Page 10 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 10
sag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 796K
Zile decisive pe şantierele din Deva
letal si aceeaşi bancă (Urmare din pag. ?î blocul „I' s-au solicitat 520 dezordine, altfel zis este loc
1
mc betoane şi s-au livrat pentru mai mult şi mai
de apartamente din planul 301 mc. „în general tot ce bine. 15.00 Telex
Vaier lacob s-a încălzit o cord să merg la şcoală, dar pionieresc şi redactor şef la pe acest an. vine de la S.U.T. (rumbe- -k 15,05 Şcoala sat
vreme la cuploarele Hune m-a întrebat ce facem cu gazeta de perete „Tot îna ton, sape, prefabricate etc.), Şeful Şantierului nr. 1 lă pentru
doarei, a crescut ca om, s-a Doina. La care — pe loc inte SI TOTUŞI, MAI SCIRŢIIE cantitativ şi calitativ, nu Deva, ing. Mircea Chirilă, 15.30 Emisiune
lormat ca muncitor aici, mi-a venit ideea — i-am - Şi aici merge înaintea CÎTE CEViV... germană
unde nu-i întotdeauna nu spus c-o iau cu mine la timpului ? se ridică la nivelul aştep t a subliniat preocuparea 17,25 Tragerea 1
Se ştie că fără beton şi
deosebită a constructorilor 17,35 La volan
11
mai cald, ci şi arşiţă şi des şcoală. Avea vreo trei ani. prefabricate, în cantităţile tărilor noastre •— reliefa in vederea îndeplinirii pla 17,50 1001 ile se
tulă asprime. Dar a simţit Aşa am şi procedat. Soţia - Eu nu ştiu dacă se va necesare, se lucrează neiTt- Petru Culda. La unele nului pe anul 1982, hotărî-
că aici devine om şi a de la lucru după-amiaza, adi face ziarist, nu cred, dar puncte de lucru scîrţîie însă rea lor de a se achita ono 18.00 închiderea
Iul
venit muncind alături de că in regim de şantier, eu ştiu că munca aceasta ii mic, se pierde timp preţios şi spiritul gospodăresc. Este 20.00 Telejurnal
de muncă. Un singur exem
alţii. Cind a simţit acest a- la şcoală cu Doina. Fetiţa prinde bine. Să iei la oceos* rabil de sarcinile anului 20,15 Aetualitati
devăr, l-a îndemnat şi pe stătea cuminte in bancă, tă virstă propriilor tăi pro plu: în luna noiembrie, la încă risipă de materiale, viitor. că
fratele său, pe Roman, să Ungă mine, ii dădeam cite fesori interviuri, cere curaj 20.30 Sub fhum
vină de Ic Dobra aici, la o carte de mintea ei, iar — prograr:
Hunedoara. Şi, Roman a eu îmi vedeam de lecţii, şi să te prezinţi nu oricum. Măsuri simple, concrete, eficiente 20,40 Din veolit
venit, gala calificai în me răspundeam, dădeam lu Vom mai vedea. Împliniri i
seria de sudor. crări, ce mai — făceam - Acum, că sinteţi un poporului
— Şi cum a fost incepu- scoală. muncitor cu liceu, bănuim (Urmate din pag. atita energie ea şi pentru la întâmplare sau să se uite 21,13 Film artis
tul la Hunedoara ? că vâ stăpîneşte o anumită o singură bucată. aprinse, am racordat sis zadarnice"
— Cum să fie ? Destul de „A ÎNVĂŢĂ" certitudine, siguranţă. marmură aproximativ 25 — Ce ne-aţi prezentat temul de iluminare la un studiourile
greu. Mă căsătorisem, a- UN VERB - Oarecum. 21c aşa pen om într-o oră, spre deose pînă acum au fost măsuri ceas cu contact, ceas ce se ne
ve-am şi o fetiţă, pe Doina, tru că meseria ridică in fa bire de cel cu nisip, care pentru reducerea consumu reglează semidecadal şi ca 22.00 Telejurnal
sofia lucra şi ea, lucrează PENTRU ţa omului ştachete noi. Am realizează o viteză de tă rilor tehnologice. Or, econo re aprinde sau stinge becu
şi azi. E zugrav. Azi mai a- O VIAŢA iere doar de 1,5 cm într-o mie se poate face şi la rile la ora programată.
vem o fetiţă. Lucram pe învăţat să sudez in argon oră. în acelaşi timp am tre consumurile de energie e- ...Cum în această între KAP»
vremea aceea ia centrală ţi voi mai învăţa şi altele. cut la o selecţionare mai lectrică netehnologice. prindere ni s-a vorbit că
termoelectrică a combinatu Nu vreau să exagerez cu - Toate lucrurile vâ merg atentă a placajului destinat — Şi în acest sens am ac posibilităţile de economisire
lui. Simţeam că trebuie să nimic, dar ştiind-a pe Doi- bine ? croirii. Se ştie că plăcile ţionat. Am căutat să 6ecto- sînt nelimitate, iată, prin bucureşti
mă perfecţionez, să învăţ, niţa lingă mine... nu era ca - In Unii mari - da. Sint fisurate se croiesc bucată rlzăm iluminatul, să întoc cîteva exemple ne-au con dloprograinul t
La ordinea alb
pentru că rămîneam in acasă. Adică trebuia să lac bine apreciat, nu mă pol cu bucată. Prin selecţiona mim programele de lucru vins că ipoteza respectivă tură; 7,00 Rad 1
urmă şi-mi ziceam că aşa tot ce pot să nu dau oca plinge, totuşi... Uite, în mai re, căulînd placajele bune, în aşa fel încât să se pro a devenit certitudine, fără Revista presei
ceva nu se potriveşte unui zie la ironii, cum mai erau la croire putem opera deo fite cît mai mult de lumi a se folosi soluţii sofistica rul melodiilor;
tentaţi unii colegi, altfel multe rinduri am fost de dată cu 3 sau 4 asemenea na naturală. Şi pentru a de ştiri; 0,05
linăr. Nu ştiu cum să spun, taşat sâ lucrez în Valea nu se mai aprinde “becurile te. "Simplu, dar eficient! ascultătorilor;
dar in atmosfera în care prieten'i, să fiu un elev sili plăci. Maşina consumă tot de ştiri; 10,05
tor. Ba, prezenţa nefirească Jiului, la termolicore. Fap ric 10,30 ştii»
trăieşti, in mijlocul muncito tul il puteam considera ca 10 Partidul,
rilor, se vorbeşte tot mai a copilei făcea clasa mai 1. Buletin C
bună, mai serioasă, mai măgulitor, dar am avut şi VI „au si ştiu;
insistent despre cărţi, de : „ - “-w-J citate; Io,00 Bu
spre şcoli. Toţi sint preocu disciplinată, pentru că toţi mîhnirea să constat că s-a 12,05 De toate
ne dădeam seama că între exagerat, şi aceasta pentru turiştii; 12.30
paţi de progresul lor şi a- că am îndrăznit sâ critic o | || ţ J| folclorului nos
tunci sentimentul insuficien noi se află un judecător vanpremicrâ r;
neobişnuit, naiv, care prin Stare de fapt care il viza De la 1 la 3;
ţei te Împresoară, nu-ţi dă club; 10,00 Bu!
pace, te Îmboldeşte. A- candoare şi drăgălăşenie direct pe şeful meu. Nu-i 10,20 Sfatul ntf
ne ţinea la respect. In pau chiar uşor sâ fii mereu de Repere compoi
' veam colegi mai tineri cu taşat. Se cheltuia bani, nu Coordonate eet
liceu! terminal şi le sim ze, colegii şi colegele se Buletin de ştii
jucau cu ea, îi spuneau eşti lingă familie şi aşa mai tru patrie;
ţeam in ochi, in comporta departe. folcloric; 18,00
re, un fel de superioritate, „colega", ca să nu se simtă 20,10 Protagon-
care nu întotdeauna este străină, iar ea le spunea - Văd că aveţi curaj sâ relor; 21,00 Bu
★ La sugestia
justificată, dar cartea este, unora că elevii n-au voie să vorbiţi despre şeful dumnea O zi într-o oră
fumeze.
recunosc, o premisă a unei voastră cu conştiinţa că din opereta
superiorităţi. Tot aşa recu - Adică, Doina o făcut asta va apare în ziar. lii“ de Franc i
3,00 Nou stop
intri liceul, iar acum face
nosc că nu mă simţeam bi - Da, am pentru că şi turn.
ne privit de sus. primara. Admiteţi gluma ? şeful este un om, care mai TIMIŞOARA:
- O, da, aşa cumva
- Am înţeles că v-aţi în poate greşi, iar eu cred în maţiile zilei;
scris la liceul seral. ar fi. integritatea lui. resul progresu
ral al ţârii —
- Exact, deşi nu mi-a fost ~ In ce clasă este ? - Sinteţi generos. cestul an pv
- intr-a şaptea. Este co in funcţiune -
deloc simplu. M-am înţeles şoara ; 18,20 1
cu soţia, ea a fost de a- mandant de detaşament CORNEL ARMEANU Fabrica de produse lactate din Deva. Aspect de la maşina de îmbuteliat care are o registrâri ale
capacitate de 4 000 1 lapte pe oră. Foto: VIRGIL ONOIU ««beta Nan, T
„„iC'onistului
18,45 «adio 0
dialog cu aset
Să fie realizate integra! Ritmuri pentr
dv. ; 19,30—20,(
artele : Uman
Pînă eînd se mizează pe înţelegerea ţionar in arta
prevederile la plantarea pomilor I vaucronică de
44
şi „ochii închişi ai beneficiarilor ? Aşa cum prevede pro ducerii pomilor la locurile
gramul de dezvoltare a pa de plantare, lasă să se Cinei
Pe la furnale se fac au Din această cauză — o se în dimineaţa zilei de 4 de a ameliora calitatea. De- trimoniului pomicol al ju descurce fiecare cum o şti
zite unele voci care acuză rie de neajunsuri. La mer noiembrie a.c., se ia o pro cadal, de la C.T.C. spre deţului nostru, unităţile a- şi cum o putea. Trustul se
controlul tehnic de calita sul „rece" şi cu zguri acide bă din şarja de aglomerare. furnale, spre direcţia uzi grieole socialiste trebuie să rezumă să dea unităţilor DEVA : Prea
te pentru... calitatea scăzu creşte conţinutul de sulf Proba a relevat lipsa to nei furnale - aglomerare, realizeze, în această toam plan de plantaţie, reparti riduri (Patria;
rilor (Arta); I
tă a fontei de Călan. Să fie din fontă. La mersul cu tală a cocsului din şarjă (!), pornesc analizele cu tot ce nă plantaţii de pomi fruc ţie pentru pomi şi... atît. Cursă inferna
oare chiar aşa ? După afir zgură foarte bazică şi cu din care cauză s-a livrat a intrat în depozite în acel tiferi pe 176 ha terenuri în De asemenea, ia Asocia Conspiraţia (S
Comoara
din
maţia inginerului Dumitru furnalul prea cald, există la furnale un amestec de interval de timp. Cunos pantă şi înţelenite. Cum se ţia economică intercoopera- (Arta); Saltin
Solduban, şeful comparti pericolul de blocare a ri minereu, praf volant şi cal când calitatea materiilor, desfăşoară acţiunea, de pre tistă Gcoagiu s-a făcut doar structorul);
mentului C.T.C. din Combi nelor din cauza vîscozilăţii car, cu influenţe negative se pot modifica reţetele de gătire a terenului şi plan desfundarea a 30 de ha si Lupii mărilor
saltimbanc
natul siderurgic „Victoria" ridicate a zgurii şi decla asupra componenţilor din fabricaţie în funcţie de a- tarea pomilor fructiferi ? desţelenirea altor 20 de ha, Noiembrie); la
Călan, la furnale cît şi la sarea fontei datorită depă şarja de la furnal. A doua cestea. în unele unităţi agricole, dar de plantat nu s-a plan teptind un trt
celelalte fluxuri tehnologi şirii conţinutului de siliciu. zi, tot in schimbul de di Ce-i de făcut ? unde această problemă a tat nici un hectar din cele VULCAN; O
ce (aglomerare, alimentare Cu toate acestea, unii mineaţă, aglomeratul livrat Inginerul Dumitru Sol fost privită cu responsabi 55 planificate. Pornii nece (Luceafărul);
toarcc-te
şi'ry.
cu materii prime), se fac beneficiari, din lipsă de la furnale era format din duban are răspunsul pre litate şi s-a acţionat din sari se află la Staţiunea de dată (Minerul)
de trei ori mai multe ana materie primă, acceptă şi minereuri nesînterizate şi gătit la această întrebare. vreme — folosindu-sc chib cercetare şi producţie po SA : An gel a n
lize decît ar reclama în De fapt îl avea pregătit zuit forţa de muncă, mij micolă din Gcoagiu. Dar ei parte (Munciţi
mod normal procesele side de mai multă vreme. loacele mecanice şi timpul sînt plătiţi şi lăsaţi în cus CÂNI: Cinei
(Retezatul) ; l
rurgice. La €. S. „Victoria" Călan —: Măsurile ce se iau în prielnic — terenurile des todie la cei care îi produc, laiorui mărtu
Şi totuşi, fontă se mai vederea îmbunătăţirii pro tinate noilor plantaţii au iar plantarea se amină pe ua roUic); o
(Patrii
tîlnirea
declasează. De la începutul ceselor de fabricaţie tre fost desfundate, fertilizate primăvară. Asemenea situa colului XX
anului şi pînă în prezent fontă... declasată. încearcă „mărunt" recircuiat de la buie să fie categorice ; să în mod corespunzător, s-au ţii se întâlnesc şi la C.A.P. GEOAGIU-BA
fumaliştii sînt „realizato- să o mai desu'lfureze la re furnale pentru fabrica de nu fie tergiversată aplica făcut pichetările, s-au să Unirea, care a realizat doar seriile I-II (C
ră);
rii“ unei cantităţi de aproa topire, o corectează la com aglomerare. O altă probă, rea lor. în primul rînd tre pat gropile şi s-au plantat defrişarea celor 33 ha ce galben HAŢEG:
(Daci
pe 49 000 tone de fontă_ ca poziţie cu feroaliaje sau o luată din buncărul 1 al buie pusă la punct docu pomii pe mari suprafeţe. trebuie plantate, dar n-a Superpoliţistul
re nu se încadrează în diluează cu oţel atunci cînd furnalului 3 (în care tre mentaţia de fabricaţie, a- Asemenea rezultate nota săpat nici o groapă, şi la Trei oameni p
cultura
de
sa
stasurile în vigoare. Vi siliciul este prea mare. buia stocat minereu de la- dieă sa existe un proces bile sînt la C.A.P. Sîntan- C.A.P. Densuş, unde trebuie învingătorul
novaţi sînt controlorii ? Toate acestea însă cer con cobeni), releva că în reali tehnologic unitar pentru drei, unde s-au încheiat atît să se planteze 44 de ha, ILIA: Bonn ra
na) ; GHELA
Chiar dacă ar fi aşa, ne sumuri suplimentare de tate buncărul conţinea un toată uzina de furnale- plantările cît şi completa însă nu s-au săpat decît... nuci (Minerul
întrebăm ce fac furnaliş- cocs, materii prime, ener amestec de pelote de Kri- aglomerare. Acesta să fie rea golurilor, ia C.A.P. Be- 300 de gropi.
tii, ştiut fiind faptul că un gie electrică şi feroaliaje. voi-Rcg, calcar bulgări, prelucrat cu întreg efec riu, unitate oare a plantat în condiţiile eînd se ştie
bun furnalist cunoaşte Dar oît timp se va mai cocs bulgări, aglomerat mă tivul. Greutăţi mari cre 16 din cele 24 ha prevăzu bine că plantările de toam
VREA
mersul agregatului după miza la Călan pe înţelege runt si printre acestea câţi ează şi investiţiile nefina te şi la Asociaţia economi nă asigură o bună prindere samesss
ceea ce curge pe rine. Cu- rea şi pe „ochii închişi" ai va bulgări de minereu de lizate. în aceste condiţii că de stat şi cooperatistă a pomilor, apare cu totul
ioarea zgurii în momentul beneficiarilor ? mangan. Amestecul s-a pro trebuie să se insiste pen Deva, care a făcut şi plan nejustificată tendinţa ma Timpul pi
descărcării, aspectul fontei C.T.C.-ul e de vină ? Eţrte dus în gospodăria de mate tru încheierea urgentă a tările şi ccKmpletarea golu nifestată de a se amâna zma de 3 de
pe jgheab, • mărimea şi as de vină că pune la dispo rii prime, la „tragerea " a- lucrărilor de investiţii ce rilor. pentru primăvară plantarea Vreme în gen
1
pectul scinteilo-r sînt indi ziţia secţiilor un mare vo cestora spre furnal. Ca a- condiţionează calitatea a- Există însă şi unităţi... pomilor. Se impune inter cu cerul varit
sufla slab la i
cii practice ale modului lum de date analitice pri tare, impurificarca materii glomeratului: depozitul de unde plantarea pomilor se venţia energică a organelor ncle intensifi
cum a fost condus furna vind calitatea materiilor omogenizare, dozatoarele, află sub semnul întrebării. locale de partid şi de stat, re. Tempera
lul. Dar se pare că tocmai prime şi a aglomeratului ? lor prime provine numai asigurarea continuităţii pe Spre exemplu, la C.A.P. vor fi cuprins
5 şl 0 grade, :
de aceste elemente nu se Date ce nu prea sînt luate din depozitarea şi trans întregul flux de producţie. Răduleşti, unde trebuie să a consiliilor unice agroin mc intre 5 şi
prea ţine cont. Altfel nici în considerare de către portul intern. Da, la Călan nu mai tre se planteze 24 ha, terenul dustriale, a tuturor facto ridicate in
nu se explică desele osci conducătorii de procese. Că Se mai dă vina şi pe ca buie făcute nici un fel de a fost pichetat, gropile sînt rilor răspunzători pentru Local se va i
laţii, dintr-o extremă în dacă ar fi, s-ar lua măsuri litatea materiilor prime ce concesii asupra cantităţii şi săpate, dar plantatul nu realizarea plantaţiilor po La munte, \
alta, ale furnalelor. Cele adecvate pentru corectarea sosesc în combinat. Un calităţii producţiei. A tre s-a început încă deoarece micole, pentru ca sarcinile să cu cerul v
două furnale de mare ca unor neajunsuri. Să argu sâmbure de adevăr există cut prea multă vreme în lipsesc pomii, nefiind aduşi stabilite pentru această va sufla mod
din pepiniera de la Aiud.
sificări
tempi
pacitate au un mers incon mentăm cu alte două-trei în această afirmaţie. Dar care nu s-a eliminat o se Trustul horticulturii, în loc toamnă să fie realizate a- 60 Icm/h din !
stant. cu zguri cînd prea exemple această stare de tot atât de adevărat este şî rie de neajunsuri. să ajute unităţile din sub cum şi nu la primăvară. log de seivl.
Liana).
acide, cînd foarte bazice. fapt: faptul că sînt posibilităţi DORIN CORPADE ordine prin organizarea a- N. ZAMFIR