, consti
ta, Tomeşti ori Ribiţa, ca tuirea de asociaţii ale cres
de altfel în toate localităţile cătorilor de ovine, a sporit VALORIFICAREA
montane şi premontane efectivul de animale şi s-a SUPERIOARA
creşterea animalelor consti ameliorat calitatea acesto A MINEREURILOR
tuie o ocupaţie de bază ra. Acest lucru se reflectă
pentru majoritatea gospo pozitiv în creşterea contri
Institutul
de
dăriilor ţărăneşti. buţiei gospodăriilor popu şi La proiectări miniere corecturi
Deva
în cadrul acţiunilor şi laţiei la autoaprovizionarea s-a desfăşurat simpozionul
măsurilor ’ întreprinse de teritorială. cu tema „Creşterea radul i
consiliile populare comuna Fiecare comună şi sat au de valorificare a zăcăm n
de
telor
feroase
minereuri
le privind autoconducerea crescători de animale frun şi neferoase" Maj.iifcste.rea
şi autoaprovizionarea, un taşi, care se bucură de fai — organizată de consiliul
loc important îl ocupă dez mă prin rezultatele pe care ştiinţific şi comitetul de
voltarea creşterii' animale le obţin, oameni care con partid din instUutul devean
— s-a bucurat de o Iar "A
lor în gospodăriile popu tractează si vînd statului în participare. A lest prezent
laţiei prin valorificare^ cit fiecare an bovine adulte şi lături dc cerc:.;-*torii şi pro
iectanţii din Deva un marc
mai eficientă a tradiţiei, tineret, porci şi oi, lapte şi număr de srvecialisti de
experienţei şi condiţiilor lînă, obţinînd în acest fel institutele de profil şi
materiale locale. Aşa se fa venituri însemnate. Aşa de treprinderile miniere di ti
ce că în comune cum sînt pildă, Gheorghe Mihyţ din ţară. Au fost prezentate
eomun : cări pe tema imuu-
Buceş, Topliţa, Blăjeni, satul Roşia a predat două nătăţirii tebno'-egii' r de
Lunca .Cernii, Luneoi, Le- lucru si uiiiab 'er din între
lose, Unirea, Cirjiţi, Băiţa, N, BADIU I.C. Orăştie — atelierul de injectat piese pentru autoturismul OLTCIT. Inginerul A- prinderile miniere ei
preparaţii.
Veţel, Rîu de Mori, Certej, drian lîianu împreună eu controlorul de calitate Ileana Popeseu şi operatoarele Mar ia Diac
Vălişoara, Orăştioara de (Continuqre in pag. a 2-a) şi Angela CIuvu discută despre calitatea bordului noului autoturism.__________________________________________
