Page 103 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 103
© JOI, 30 DECEMBRIE 1982 paq. 3
r
!UR2E
HUNEDOARA - LUCEAFĂR ÎN CONSTELAŢIA PATRIEI
i 35-a a-
canţă. ,
„Aurel
inia paî-.
imortiza- Cultura - la dimensiunile Nobila misiune Calitatea vieţii
lungă
Scopul final al politicii cu seamă în serviciile so
rogramu- partidului, realizat cu con ciale — peste 20 000 în
prezentului a şcolii secvenţă şi tenacitate, este transporturi şi telecomu
iră e-n
de zi cu creşterea permanentă a nicaţii, mai mult de 17 000
nivelului de trai şi ridi în circulaţia mărfurilor,
încredinţînd şcolii no — s p o r e s c şi preocu
etulul Noile coordonate spiritua 480 de biblioteci aduc in bila misiune de a forma pările pe linia orientării carea calităţii vieţii. 8 500 în gospodăria co
le statornicite şi in acest case lumina cărţii, a ştiin Semnificativ este faptul munală, aproape 9 000 în
rogramu- ţei, a tehnicii. Istoria, gla tinerele generaţii în pers profesionale. Pentru for
mindru loc de ţară - Hu că la Congresul al XH-lea învăţămînt şi cultură,
nedoara —, reinnodind fi sul conştiinţei noastre, esie pectiva a tot ce este mai marea la elevi a deprin al partidului a fost a- 7 700 în sănătate. Rapor
un gind, rul unor frumoase tradiţii prezentă prin reţeaua mu înaintat în cunoaşterea u- derilor aplicative şi dez doptat Programul directi tul acesta, defineşte în
ură voin- mană, a cutezanţei şi spi voltarea creativităţii teh-
culturale, sint o dovadă a zeală — de la centenarul vă de creştere a nivelu primul rînd o industrie
ii. Spce- vitalităţii şi prospeţimii unei Muzeu judeţean la cea mai ritului revoluţionar, pen nico-ştiinţifice, peste 80 lui de trai şi ridicare a înalt productivă, care
-muzioal- arte aflate intr-un perma tinără instituţie de profil — tru muncă şi viaţă, secre la sută dintre aceştia au calităţii vieţii, care se permite dezvoltarea ser
nent dialog cu cerinţele modernul şi expresivul Mu tarul general al partidu fost cuprinşi în cercuri înfăptuieşte cu succes. viciilor puse la dispozi
sărbutoa-
im mu- timpului pe care il parcur zeu memorial „Aurel Vlaicu". lui conferă învăţămîntului de profil cu specificul e- Acumulările cantitative ţia societăţii. Nivelul pres
gem. Obiectivul fundamen Mai tinăr cu cinci ani decit răspunderi de mare în conomic al judeţului, ceea care au permis să vor taţiilor de servicii se ri
tal căruia ii sint subsumate tinereţea Republicii, Tea semnătate pentru progre ce a făcut ca la confrun bim despre o anume ca dică anual la peste un
multiplele activităţi îl con trul de stat „Valea Jiului“ sul ţării. La tribuna re tările cu conţinut tehni- litate a vieţii noastre ca miliard de lei ceea ce
stituie formarea omului Petroşani s-a înrădăcinat a- centului forum comu co-ştiinţific să participe şi despre posibilităţile de înseamnă peste 2 000 lei
nou, obiectiv căruia Confe dînc in viaţa spirituală a nist, tovarăşul Nicolae peste 34 600 de elevi din ridicare continuă a ei, pe locuitor.
rinţa Naţională a partidu minerilor, slujitorii T hali ei Ceauşescu, stăruind asu clasele V—XII. 23 dintre însă, sînt rodul udat cu Ce înseamnă la nive
lui i-a potenţat valorile. ştiindu-şi menirea nobilă in pra problemelor sporirii ei au cucerit locuri de sudoarea frunţii noastre lul familial calitatea vie
6.00 Ra- în toţi cei 35 de ani de ţii ? în afara puterii de
ineţii. Re Prin marea lor putere de educarea estetică a oame aportului cercetării ştiin frunte pe ţară ! La con
le a 35-a penetraţie, de inriurire, cul ţifice şi învăţămîntului la cursul pe meserii — 34 republică, de cînd popo cumpărare a veniturilor,
diojurnal; nilor, ca şi artiştii profesio rul a pus definitiv şi exprimată în bunuri de
: 8,10 Mu- tura şi arta se înscriu prin nişti ai Teatrului de estradă promovarea progresului de elevi au fost încunu ireversibil stăpînire pe consum şi servicii, peste
luletin de tre formele cu mare forţă Deva, ca şi cei din Orches tehnic, la creşterea efi naţi cu primele trei locuri destinele sale. Nu puteam 82 000 de familii şî-au
faldurile in modelarea sufletelor, în tra populară „Haţegana". cienţei economice, subli pe ţară !
icolorului, vorbi despre o calitate a putut construi în aceşti
socialistă; sădirea trăsăturilor nobile „Cintarea României“ — nia necesitatea unei mai Prin cele 1 350 de labo vieţii în anii cînd se pu 35 de ani locuinţe in
itiri; 10,05 de conştiinţă. Terenul fertil care a pus in valoare vir strînse unităţi între cer ratoare şi cabinete, prin nea problema cum să a- dividuale sau apartamen
10,30 Ar creat de ampla manifestare sigurăm fiecărui om pîi- te proprietate personală,
io Buletin a Festivalului naţional „Cîn- tuţi ale sensibilităţii noastre cetare, învăţămînt şi pro cele 6 714 locuri de prac
'inos ’pio- noi, antrenind masele să ducţie. nea zilnică şi un aco în 30 000 de locuinţe s-au
ării; 11,35 tarea României" - afirmat comunice in limbajul mun tică în 378 ateliere şcola periş deasupra capului, să-i instalat posturi telefo
Buletin de din iniţiativa secretarului Răspunzînd acestei im re, învăţămîntul hunedo asigurăm în acelaşi timp
mea, Re- general al partidului, pre cii creatoare, al artei şi portante comenzi sociale, speranţa în mai bine, nice individuale, 18 000
• contem- frumosului — îşi dovedeşte şcoala hunedoreană depu rean se apropie tot mai de familii deţin la sfîr-
zin telmi- şedintele Republicii, tovară cu fiecare etapă valorile e- mult de viaţă, de cerin mereu mai bine. Acum, şitul acestui an autotu
Avanprc- şul Nicolae Ceauşescu - ne eforturi pentru conti după ce acumulările can
13.00 De ducative, de formare a o- nua perfecţionare a învă ţele ei în formarea forţei titative au crescut pro risme proprietate perso
Tinerii a- oferă, in acest sens, argu mului nou. Prezenţa Hune de muncă. In felul acesta nală. Peste 14 000 de oa
luletin de mente palpabile. Nu există ţămîntului, pentru apro se va rezolva mai bine gresiv de la an la an, de meni şi-au petrecut con
m de cîn- domeniu in care marea sa doarei in complexa mani pierea lui de practică, de la cincinal la cincinal cediul de odihnă în sta
ia de azi, festare a spiritualităţii ro accesul tinerilor, după după ce a fost definit
ie — me- forţă de creativitate să nu-şi viaţă, pentru ridicarea terminarea şcolii, la acti obiectivul fundamental al ţiuni prin Oficiul jude
donate c- ti făcut simţită prezenţa, să mâneşti este semnificativă întregii activităţi de in vitatea social-utilă. ţean de turism.
lulctin de nu li pus in valoare virtuţi prin eforturile ce se lac etapei actuale — ridicarea
patria în strucţie şi educaţie. în pragul unui nou an, României în rîndul ţă De beneficiul spiritual
17,35 Bio- şi calităţi .care ţin de insăşi pentru a perpetua tradiţii La acest ceas aniver şcoala hunedoreană se a- rilor mediu dezvoltate — al culturii şi învăţămîn
} — pro- moştenirea istorică şi cultu le culturale, a păstra au prin ridicarea întregii ac tului se bucură sute de
8,00 Orele rală a poporului nostru. tenticul, a-l înnoi, a găsi sar, cînd învăţămîntul flă în faţa unor acţiuni mii de tineri şi vîrstnici.
ocenaeiu ; modalităţi inedite cu reale hunedorean dispune de o educative de orientare tivităţi la o calitate nouă,
ră: 23,00— Formele prin care cultu superioară, acum da, pu Practic în fiecare casă
uiziral. ra pătrunde în mase sint valori emoţionale. In prima bună structură a unităţi profesională care, declan tem pune în circulaţie există radio sau televizor
multiple şi diverse, in anul sa ediţie, judeţul nostru s-a lor sale — în judeţ func şate, vor conduce la o a- largă această noţiune me (332 de abonamente la
cind urcăm cea de-a 35-a inscris cu un potenţial ar ţionează 273 grădiniţe, 343 preciere reală a rolului nită în final să demon 1000 de locuitori), iar în
treaptă a României noi, a tistic care număra 1 223 de streze superioritatea op biblioteci stau la dispo
României in care Măria Sa formaţii cu care a cucerit, şcoli primare, 121 gene muncii pentru pregătirea ţiunii noastre pentru so ziţie peste 3,3 milioane
Poporul şi-a luat soarta in in intrecerea republicană, rale, 37 cu treapta I de elevilor în practicarea u- cialism. de volume.
^ u iiodos 18 premii şi locul 8 intre liceu, 28 licee şi două in nor meserii care să le a- în înţelesul larg no Relaţiile interumane au
ia) ; propriile-i miini, reţeaua cul judeţele ţării. Cit a fost ţiunea însumează realiză căpătat conţinut nou, s-a
ME- turală a judeţului cărbune stitute de învăţămînt su ducă satisfacţii morale şi întărit spiritul de colec
uui rsa lui şi metalului, a energeti de spornic urcuşul in cea perior, în care sînt in materiale, odată cu pro rile care asigură satisfa tiv. O dovedesc, între
Un om cii şi plinii, se afirmă prin- de-a treia ediţie ? Forma cerea condiţiilor de or altele, viabilitatea siste
(Siderur- ţiile artistice s-au dublat, struiţi şi educaţi peste gresul tehnic al econo din economic şi social
ă fericitA tr-o bogată bază materială numărul interpreţilor a a- componente ale nivelului melor de autogospodărire
INI: Acel şi diverse activităţi; 68 de 125 000 de elevi şi studenţi miei. în microcolectivităţile u-
undat (U- juns la peste 30 000, al de trai material şi spi mane, existenţa a o mul
.şte şi lasă universităţi cultural-ştiinţifi- ritual, care permit echi
'LUl^Em : ce cu 859 de cursuri atrag, cercurilor de creaţie - la librul şi desăvîrşirea ţime de asociaţii ale pa
nilul (Cul- după orele de muncă, la 307, cele 168 de premii şi fiinţei umane. Importan sionaţilor într-un dome
: Frontie- titluri de laureat cucerite in niu sau altul, organiza
LONEA : şcoala cunoaşterii, peste finala întrecerii urzind jude tă nu ni se pare însă rea de excursii în grupuri
(Minerul); definirea, ci identificarea
— seriile 25 500 de tineri şi virstnici; ţul Hunedoara pe locul doi Ii tie sărbătoare pentru mai mult de 30 000
1RAD: Ră- 755 de specialişti din toate pe ţară ! în viaţa noastră de fie de oameni.
(Steaua care zi a componentelor.
IZA: Fiul domeniile s-au unit in J45 Punînd cu vigoare in evi Peste coloanele izbînzilor fierbinţi Pentru că ele există fără Elemente intrate în via
ierul); O- brigăzi ştiinţifice pentru ca, denţă talentul şi forţa crea Vor flutura drapele tricolore putinţă de tăgadă, fie ţa noastră, elemente ale
infernalâ toare a maselor, „Cintarea că se identifică la nivelul noii sale c a l i t ă ţ i . Au
ne perso- in 'întreprinderi şi instituţii Din Maramureş pînă-n Bărăgan intrat în viaţă din mers,
3EOAGIU- României" a intrat cu suc individual, al universului s-au consolidat pe par
toşi (Casa sau în sate de munte, să ces in cea de-a IV-a edi Se vor incinge ne-ntrecule hore. familial ori al societăţii
HAŢEG : dea răspunsuri Întrebărilor întregi. Esenţa lor mate curs, odată cu consoli
(Dacia) ; ţie, Ziua Republicii — la cea rială înseamnă azi, după darea şi dezvoltarea eco
ilb al pus- ce Irâmintâ oamenii, să dia de a 35-a aniversare — gă nomiei, în toţi anii Re
istatlcii de logheze cu ei intru lumina Vioară, bucium sau caval 35 de ani de republică în
seriile I-H sind-o pregătită de a da judeţul Hunedoara, locuri publicii, ani care au per
i); SIME- rea şi instruirea lor ; 26 de Se vor întrece-n măiestrie de muncă pentru 250 000 mis poporului nostru să-şi
trecutului noi valori nobilei munci de de persoane, dintre care fructifice virtuţile de con
: Kramer unităţi cinematografice in modelare şi formare o con Inălţînd spre patru zări
(Lumina) ; mediul urban şi 165 în aşe 107000 în industrie, 100000 structor al vieţii noi sub
a devenit ştiinţei noi, Înaintate. Gloria ta ROMÂNIE. constituind detaşamentul conducerea Partidului Co
i Ede (Mi- zările rurale îndeamnă la personalului ocupat în munist Român.
divertisment educativ, iar LUCIA LICIU LUIZA LANDT serviciile necesare acti
vităţii industriale dar mai ION CIOCLEI
il pentru
bric 1982 :
in general . ii* t
jros. Izolat .... ■ ţvVvv.. .v-'.-•v.v ■ ••••••■■ •••• ___________
J
Vintul va
r-u intensl-
de 35—45 Iliiilliis: mmm
şi nord
ic minime ■ -
între mi-
grade, iar
‘.re 0 şi 3 m it SI v
rfi
r
-ne rece, ■ §!*>'
Temporar >' ' “............* ** \
J va pre- o-
-i de 60—70 iii...........................
■est, vlsco-
Kt • « - ! ? ;
ibil pentru
zile : Vre- JS k • '* * * '* i ta c 5:
neral rece.
Local vor
-”b for»
ipovl-
■oderat
temporare
iln nord-est
urile mlni-
rinso Intre
A
ad, iar ce ' '' v, - \
re 0 şl S
i, local, w
ţă. (Meteo
ri s Alexan- Aspect de pe bulevardul „Decebal“, colţ cu strada Mărăşti din Deva. Foto: VIBGIL ONOIU
0-
l. —4
