Page 101 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 101
TRĂIASCĂ Şl ÎNFLOREASCĂ SCUMPĂ NOASTRĂ PATRIE
R E P U B L I C A S O C I A L I S T A R O M A N I A I
Adunarea festivă din municipiul Deva
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VĂ!
fW,
consacrată celei de a 35-a aniversări
a proclamării Republici
Ieri a avut loc la Deva. muncii hunedoreni sub zate suplimentar 90,8 mi
adunarea festivă consacra conducerea partidului co lioane kWh energie electri
tă celei de a 35-a aniver munist în toate domeniile că, 150 tone cupru în con
sări a proclamării Repu de activitate, a prezentat centrate, 2 500 tone maşini
blicii Socialiste România, acţiunile consecvente pe şi utilaje metalurgice, 14 000
•ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL eveniment de imensă im plan extern ale partidului tone oţel beton, 1 000 mc
portanţă din istoria patriei
si A i r c o i t i s m u L u l i noastre. şi statului nostru pentru cherestea şi alte produse,
dezvoltarea colaborării cu
în aceeaşi perioadă jude
La adunare au participat ţările socialiste, cu toate ţul nostru şi-a onorat exem
membri ai birourilor co statele lumii. plar sarcinile la export,
Anul XXXIV, nr. 7 819 JOI, 30 DECEMBRIE 1982 pagini — 50 bani mitetelor judeţean şl mu In procesul grandios de depăşind prevederile de
nicipal Deva ale P.C.R., ai transformări revoluţionare plan. Creşteri semnificati
comitetelor executive ale înfăptuite în perioada par ve s-au obţinut şi în agri
consiliilor populare jude cursă în cei 35 de ani care cultură, în toate celelalte
ţean şi municipal, oameni au trecut de la aniversarea domenii de activitate, în
Republicii — a subliniat
ai muncii din întreprinde
creşterea nivelului de trai
PUII ÎN ZIARUL rile şi instituţiile munici vorbitorul — judeţul Hu material şi spiritual.
nedoara, la fel ca întreaga
piului, cadre de conducere
în lumina sarcinilor re
DE AZI:
din organizaţiile de masă şi ţară, a înregistrat o impe ieşite din Raportul prezen
obşteşti, activişti de partid şi tuoasă şi substanţială dez tat de tovarăşul Nicolae
Poporul nostru sărbăto le dezvoltate, de nivelurile 35 de ani de urcuş
reşte astăzi, în prag de An pe locuitor la o serie de de stat. Despre semnificaţia voltare. Ca urmare a grijii Ceauşescu la Conferinţa
Nou, 35 de ani de la crea produse, între care : con neîntrerupt... • Cul actului de la 30 decembrie partidului şi statului nos Naţională a partidului, or
rea Republicii — un vis se sumul de energie primară, a vorbit tovarăşul Radu tru, an de an a sporit vo ganizaţia judeţeană de
cular al luptei de eliberare producţia de oţel, ciment, tura — la dimensiu Bălan, membru al C.C. al lumul investiţiilor acordate partid, toţi oamenii muncii
socială şi naţională. tractoare, autocamioane, va nile prezentului • P.C.R., prlm-secretar al judeţului nostru, fapt ce hunedoreni îşi vor spori
Abolirea monarhiei a avut goane de marfă, îngrăşă Comitetului judeţean Hu face să fie unul din cele eforturile pentru îndeplini
loc în tumultuoasa dezvolta minte chimice, fire şi fibre Nobila misiune a nedoara al P.C.R., preşe mai industrializate judeţe rea sarcinilor ce ne revin
re a revoluţiei, declanşate sintetice, mase plastice, fri dintele Comitetului execu din ţară, ocupînd locuri din hotărîrile Congresului
în August 1944, fiind parte gidere, televizoare, aparate şcolii • Calitatea tiv al Consiliului popular fruntaşe la o serie întreagă al XII-lea al partidului, a
integrantă a şirului de cu de radio, ţesături, încălţă judeţean. în cuvîntul său de produse. O continuă obiectivelor stabilite la re
ceriri revoluţionare dobîndi- minte, produse alimentare. vieţii. vorbitorul a relevat succe dezvoltare a cunoscut pro centul forum naţional al
ducţia industrială. Numai
sele însemnate obţinute de
te de poporul nostru, sub Temelia solidă a tot ce poporul român, de oamenii în acest an au fost reali (Continuare în pag. 4)
conducerea partidului comu am înfăptuit pînă în pre
nist, împotriva claselor ex zent o constituie orientarea
ploatatoare. fermă dată de partid spre
Intr-o perioadă istorică industrializarea socialistă —
scurtă, România a parcurs singura cale capabilă să
mai multe etape revoluţio propulseze toate ramurile e-
nare şi a trecut la făurirea conomiei naţionale, să asi
societăţii socialiste. Au fost gure dezvoltarea multilate □ 7 000 TONE DE
lichidate proprietatea capi- rală a tuturor judeţelor pa C Ă R B U N E PESTE
talistă-moşierească asupra triei, a ştiinţei, învăţămîn- PLAN. Minerii din sec
mijloacelor de producţie, tului şi culturii. torul IV al I.M. Lupeni
exploatarea şi asuprirea de Pentru partidul nostru, obţin zi de zi noi depă
clasă, s-a realizat o econo pentru întregul popor este şiri de plan la produc
mie socialistă unitară în in un adevărat motiv de mîn- ţia de cărbune. De la
dustrie şi agricultură, ba drie comunistă, patriotică, începutul lunii decem
zată pe proprietatea între faptul că perioada cea mai brie şi pînă la zi, ci au
gului popor şi pe cea coo fertilă în împliniri o repre extras peste plan mai
peratistă, s-au asigurat con zintă cea inaugurată de mult de 7 000 tone de
diţiile înfăptuirii principiu Congresul al IX-lea al parti cărbune cocsificabil.
O ECONOMII MATE
lui socialist de repartiţie a dului, care a ales în frun RIALE. Strădaniile per
produsului social şi venitu tea partidului pe tovarăşul manente pentru econo
lui naţional în conformita Nicolae Ceauşescu, cel mai misirea materiilor prime
te cu principiile eticii şi e- iubit şi stimat fiu al po şi materialelor au făcut
chităţii socialiste. Forţele porului, comunistul cutezan ca, de la începutul anu
de producţie au cunoscut o
ţei revoluţionare, omul ca lui, furnalişlii din sec
dezvoltare puternică, Româ re în curînd împlineşte 65 ţia I a Combinatului si
nia transformîndu-se într-o de ani de viaţă, din care o derurgic Hunedoara să
ţară industrial-agrară, cu o jumătate de secol a con recupereze materiale re-
industrie puternică şi o a- sacrat-o binelui şi prospe fvlosibile depăşind cu
gricultură dezvoltată, în circa 600 000 lei anga
plin progres. Astăzi, indus rităţii poporului. jamentul anual asumat
tria românească produce de Oamenii muncii hunedo- la acest capitol. între
48 ori mai mult decît în reni, asemenea întregului altele, au recuperat 450
1938, produsul social şi ve nostru popor, sărbătorind a- tone fier vechi, 45 tone
nitul naţional sînt de 15 ori niversarea republicii la pu
fontă veche, 250 leg res
mai mari decît în 1950. ţin timp după Conferinţa turi textile şl altele.
Parcurgem cincinalul al Naţională a partidului, sînt B DEPĂŞIREA VENI
cărui obiectiv fundamental profund angajaţi în muncă TURILOR PLANIFICA
TE. Lucrătorii din ca
îl reprezintă trecerea Româ pentru finalizarea celui de
drul Asociaţiei economi
niei în rîndul ţărilor mediu al doilea an al cincinalului ce de stat şi cooperatis
dezvoltate. Dar, încă de pe şi trecerea cu succese re te Deva — unitate cu
acum ne apropiem de ţări marcabile în anul 1983.
(Continuare în pag. 4)
Hunedoara - luceafăr in constelaţia patriei
Aniversăm Republica, ma tarea patriei este asigurat au locul lor bine definit : » Prin extragerea şi va al politicii înţelepte a parti lificaţi. Numai in ultimul
rile prefaceri socialiste fău de judeţul nostru. In pre 30 la sută din producţia de lorificarea rezervelor bogate dului şi statului nostru, a cincinal au fost calificaţi
rite in anii luminoşi de zent, ~%4,1 la sută din to oţel, 32,6 la sută din pro de m inereuri com plexe exis determinat schimbări pro 51 500 muncitori.
clnd la clrma ţării sînt co talul producţiei de cărbune ducţia de fontă, 29,6 la su tente în zonă, Hunedoara se funde în viaţa economică şi
e In ultimii 15 an! au
muniştii, La bilanţul în extras este dat de Hune tă din cea de laminate, înscrie, şi din acest punct socială a localităţilor: gra fost create în judeţ 43 700 .
făptuirilor deosebit de rod doara, definind locul al 36,5 la sută de cocs se ob de vedere, cu o contribuţie dul de urbanizare al jude noi locuri de muncă, din
nice, petrecute in cei 35 de ţin în combinatele siderur tot m ai substanţială în cir ţului a ajuns la 73,9 la su care 25 700 în cincinalul
ani liberi şi prosperi, jude doilea pe ţară, iar la huilă gice Hunedoara şi Că lan — cuitul econom iei naţionale, tă, faţă de 12,9 la sută in
locul intii, trecut.
ţul Hunedoara — prin locul locul al doilea pe ţară. ocupînd locul al doilea pe 1930 ; populaţia ocupată
important pe care-l ocupă o 72 la sută din produc • Hărnicia şi abnegaţia ţară. depăşeşte 250 000 persoane. • In cadrul judeţului îşi
In angrenajul solid al eco ţia de energie electrică a o Hunedoara produce a- La 1 000 de locuitori, 470 desfăşoară activitatea peste
nomiei româneşti — şi-a a- ţării este realizată in cen minerilor din Munţii Poiana sînt încadraţi In muncă. 5 500 ingineri şi subinginerl,
dus o contribuţie tot mal Ruscăi se concretizează prin proape 8 la sută din pro • Numărul personalului 1 450 economişti, 1 100 me
însemnată ; tralele termoelectrice ale acoperirea necesarului eco ducţia de cim ent, ocupînd muncitor este de peste dici şl farmacişti, 3 600 ca
judeţului — locul intii, nomiei naţionale la minereu locul a! optulea pe ţară. 206 000. dre cu pregătire universi-
o De ani şi ani, necesa tar-pedagogică şi de altă
rul de cărbune cocsificabil • In m arele efort al si- de fier în proporţie de 63,9 • Dezvoltarea im petuoa • Peste 83 la sută din specialitate, 6 760 tehnicieni,
şl energetic pentru dezvol derurgiştilor, hunedoreni! îşi la sută - locul intii pe ţară. să a ipdustriei judeţului, rod totalul muncitorilor sînt ca 4 700 maiştri.