Page 102 - Drumul_socialismului_1982_12

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

HUNEDOARA - LUCEAFĂR 11 CONSTELAŢIA PITI 11.00 Telex

11.05 Republic,
uiversare
11.25 Ser an d
Film arti
jlaicu* 1 -
JC
„Proclamarea Republicii Populare Române la 30 Decembrie j 12,15 Tragerea
re ADAS
12.25 Paşi de ’
1947 a constituit un eveniment revoluţionar de importanţă deose- ( 13.00 Închidere
lui
16.00 Telex
bitâ în istoria poporului nostru şi a deschis o nouă eră, marcînd | 16.05 Iubirea <
fapta noi
de fapt trecerea României Ia construcţia societăţii socialiste. ^ zi... Rep<
16,30 Studioul
17,50 1001 de
în cei 35 de ani care au trecut de la acest eveniment epocal, \ 18.00 închidere
lui
poporul român a obţinut succese remarcabile în făurirea socialis- j 20.00 Telojurnr
20,40 Republici
un ţel, o
mului, în ridicarea bunăstării sale materiale şi spirituale, în întă- ţ 21.00 Odă Rep
ţă
rirea independenţei şi suveranităţii patriei, în întărirea generală a \ tacol li
coregrafi
s 21,45 „E ţara
\ Republicii Socialiste România". re“ — p
\ 22.00 Tele.jurnî
zical
NICOLAE CEAUŞESCU j
■r
ULSS
BUCUREŞTI
dioprogramul
35 de ani de urcuş neîntrerupt... aniversare; 7,0
publica Ia ct
8.00 Revista pr
zică uşoară; 9
ste din nou sărbă­ timpul redeschiderii minei - Dar în celelalte locali­ ■Ştiri; 9,05
E toare în ţară. In a- Dîlja şi treptat — treptat au tăţi ale Văii ? glorioase ale
cest sfîrşit de an, apărut noile mine de la Pe baza programului ini­ înălţăm Romă
1.0,49 Buletin
puternic marcat de Con­ Paroşeni, Livezeni, Bărbă- ţiat de secretarul general Melodii popul;
ferinţa Naţională a parti­ teni. Ce repede au trecut al partidului, t o v a r ă ş u l i mii corale;
dului, de magistralul Ra­ anii... Nicolae Ceauşescu, privind a ş t i r i ' , 11,05
nieresc 4a vîr.<
port prezentat de tovară­ - La Bărbăteni cum au ridicarea din toate puncte­ Publicitate; 12
şul Nicolae Ceauşescu, trecut ? le de vedere a Văii Jiului, ştiri; 12,05 Tr
Republica noastră dragă — Şi mai greu şi mai s-a construit mult. Vulcanul publica — fo
împlineşte 35 de ani. De uşor. Sînt 12 ani de cînd este un oraş complet nou, poran; 12,15 IVI
1
co-ştiinţific;
atunci, de cînd peste în­ dăm cărbune de aici. Au în care conturăm acum un micră Radio-'
treaga ţară s-a întins un fost ani de încercare a for­ frumos centru civic, în Uri- la 1 Ia 3; 15.
uriaş arc de lumină, ve­ ţei colectivului, de consoli­ cani şi Petrila s-a construit, nului 35; 1G,0
ştiri; 1G,05 Prc
gheat cu neostenire de dare. S-au ivit probleme. de asemenea, foarte mult, tece; 1G.20 Roi
către partid ca el să stră­ Dar n-am dat înapoi. Ştiam iar în Lupeni ce să spun... România de i
lucească din an în an mai că patria noastră are ne­ Necesitatea extragerii căr­ lodii ; 1G,40 C
17,1
conomice;
puternic, în viaţa şi mun­ voie de tot mai mult căr­ bunelui din centrul vechi a ştiri; 17,05
ca eroicului nostru popor bune. Am strîns cît am pu­ determinat, practic, construi­ gînd şi în fap
s-au produs mutaţii struc­ tut rîndurile. Au început să rea unui nou oraş. grafie muzical:
române
gram
turale, profund înnoitoa­ apară roadele. în 1980, - in privinţa locuinţelor? serii; 20,00 I
re. partidul ne-a preţuit munca, - Mai mult de 40 000 de 22.00 O zi într-
are ar fi, în principal, onorîndu-ne cu „Ordinul apartamente s-au con­ 5.00 Nou stop
C însemnele acestor 35 Muncii" clasa a lli-a, iar struit în acest mare bazin
de ani în marele în 1981 am făcut doi paşi carbonifer al ţării în cei 35
centru siderurgic al ţării, în faţă, fiind distinşi cu de ani de Republică. Şi nu
care a fost şi este Hune­ „Ordinul Muncii" clasa I. vom abandona lupta pînă
doara, tovarăşe Nicolae — Cum este azi munca la nu vom vedea cum Lonea
DEVA: ( '
Mărculescu, Erou al Mun­ mina Bărbăteni, viaţa mine­ se ţine de mină cu Urica- — seri
cii Socialiste ? rilor ? niul, privindu-se de la bal­ Conspir.
- Primul, cel mai impor­ — Intr-o continuă evoluţie, coanele blocurilor înalte, DOAR7
tant şi cel mai frumos este dezvoltare, îmbunătăţire. frumos rînduite pe malurile Mare (Clacări
însăşi Hunedoara. Spun a- - Dar pe planul vieţii celor două Jiuri. Vom pune tr-lţnd în vii
gi: i.) ; O
ceasta în deplină cunoştin­ sociale ?... în asta toată căldura su­ (Arta); PETR
ţă de cauză, ca unul care - Condiţiile de trai ale fletelor noastre de con­ blestemat tren
zăbovesc pe meterezele sa­ minerilor, prin grija parti­ structori; njrea); Cine it
Noiembrie)
(7
le din anul 1947, cînd dului, a tovarăşului Nicolae 5- n 1954, cînd a luat Provocarea dra
m-am înrolat aici, ca bri­ Ceauşescu personal, sînt 1 fiinţă, unitatea noas­ tural); VULC,
ra
gadier, la chemarea parti­ incomparabile cu cele de tră avea puţine ani­ Ultima (Luceafâru
vinâtoa
dului. Sub ochii mei s-au acum 10-20 de ani. Să male, cîteva care şi căruţe, o URICANI : Te
zămislit toate cîte sînt azi vină oricine la noi şi să avere obştească de 134 977 1-11 (Retezatul)
în Hunedoara, in multe am vadă. lei — rememorează Tra- sunetul fluviu
pus şi eu o fărîmă de su­ ian Ursan, p r e ş e d i n t e le roşie); GURA:
flet, un dram de pricepere U nul dintre muncitorii Cooperativei agricole de campionului (
RAŞTIE : Cui
şi elan revoluţionar. cei mai autorizaţi să producţie din Hărău. Pă- (Patria) ; Pro
- Ce credeţi că a fost vorbească despre anii mîntul îl aram cu animalele, nale (Flacăra)
mai spectaculos la Hune­ construcţiei socialiste în semănăm şi întreţineam BAI: Ani luni
dc
cultură)
doara, în această mare e- Valea Jiului este, fără în­ manual culturile, realizam Campioana m
popee a construcţiei socia­ doială, ing. Dumitru Turnă, producţii mici. BRAZI: soare
liste în ţara noastră ? directorul Grupului de şan­ - Ce este astăzi C.A.P. ţiului; CALAN
la Bella Vlsta
- De bună seamă - tiere nr. 2 Petroşani, din Hărău ? (Casa dc cui
combinatul siderurgic. cadrul Trustului de con­ - In 1982 am obţinut la RIA : Umbri
— A fost greu urcuşul a- strucţii Deva. hectar 52 000 kg sfeclă de (Mureşul) ; u
cesta în timp, tovarăşe Măr­ - De la uliţele prăfuite zahăr, 7111 kg porumb contra Krame
GHELARI:
Ci
culescu ? ale Petroşaniului la străzi­ ştiuleţl şi 2 800 kg grîu. A- Unku prietena
- N-a fost uşor. Dar le asfaltate de azi, de la vem un efectiv de 379 bo­ nerul).
l-am parcurs cu tenacita­ cocioabele numite locuin­ vine de la care realizăm
te şi entuziasm, avind per­ ţe la b l o c u r i l e zvel­ venituri importante. Ave­
manent drept far călăuzi­ te - cu apartamente con­ rea obştească a ajuns' la
tor partidul. îndeosebi In fortabile — de azi, de 4 344 600 lei.
cei aproape 18 ani de cînd la prăvăliile şi cîrciumile - Progresul este evident, Timpul prol
în fruntea partidului şi a înfipte în pămînt, la ma­ substanţial. Ce a stat la azi, 30 dec
ţării se află t o v a r ă ş u l gazinele şi unităţile comer­ baza lui ? Vremea va
rece, cu cerul
Nicolae Ceauşescu, izbîn- ciale elegante de azi este - Preocuparea neîntrerup­ va ninge sla
zile sînt tot mai mari. Vom o diferenţă de veacuri, mi tă a partidului şi statului sufla moderai
tempoT
merge tot aşa, mai depar­ se pare, deşi timpul mă­ nostru pentru dezvoltarea flcări din at
km/h
te, pe acelaşi drum al zi­ soară doar 30-35 de ani de continuă a agriculturii, creş­ est. Tempera'
lelor mai însorite de mii- atunci. In 1958 dădeam un terea producţiei vegetale şi vor fi cuprir
ne, sub faldul protector al interviu ziarului „Steagul animale. nus 5 şi minu
steagului partidului şi mîn- roşu" din Petroşani, în ca­ - infăptuim noua revolu­ cele maxime
grade.
drului nostru tricolor, re spuneam, printre alte­ ţie agrară. In ce constă ea ? cu cerul nc
La munte,
- Aşa cum spunea tova­
M ineritul Văii Jiului a le, că nu voi pleca din Va­ răşul Nicolae Ceauşescu la va ninge. V.
pînă
nu
voi
lea
Jiului
marcat o dezvoltare
zenta intensif
fără precedent in cei băga buldozerul în centrul recenta Conferinţă Naţio­ km/h din nc
35 de ani de Republică. de pămint al Petroşaniului, nală a partidului, în stră­ lind zăpada.
Timpul
Detaliază ideea destoinicul In casele insalubre, pentru danii mai asidue, mai res­ următoarele pi t
brigadier Szocs Dionisie, a aşeza In locul lor ceva ponsabile pentru punerea mea va fi In
de la întreprinderea minie­ nou şl frumos. Şi n-am ple­ deplină In valoare a pămîn- cu cerul nor
ră Bărbătenl. cat, Am băgat buldozerul tulul, sporirea producţiilor <rffdea de prec'rii
«nă
...jo
- Mai mult de jumătate adînc şl am dat la Iveală vegetale şl animaliere In ■fc. Vintu! va
dintre minele Văii Jiului au cu mîinile noastre de con­ aşa fel încît agricultura să it intensifici
Intrat In exploatare In ulti­ structori şi cu sufletul nos­ contribuie mal mult la pro­ dfe 40—30 km/1
şf est. Temps
mii ani. Mai înttl Urlcanlul, tru curat mtndreţea de ma- gresul patriei. nie vor fi t
unde mina a înălţat oraşul, iailn universal „Jiul”, cu ReportaJ-anchetâ realizat de minus 4 şl 1
apoi oraşul a dezvoltat mi­ ţa la spendldul bulevard DUMITRU GHEONEA 1* maximo
Dlmin
grade.
na. A venit, după aceea, care străbate Petroşonlul. TRAIAN BONDOR v*a produce i
roldg da serv
ilrina Pronee