Page 14 - Drumul_socialismului_1982_12

pag. 3 DRUMUL SOCIALISMULUI NI

im anul ia export — realizat integral»

în coPaditii de înaltă eficientă
î » » »
(Urmare din pag. I) ciului de calcul. A apărut „Făceam naveta la Hune­ (Urmare din pag. 1) ale crizei economice mon­ tehnologic, cu toată exi­ 11,(10 Te­
ii,OS Fii
calculatorul electronic, care doara, la combinatul side­ diale, una dintre cele mai genţa şi răspunderea, incit nu­
beşte cu respect la adresa supraveghează buna func­ rurgic. In 1974, cînd fabri­ nei baze solide producţiei importante probleme ale e- toate produsele destinate li,55 Dii
unităţii noastre, a celor ţionare a parametrilor de ca de ciment luase dimen­ la- export pe anul viitor. eonomiei româneşti. exportului să poarte girul trii
11,20 Ori
peste 1 400 de oameni ai producţie şi oferă secţiilor siuni serioase, m-am retras Cu mai multă fermitate în altă ordine de idei se înaltei calităţi, al maximei 13,10 Sil
muncii", datele de ansamblu ale de la siderurgie la ciment. şi dăruire patriotică trebuie impune ca dotarea tehnică eficienţe economice. Aces­ 13.30 I.a
11 caut pe maistrul Dorin mersului agregatelor. Lingă Locuiesc la Bălata, la doi să se acţioneze în celelalte a unităţilor, capacitatea or­ tor criterii să le fie subor­ nă
Popa, unul dintre veteranii cimentişti lucrează azi inlor- paşi de fabrică. Mai puteam unităţi economice hunedo- ganizatorică, de gîndire e- donate zi de zi preocupări­ Or:
Fol
fabricii, omul care a făcut maticieni. Necesitatea auto­ lucra cite ceva şi pe-acasă. rene care realizează pro­ conomică şi inteligenţă teh­ le colectivelor noastre mun­ n ia
mult in întreprindere, pen­ matizării complexe a flu­ Azi, condiţiile de muncă duse pentru e x p o r t — nică a specialiştilor, a co­ citoreşti, pentru ca, la a- Cai
25
tru muncitorii de aici. Mi se xurilor productive, în toate sînt incomparabile cu cele „Marmura'* Simeria, „Vi­ lectivelor muncitoreşti să ceastă oră, cînd în lume pea
rec
spune că de două săptă- sectoarele de activitate, ne de acum şase ani, cind a dra" Orăştie, întreprinderi­ fie folosite deplin pentru concurenţa sc manifestă cu 18.30 Săf
mini nu mai este la atelie­ pune în faţa unor noi ele­ pornit primul cuptor. Cite le de tricotaje din Hune­ realizarea unor produse de putere, produsele pe care 18.30 100:
rul electromecanic, unde-l mente ale informaticii". Iar probleme ne-a pus...". „Deci, doara şi Petroşani — pen­ bună calitate, competitive le realizăm pentru export 19.00 Tel
ştiam umăr de nădejde. A în camera de comandă, o- pentru dumneavoastră, ■fa­ tru ca planul pe luna de­ pe piaţa internaţională, să fie permanent la nivelul 19.30 Str.
oii,
fost nevoie de el, de price­ peratorii cuptoarelor de brica de ciment a însemnat cembrie să se îndeplinească pentru asigurarea unui ex­ celor similare realizate pe lai)
perea lui, in cariera de ar­ clincher şi ai morilor de întoarcerea acasă...". „La integral, să se pregătească port mai dinamic şi diver­ plan mondial. Trebuie să şuii
gilă. Acum este maistru de făină stau cu privirea aţin­ fel şi pentru loan Cănija, temeinic planul de export sificat. constituie aceasta nu doar Si
schimb acolo. Îmi ghiceşte tită asupra aparatelor de de loc din Birsău, ca şi mi­ pentru derularea sa nor­ în puţinul timp care a forţa inteligenţei tehnice Cea
zia
glodurile şi vorbeşte calcu­ măsură şi control, a sutelor ne, şi tot fost navetist la mală, ritmică, din primele mai rămas pînă la 'sfîrşlful româneşti, dar şi mîndria 20.00 La
lat, fără exagerare. „Ce zile de becuri semnalizatoare, Hunedoara, la fel şi pen­ luni ale anului viitor. Să anului se impune, mai mult nă
erau prin '72, '74, ‘76 chiar pentru ca „fluxul de pro­ tru Aurel Irimie, din Bejan, reflectăm cu conştiinţa de a ne şti egali cu alţi 20.30 Fiii
'78... Şi cite nopţi de ve­ ducţie să aibă continuita­ care făcea naveta fa Deva. înaltei datorii jpatriotice că ca oricînd, ca realizarea producători şi parteneri, Şi
ghe... Dar, iată, azi avem la te, siguranţă, eficienţă, pen­ Cit ii priveşte pe Nicolae îndeplinirea integrală a producţiei destinate expor­ intru progresul şi bunăsta­ pişi
Chişcădaga una dintre cele tru a se putea interveni o- Pe tric şi pe Nicolae Ga bor, planului la export repre­ tului să fie urmărită pas rea crescîndă ale po-porului 21,33 Evt
21,40 Em
mai moderne fabrici de ci­ perativ şi salvator oricînd se poate spune că nu ei au zintă, în actualele condiţii cu pas, pe întregul flux nostru. 22,15 Tel
ment din ţară. Se-ntreabă situaţia o cere“ - după cum mers la fabrică, ci fabrica 22,25 Tea
poate unii: De ce la Chiş­ apreciau operatorii Virginica a venit la ei, că-s chiar de Are
cădaga şi ce a rezolvai ea ? Nicula şi Cheorghe Stan. aici, din Chişcădaga. Dar 22,45 Mo:
La Chişcădaga pentru că li provoc la o retrospec­ cite nu s-ar putea spune Şi măsurile de mai mici anvergură generează ecanainii Joii
valorifică marile resurse de tivă pe directorul tehnic despre această fabrică a
materii prime 'calcar) din Froncisc Covaci, pe umerii noastră, a muncitorilor, ca­ (Urmau din pa9 i) zat, cu cîtva timp în ur­ nează numai in afara ore­
zonă. La Chişcădaga pen­ căruia au apăsat mari răs­ re a scos, intr-adevăr, in mă, o serie de măsuri, li­ lor de vîrf de sarcină. Tot
tru a asigura locuitorilor punderi încă de pe vremea lume numele unui sat mo­ — în cadrul secţiei noas­ nele sînt deja puse în prac­ la sectorul de tratare ter­
din 'împrejurimi şi din alte construirii fabricii. „Deci, dest de pe Valea Căia- tre, atelierul prelucrări me­ tică, altele urmează să le mică am iniţiat schimba­ BUCI)
localităţi ale judeţului 1 400 cum a scos cimentul în lu­ nulul..". canice este principalul con­ finalizăm pînă la sfîrşitul rea tehnologiei. (Noug In­ Uioprogi
locuri de muncă stabile. me acest colţ de ţară ?“. Este doar o bornă pe sumator de energie electri­ anului. Astfel, am generali­ stalaţie este aproape*fina­ La ordii
tură; 7,1
Prin această unitate, struc­ Nu-i prea vorbăreţ directo­ harta economică a ţării, că — sublinia inginera Li- zat iluminatul individual pe lizată, urmează ca in «rt Revista
tura profesională o judeţu­ rul. Dar îmi dă o sugestie: trasată in anii construcţiei vi-a Felea, adjunctul şefu­ maşinile-uneîte şi am sec­ timp să intre în lucrul în rni mei-
lui s-a îmbogăţit cu încă „Discutaţi cu loan Mariş. socialiste în România, una lui de atelier. Staţia de ţionat iluminatul in hale. locul tratării pieselor prin tle ştiri
una: aceea de cimentist“. Este de aici, din zonă, a e- din sutele, din miile de bor­ compresoare, sectorul de Urmărim cu rigurozitate ca împachetare in amestec dc dio;' 10,i
10,05 Re
„Dar azi, la Chişcădaga, ci­ voluat frumos, azi fiind şe­ ne ce dau forţă economiei tratamente termice, toate toate utilajele să sc înca­ cimentare, vom utiliza me­ 10,10 Ml
mentul rru se face, cum poa­ ful atelierului reparaţii, şi noastre naţionale, ampliti- utilajele de prelucrări prin dreze în regimul optim dc toda tratării în mediu de Buletin
te gindesc unii, cu nişte u- are şi vechime, vreo opt ani cind bunăstarea materială a aşchiere consumă, în cele exploatare. Marii consuma­ gaz prin care se vor reduce univers
11,35 Pil
nelle sau instalaţii rudimen­ la Chişcădaga...". Noul meu unor oameni, ridică standar­ trei schimburi, energie e~ tori do energie (compre- cu 50 la sută consumurile tin tle ş
tare - ţine să precizeze A- interlocutor este volubil, dul de viaţă al întregului lectrică. Pentru reducerea soarele şi cuptoarele de energetice la aceste opera­ tural;
lexa.ndru Marian, şeful ofi­ vorbeşte cu convingere: popor. consumurilor, am preconi­ tratament termic) funcţio­ ţii. folcloru
vanpren
De la
tlian di
EXPERIENŢA STAŢIUNII PERIENI — VASLUI Ştiri; 10
menadă
muzică
SE VA APUCA ŞI IN JUDEŢUL NOSTRU letin de
sonor;
20,00 Ra
tagonişt
Radioju
de dans
ştiri; 2
C.S. Hunedoara. Lamino­
muzical
rul de profile mijlocii. E-
cliipa de recepţie a lamina­
telor pentru export, condu­
să de maistrul loan Prej-
T o v a r ă ş u l Nicolae anul viitor vom continua ban, in faţa unui nou lot
de profile.
Ceauşescu, secretarul gene­ cu realizarea întregului DEVA
ral al Partidului Comunist complex de lucrări. în eta­ riduri ■
rilor (Ai
Român, în cuvîntarea ros­ pa a doua este cuprinsă o Cursă :
tită la plenara C. C. al suprafaţă de 6 500 ha, si­ Conspir
P.C.R. din 7—8 octombrie tuată în zonele Geoagiu, Comoar
(Arta);
a.c., a trasat sarcina ca ex­ Sălaşu de Jos şi Boşorod- structor
perienţa acumulată de Sta­ Ocoliş, cu execuţie în anii Lupii n
ţiunea centrală de cerce­ 1984—1985. Mai adaug că saltimb;
tări pentru combaterea e- pînă în 1986 vom înce.pe Noiemb:
teptind
roziunii solului Perieni- lucrări de combatere a e- — ® — «a— VULCAJ
Vaslui să se aplice în cel roziunii în toate consiliile (Luceaf;
— Sîntem deci abia ia în­ Ou case şi ioc
toarcc-t
mai scurt timp în toate ju­ unice agroindustriale. de muncă le Gheiari,,, navetişti la Hunedoara dată (IV)
deţele ţării. Ce s-a între­ SA ; Ar
prins şi ce se va întreprin­ ceput în aplicarea expe­ parte (I
de în judeţul nostru în rienţei staţiunii din Pe­ Dintr-o mai veche docu­ ne-am propus să iniţiem o pe uliţă. 40 de case au fost pildă, este familia Lăscuţoi. CÂNI:
(Retezat
scopul înfăptuirii indicaţiei rieni. Totuşi, ce s-a făcut, mentare, in comuna subur­ investigare pentru a afla mo­ părăsite. Aveau locuri care Din aprilie anul acesta ne-au latorul
secretarului general al practic, pînă în prezent ? bana Gheiari rămăsese în tivele care ou dus şi conti­ dădeau 15 care cu fin. A- părăsit şi dumnealor satul. ua roşii
partidului ? Referindu-se la — Lucrăm la întocmirea carnetul nostru o însemnare nuă să ducă la depopularea cum au dat mărăcinii peste Locuiau într-o casă mare, Mondo
rul) ;
această problemă, Nicolae ce cuprindea amărăciunea, unor sate. Pentru început pămîntul arabil. Oamenii, pă- frumoasă, aproape de ex­ nirea (
Iordan, şeful Oficiului de planului topometrie al zo­ supărarea primarului locali­ consemnăm părerea tovară­ durenii noştri, făceau recoltă ploatare, unde lucrează ingi­ colului
cadastru şi organizarea te­ nei Mărtineşti pe baza că­ tăţii, tovarăşul Ion T-icula. şului loan leremia, secretar de mai şi vindeau din ea. nerul Petri şor Lăscuţoi şi tot GEOAG
ritoriului din cadrul Direc­ ruia 6C va elabora proiec­ Dumnealui spunea: al comitetului sindicatului de Acum o cumpără de la piaţă, atît de aproape de şcoala seriile I
lin
ră);
ţiei generale pentru agri­ tul de execuţie. S-a alcă­ — Facem şi-noi, aici - ca la Exploatarea minieră Ghe­ ca orăşeni. Popa Aron, arti­ unde este profesoară soţia galben
cultură şi industrie alimen­ tuit un colectiv din spe­ peste tot de altfel — eforturi iari. ficier la mina Est, era în sa­ sa. Acum, amîndoi fac nave­ Superpo
cialişti ai D.G.A.I.A., Sta­
tară, ne-a relatat: pentru a spori calitatea vie­ - Aspectul acesta ne-a pre­ tul nostru unul din cei mai ta din Hunedoara în satul Trei oai
sa de i
— într-adevăr, staţiunea ţiunii de cercetări şi pro­ ţii oamenilor noştri: con­ ocupat şi pe noi. Implicaţiile buni gospodari. Avea o casă unde îşi au casa şi locurile Învingă!
din Perieni are o expe­ ducţie pomicolă Geoagiu şi struim noi blocuri, dăm în fo­ navetismului în activitatea „jos colopu"... Acum s-a mu­ de muncă. ILIA: f
rienţă preţioasă în ce pri­ I.U.T.I.F.P.E.C., care va sta­ losinţă alte spaţii comercia­ noastră economică nu sînt tat la Hunedoara. La fel şi . De obicei, atunci cînd pre­ na).
veşte combaterea eroziunii bili ce lucrări necesită fie­ le, amenajăm străzile... Dar, deloc fericite. în fiecare an Doinei Herba.n: în gospodă­ zentăm cititorilor noştri dru­
care tarla în parte, după
solului. Rezultatele obţinu­ ne încearcă un fel de amă­ plătim cele trei milioane. ria lui a mai rămas doar mul ascendent al unei loca­
te de staţiune demonstrea­ care se va trece efectiv la răciune cînd ne gîndim că Am... îndrăznit să ne închi­ mama. lităţi, cri locuitorilor ei, ape­
ză că trebuie să se acţio­ executare. unii dintre cei care trebuie puim ce-a in fi rezolvat cu Plecarea unora din comu­ lăm în rindurile de început şi
neze pe zone largi unde să în ceea ce priveşte exe­ să le folosească, să se bucu­ prea multele milioane plătite nă a adus necazuri celor îa cifre comparative, care să Rezult
sc aplice o gamă largă de cuţia, există o formaţie de re de ele pleacă, se mută pentru autobuzele puse la statornici, credincioşi locuri­ ilustreze starea din mai vechi rteeembr
lucrări, cum ar fi practi­ lucrători care realizează la Hunedoara. dispoziţie. Ne-am fi putut lor natale. Desfiinţarea, ca timpuri şi pe cea actuală. Extr.
carea unei agriculturi anti- astfel de lucrări, dotată cu Acestei afirmaţii îi adău­ construi multe, oamenii n-ar urmare a depopulării, a şco­ Din păcate, în reportajul nos­ 14, 86, 3.
erozionale, cultivarea în maşini şi utilaje. găm alte cîteva amănunte. mai fi nevoiţi să-şi piardă ore lii genera-le de 8 ani, cu in­ tru despre Gheiari n-am pu­ Extr.
fîşii, crearea de benzi în- Cooperativele agricole de In 1970 populaţia Ghela- preţioase cu naveta; am fi ternat din satul Alun, unde tut recurge la acea formulă 20, 16, 2
ierbate. Pentru a studia ex­ producţie, consiliile popu­ riului număra aproape 7 Q00 diminuat orele de întindere veneau să urmeze cursurile de deschidere. Motivul ? Cei Fond
perienţa staţiunii, un grup lare trebuie însă să parti­ de locuitori. Acum, în 1982 datorate navetiştilor. Şi nu în şi copiii din comunele Cer- prezentat în această anche­ 1 1S9 013
de specialişti din judeţul cipe şi cu forţe proprii la comuna mai are vreo 4 600 ultimul rînd, î-am fi implicat băl, Topliţa, Lelese, face a- tă, în timp ce mai toate lo­
nostru s-a deplasat la Pe­ efectuarea lucrărilor de de oameni. Dar la Exploata­ pe mai mulţi în urmărirea cum pe alţi părinţi să gîn- calităţile îşi fac din stator­
rieni. Pe baza experienţei combatere a eroziunii solu­ rea minieră Gheiari lucrea­ continuă a activităţii exploa­ dească la plecarea lor spre nicia locuitorilor lor un titlu
acestei staţiuni, s-a întoc­ lui, mobilizînd cooperatorii ză aproape 2 000 de oa­ tării. alte localităţi, de mîndrie, ghelărenii, puţin
mit un program de acţiune ia realizarea unor acţiuni meni. Jumătate dintre ei fac Dorind să aprofundam în­ Chiar şi unor locuitori ai cite puţin frîng trăirea aşe­ Timpii
concret, pentru combaterea ce necesită forţă de muncă naveta în oraşul Hunedoa­ ţelegerea acestei situaţii, am Gheiariului pare să le fie mai zării lor. ziua de
eroziunii solului. manuală. Desigur, sîntem ra, deşi au gospodării în notat şi părerile citorva oa­ dragă naveta decît statorni­ împotriva acestui fapt în­ Vremea
frnmoas
— Ce prevede,în princi­ abia la început în aplica­ Gheiari. Anual, cheltuieli de meni ai locului, oameni care, cia în locurile unde s-au năs­ demnăm la o mai profundă vor sem
pal, programul respectiv ? rea experienţei de la Pe­ circa 3 milioane lei - care gospodăreşte, continuă să se cut, şi au trăit mare parte cugetare pe cei care, tentaţi te şi pe
— S-au stabilit d&uă e- rieni, dar avem convinge­ ar putea îmbogăţi beneficiul ocupe de grădinile şi casele din viaţă. de farmecul oraşului, pără­ s u f l a
tape de- acţiune. în prima rea că vom înregistra re­ exploatării - sînt plătiţi pen­ lor, şi care în plus, lucrea­ — Sînt unii cetăţeni — a- sesc gospodării — mici uni­ vile ma:
se înn-e
etapă se vor efectua lu­ zultate care să justifice e- tru autobuzele care-i trans­ ză şi în exploatare, Redăm flăm de la Nicolae Stoica, tăţi de pfoducţie ca şi pe cei cole mi!
crări, care cuprind zona portă pe navetiştii hunedo- părerea lor dezaprobatoare secretar adjunct cu probleme care, prin măsurile ce ur­ şi o gr;
Mărtineşti, pe o suprafaţă forturile ce vor fi făcute reni, cei cu loc de muncă şi pentru plecarea foştilor con­ de propagandă al comitetului mează să le iniţieze, pot stă­ La mu
de 3 500 ha. în această zo­ in scopul ridicării potenţia­ (mare parte din ei), cu lo­ săteni spre oraş. comunal de partid - care-şi vili părăsirea nejustificată a să cu c
nă s-au mai efectuat lu­ lului productiv al părnîn- cuinţe în comuma Gheiari sau Petru Câta : în sa­ mai privesc casele doar din satului. va sufli
crări de combatere a ero­ tului. în satele dimprejur. tul Alun (comuna Bunila) a mersul autobuzului ce-i duce CONSTANTA rolog de
cenco).
ziunii solului, astfel că în TRAIAN BONDOR Pornind-de la aceste date, mai r ă m a s cite un bătrîn şi aduce din oraş. Aşa de POPESCU CORPADE