Page 13 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 13
r i
\ SUPLIMENTAR — \
22 000 TONE
AGLOMERAT j
Utilizînd raţional a- ţ
gregatele şi instalaţiile i
din dotare, acordînd o '
atenţie deosebită bunei ţ
aprovizionări a benzilor l
cu materii prime şi fo- ,
losind integral timpul e- )
fectiv de lucru, colecti- ţ
vul fabricii de aglome- i
rare nr. 1 din cadrul 1
Combinatului siderurgic \
Hunedoara a produs ţ
peste sarcinile de plan, ,
în cele 11 luni ale anu- )
lui, mai mult de 22 000 ţ
tone de aglomerat fon- /
dant — hrană indispen- *
sabilă a furnalelor. De ţ
menţionat că acest în- 1
semnat spor de produc- ,
ţie a fost obţinut aproa- )
pe integral pe seama ţ
creşterii productivităţii
muncii şi în condiţiile ţ
reducerii cheltuielilor de i
producţie, şi îndeosebi a >
celor materiale, capitol }
la care se înregistrează ţ
e c o n o m i i de peste i
300 000 lei. j
care economia naţională
„în întâmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului, are absolută nevoie şi, tot PRODUCŢIE \ I.M. Orăştie, atelierul uzinare. Rectificatorul Terezia Dan
să asigurăm realizarea în cele mai bune condiţii a odată, pentru asigurarea MARFÂ ( cii» depăşeşte planul de producţie lunar cu 20 la sută.
tuturor sarcinilor. Toate judeţele să se prezinte la mijloacelor de restituire
Conferinţa Naţională cu realizarea în întregime a sar treptată a datoriei externe. PESTE PREVEDERI \
cinilor de plan şi — acolo unde am stabilit şi unde Deci, cu cit vom exporta
este necesar, îndeosebi în domeniul materiilor prime, mai mult, cu atît mai mari Mobilizaţi de organi- ţ
al 'Aportului — chiar cu depăşirea planului". vor fi şi posibilităţile de zaţia de partid, comuniş- ţ
satisfacere a cerinţelor de tii, toţi oamenii muncii i
NICOLAE CEAUŞESCU materii prime ale unor ra de la atelierul de pre- 1
muri ale economiei naţio lucrări mecanice al în- ţ Ei ÎÎ13
nale, cu atît mai rapid va treprinderii de produc- l
Aşadar, între sarcinile pînă la ministru" — accen fi achitată datoria externă ţie industrială pentru / constelaţia tfiSEiu
prioritare ale industriei tua secretarul general al a ţării. construcţii căi ferate din )
româneşti în această pe partidului, tovarăşul Nicolae Este pozitiv faptul că u- Deva sînt angajaţi pu- ţ vsslr h <uADAGft
rioadă de sfirşit de an, Ceauşescu, la plenara C.C. nele unităţi economice din ternic în aceste zile pen- i
marcată de importante e- al P.C.R. din luna octom judeţ — şi ne referim în tru a întîmpina Confe- J Merg întotdeauna cu plă pe piaţa externă, deci in lu
venimente în viaţa patriei brie a.c. primul rînd la Combinatul rinţa Naţională a parti- ţ cere la Chişcădaga. Şi de mea mare, a cimentului „de
— Conferinţa Naţională a Iată atribute majore care siderurgic Hunedoara, dar dului cu rezultate cit 1 fiecare dată aflu elemente Chişcădaga".
partidului şi a 55-a aniversa trebuie să caracterizeze fie şi la întreprinderea de mai bune în activitate. , noi în biografia tinerei fa
re a proclamării Republicii în cele 11 luni trecute ) brici de ciment de aici. Cu Directorul Întreprinderii de
— exportul trebuie avut în din an, colectivul şi-a ţ noştinţe vechi, de pe vre lianţi Deva - aceasta este
vedere în mod cu totul deo reaiizat prevederile la i mea cind aici să bateau denumirea completă a...
sebit. Pentru ca prevederile producţia marfă în pro- i primii ţăruşi ai viitorului subiectului meu azi —, Va-
de plan din acest domeniu porţie de 102,5 Ia sută, ţ mare obiectiv al judeţului, sile Deac, se explică: „In
hotărîtor al dezvoltării e- producind suplimentar t sau din „nopţile afbe“ ale tr-adevăr, în ultimg vreme
conomiei naţionale să fie însemnate cantităţi - de punerii în funcţiune a pri ieşim tot mai mult in faţă
îndeplinite exemplar pînă piese de schimb pentru \ mului cuptor de clinchet - intre unităţile de profil din
la sfirşitul anului, se impun care colectiv muncitoresc lianţi Deva, la „Chimica" utilajele de transport şi > deci a in 1972 şi din 1976 —, ţară şi intre Întreprinderile
r
producerea şi livrarea rit din judeţul nostru, care Orăştie, la altele — au re terasiere. De remarcat că i alţi oameni cu ca e stau industriale din judeţ. Aco
r
mică, zi de zi, în condiţii realizează produse pentru zultate bune la export de în aceeaşi perioadă, prin ) de vorbă in timpul docu perim nevoia de ciment c
de calitate ireproşabilă a export, fiecare om al mun la începutul anului. Este o buna organizare a mun- ţ mentărilor mă alimentează cinci mari judeţe ale ţării
fondului de marfă destinat cii . din aceste colective, dovadă, a strădaniei şi răs cii, reducerea consumu- i mereu cu ştiri proaspete de, şi sintem bucuroşi să ştim
expoijiţiilui, realizarea în ' pentru că — este bine ştiut punderii cu care au acţio rilor de metal, combus- i spre dezvoltarea labricii, că produsul muncii noastre
cţevAus^ unor contracte în şi demonstrat chiar de a- nat aceste colective pentru tibili şi energie, cheltu- \ despre evoluţia oamenilor, se va regăsi in marile ba
cheiate da- partenerii ex cesto colective — realizarea materializarea sarcinilor sta ielile materiale au fost i despre mersul treburilor, de raje şi hidrocentrale de pe
terni, eforturi susţinute integrală, ritmică şi de cea bilite de conducerea parti reduse cu 25 de Iei la > spre ieşirea tot mai mult Riu Mare-Retezat şi de pe
pentru creşterea gradului mai bună calitate a pro dului în acest important 1000 lei producţie. Prin- ţ in lume a cimentiştilor de Olt, in multe alte impor
de competitivitate a produ ducţiei pentru export a sector de activitate, a pri tre cei care şi-au adus l tante obiective industriale
selor, pentru valorificarea adus economiei naţionale, ceperii şi abnegaţiei munci o contribuţie deosebită i la Chişcădaga. Da, ieşire ale ţării, că este cerut şi
cu eficienţă sporită a măr ţării, importante beneficii toreşti cu care s-a acţionat. Ia rezitltatele amintite 1 în lume, pe mai multe porţi: apreciat în ţări din Orien
furilor româneşti pe piaţa materiale şi financiare. Să se numără lucrătorii din ţ a consolidării şi aprecierii tul Mijlociu şi din- Africa
externă. „Dispunem de tot nu se uite nici un moment Aici se cer în continuare formaţiile conduse de I de Nord, că in ţară se vor-
ceea ce este necesar pentru faptul că do realizarea e- eforturi neslăbite pentru subinginerul Romulus ) tot mai pronunţate a colec
realizarea în bune condiţii xempiară a contractelor în amplificarea succeselor de Mureşan şi maistrul ) tivului, a realizărilor în DUMITRU GHEONEA
a planului pe acest an,- ho- cheiate la export depinde pînă acum şi asigurarea u- Ioan Grecu. ţ producţie din an in an mai
tărîtoare fiind iniţiativa, constituirea resurselor va i bune, a solicitării crescinde (Continuare in pag. a 2-a)
spiritul de angajare şi răs lutare ale ţării, necesare (Continuere fn pag. a 2-a)
punderea cu care se acţio
nează pentru înfăptuirea pentru procurarea materii e _ o _ © _ w — <s>
sarcinilor — de la muncitor lor prime din import de
mai mica
— Am plecat de la ideea transformatoare şi conver-
că orice măsură care poate tizoare de sudură în func Prin reducere
contribui la reducerea con ţiune) şi la maşinile-unelte
sumului de energie electri din ateliere a limitatorilor
că este binevenită — ne de mers în gol. Prin am
spunea, recent, inginerul plasarea mai corectă a cor
Constantin Faur, şeful sec purilor de iluminat faţă de
ţiei mecanică al întreprin locurile de muncă, am re
derii de producţie indus dus cu 20 la sută consumul
trială pentru construcţii căi de iluminat.
ferate Deva. Prin urmare, Iată, deci, că în privinţa
continuă interlocutorul, bunei gospodăriri a ener
n-am neglijat nici aspectele giei şi reducerea consumu
care păreau de mai mică rilor, orice măsuri, chiar
importanţă, cum au fost în cele de mai mică anvergu
locuirea sticlei mate, de la ră, pînă la urmă 6e dove
ferestrele halelor, cu sti desc generatoare de econo
clă transparentă, spălarea mii. Ca dovadă, în perioada
luminatoarelor şi ferestre trecută de la începutul a-
lor, pentru a utiliza mai nului, colectivul secţiei me
bine iluminatul natural, dar canice a economisit peste
am luat şi cîtcva măsuri 16 000 kWh, adică necesa
radicale pe fluxurile de rul de energie electrică al
producţie, care să contri secţiei pentru aproximativ
buie la eliminarea oricărei o săptămână.
posibilităţi de risipă. Una Dar preocupările colecti
dintre acestea, care va du vului în direcţia reducerii intr-o lună.
ce la reducerea consumu consumurilor energetice nu
lui de energie electrică cu se rezumă numai la exem Cu această cantitate de energie electrică
T.C.H. Grupul de şantiere Riu Mare-Retezat, secţia de aproximativ 5000 kWh a- plele amintite.
producţie industrială Haţeg. Gherasim Mărăşteanu este şeful ar putea funcţiona Ţesăîoria de mătase
unei liarnice echipe de turnători, care execută piese de nual, este montarea ,1a toa MiltCEA LEPĂDATU
mare complexitate. Foto: VIRGIL ONOIU te agregatele de sudură (a- Deva timp de 3, 5 luni.
vcm aici aproape 30 de (Continuare in pag. a 2-a)
