Page 16 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 16
fu cinstea ce^ei In domeniul informaţiei - o nonă ordine internaţională de a întări, în continuare,
» ?
de-a 35-a NAŢIUNILE UNITE 3 stituirea unei noi ordini in pace şi securitate, dezarma relaţiile dintre Tokio şi
(Agerpres). — Comitetul ternaţionale în domeniul re, decolonizare, promova Washington, relatează a-
aniversări politic special al Adunării informaţiei şi pentru trata genţia Kyodo. De asemenea,
Generale a O.N.U. a adop rea prioritară de către ser rea drepturilor omului, lup vorbitorul a apreciat că
a R. S. România tat un proiect de rezoluţie viciile de presă ale Naţiuni ta împotriva apartheidului E3 BERLIN. - Agenţiile pentru Japonia este impor
care se pronunţă pentru in lor Unite a problemelor de şi a discriminării rasiale. ADN şi DPA informează că tantă întărirea pe mai de
parte a relaţiilor cu ţările
COPENHAGA 3 (Ager- Guenter Mittag, membru al Asiei. Guvernul, a spus Ya-
preş). — în cinstea zilei dc Rata şomajului este în continuă creştere Biroului Politic, secretar al suihiro Nalca>sone, va men
30 decembrie, ambasada ţă C.C. al P.S.U.G., l-a primit, ţine politica sa de bază pri
rii noastre din Danemarca CANBERRA 3(Agerpres). minerii şi siderurgiştii din la 3 063 000, sau 13,2 la su la Berlin, pe Philipp Jerinin- vind promovarea unei diplo
a organizat o seară româ — „Cerem dreptul la mun Wollongong, oraş cu circa tă din forţa de muncă. ger, ministru de stat la maţii a păcii şi va acţiona
nească. Cu acest prilej a că !“ — aceasta a fost re 300 000 de locuitori, unde Partidul Laburist, de opo Cancelaria federală a R.F.G., pentru dezarmarea interna
fost prezentat filmul „Româ vendicarea majoră formu rata şomajului a ajuns la ziţie, a declarat însă că ni cu care a discutat probleme
nia contemporană". Au lată, la intrarea în marele 13,5 la sută în urma conce velul real al şomajului în de interes comun privind re
participat reprezentanţi ai oraş australian Sydney, de dierilor efectuate de patro Marea Britanie este de laţiile dintre R.D.G. şi R.F.G. ţi LONDRA. - în cadrul ac
Ministerului de Externe, participanţii la un marş de nat. 3 272 800 — adică 13,8 la A fost reafirmată, c& acest ţiunilor pentru marcarea în
Ministerului Culturii, ai protest al şomerilor din o- k sută din forţa de muncă. prilej, dorinţa de a conti Marea Britanie a zilelor de
unor instituţii de artă şi ra.şul Wollongong, centru al LONDRA 3 (Agerpres). nua şi dezvolta relaţiile bi 1 şi 30 decembrie, Ia Not-
cultură, oameni de afaceri, industriei siderurgice şi în pofida creşterii ne laterale pe baza tratatului tingham a avut loc o adu
ziarişti. Cei prezenţi au ex carbonifere. — Utilizînd o nouă metodă întrerupte a şomajului de fundamental şi a celorlalte nare festivă organizată de
primat aprecieri elogioase de calcul care dă cifre mai cînd se află la putere gu acorduri încheiate intre ce filiala din localitate a Aso
ia adresa realizărilor eco Acţiunea protestatară, la mici, Ministerul Muncii al vernul conservator, nici o le două părţi, in context, au ciaţiei de prietenia Marea
nomice şi sociale ale ' po care s-au alăturat şi şomeri Marii Britanii a anunţat modificare a politicii eco fost abordate şi probleme Britanie - România. în bu
porului român, a politicii din Sydney, a fost iniţiată că, în luna noiembrie, nu nomice a acestuia nu este ale comerţului dintre R.D.G. letinul specia ! editat de A-
1
în situaţia în care
mărul şomerilor britanici a
ferme şi consecvente duse no:i • --> afectat pu crescut cu 14 000, ajungînd de aşteptat, relevă agenţia şi R.F.G. sociaţia de prietenie cu a-
de România pe plan inter Reuter. cest prilej se subliniază pe
naţional pentru pace, des EJ BEIRUT. - Pierderile larg semnificaţia istorică a
tindere şi colaborare între materiale provocate diferi celor două evenimente pen
popoare. telor sectoare ale econo tru poporul român.
miei libaneze de invazia is-
laeiiană din vara acestui
Condiţii foarte an, date publicităţii de E3 CIUDAD DE MEXICO.
* - Miguel de la Madrid
grele de locuit Consiliul de dezvoltare şi Hurtado a fost învestit ofi
reconstrucţie, se ridică la
cia! în funcţia de preşedinte
pentru refugiaţii 7,622 miliarde lire libaneze al Mexicului, pentru o pe
(aproximativ 1,905 miliarde
palestinieni dolari), informează 'agenţia rioadă de şase ar.i, succe-
France Presse.
dindu-i lui Jose Lopez Por-
tillo. Ceremonia de transfer
BEIRUT 3 (Agerpres). — Ej^GiCiO. - Primul minis
înaltul comisar al Oficiului tru a! Japoniei, Yasuhiro a prerogativelor puterii a a-
de ajutor şi lucrări al Nakasone, a prezentat, vi vut loc la sediul parlamen
O.N.U. pentru refugiaţii pa neri, în Dietă, discursul de tului, unde noul preşedinte
lestinieni din Orientul Mij politică generală, care echi a depus jurămîntuil tradiţio
lociu (UNRWA), Olof Ryd- valează cu un program al
beck, a declarat că zeci de noului guvern nipon, reaîir- nal.
mii de palestinieni din Liban mînd orientarea Partidului
nu vor avea „adăposturi
adecvate" iarna aceasta, in liberal-democrct de a con
formează agenţia France sidera S.U.A. drept-cel mai Pifepfi ai
i •. .
important partener a! ţării şi
Pr -sse.
Potrivit UNRWA, 175 000
refugiaţi palestinieni locu
iesc în condiţii foarte gre
le, iar 71 000 dintre ci nu
S.U.A. Un şir de cetăţeni americani de culoare adunaţi in fata intrării Bisericii Meto
au nici un adăpost ca ur diste Calvary din districtul muncitoresc al Washingtonului sporind să mai apuce o porţie crede că Italia nu va j
mare a distrugerii tabere dc supă sau mîncare oferită gratuit de asocia (iile fermierilor din împrejurimi. în Washing avea un meci uşor. Dar
ton există aproximativ 60 de asemenea „bucătă rii" -aprovizionate de asociaţii sociale benevole Astăzi, la Florenţa, re
lor dc către armata israe- care vin in sprijinul celor afectaţi de şomaj şi sărăcie şi care nu au posibilităţi de a se intre- prezentativa de fotbal a nici ai noştri... E greu să j._
ţine. Potrivit ultimelor statistici, peste 31,8 milioane de cetăţeni americani trăiesc în cea smulgi laurii spanioli de
liană invadatoare, în vara mai cruntă mizerie. Fie albi, fie negri, bărbaţi sau femei, tineri sau adulţi, numărul lor este României va susţine cel pe frunţile înalte ale
acestui an. Refugiaţilor nu în continuă creştere, apreciindu-sc că cifra lor va atinge 36 milioane către sfîrşitul anului mai important meci al campionilor lumii. Dar
li s-a permis să-şi repare curent. său în acest an, în com trebuie încercat ! Merită
Astfel în condiţiile actuale in care bugetul social al S.U.A. s-a redus cu 49 100 milioane do pania campioanei.mondia efortul. Este marca şansă
casele decît foarte tîrziu, lari pentru anul 1983, se aşteaptă ca numărul celor ce trăiesc sub nivelul admis dc sărăcie să le, Italia. Este şansa cea a echipei României de a
menţionează agenţia France depăşească 16 la sută din populaţia totală. mai mare a noii echipe a. păşi in lume cu o nouă
Presse. României — care şi-a în aură. Succes tricolori,
ceput activitatea cu un
o - ® — •— e — o — o a — o -ţ ® — <s — a — o — ® — « — e— ® — ® — «-o - ® — a - o — ® an în urmă, la Berna, cu succes Andone, Rodnic,
Klein şi Gabor ; mult no
acel 0—0 atît de semnifi
O r&oyd formă de exploatare: dependenţa tehnologicâ cativ pentru noii interna roc Bal'aci, 3olc3ni şi Că-
mătaru ; succes Mircca
„Transferul de tehnolo filialele lor din ţările in determinate de produse. bui să solicite anual 120— ţionali, pentru noul an Lucescu ! Toţi vom fi a-
gie", procesul care constă curs de dezvoltare repre Contractele conţin o clauză 140 miliarde dolari sub for trenor Mircea Lucescu. lături de voi la marea
în exportul de maşini, bu zentau peste jumătate din discriminatorie care obligă mă de credite. Chiar admi- Meciul cu campionii lu tentativă.
nuri de echipament, tehno schimburile de tehnologie deţinătorul de licenţă să lînd că aceste credite ar fi mii este marele examen
logii, licenţe, brevete şi realizate de ţările capita cumpere mărfuri ce ar pu obţinute, eLe vor fi chel al muncii acestei tinere N. GORUN
servicii de asistenţă ale ţă liste, adică 90 la sută din tea să le fabrice mai renta tuite numai pe importarea formaţii. Este o încercare
rilor capitaliste dezvoltate comerţul mondial în acest bil in ţară la el. Politica de tehnologii. a fotbalului românesc de k
spre ţările în curs de dez domeniu. Tehnologiile sînt transnaţionalelor este astfel Singura soluţie,, de fapt, a ieşi în lume cu alt chip.
voltare, aşa cum este prac vîndute cu prioritate filia concepută, incit în ţările în pentru a ieşi din acest Ea se va produce azi, la Antrenorii celor două e-
ticat în lumea noastră de lelor controlate în întregi curs de dezvoltare se află „lanţ al slăbiciunilor", ar fi Florenţa, în vulcanul sta chipe au anunţat că vor
peste un deceniu, nu a per me de societatea principa mai multe fabrici moderne să se aplice în ţările în dionului pe care Univer începe partida cu urmă
mis tinerelor state să-şi lă, în timp ce societăţile de coca-cola sau chewing- curs de dezvoltare propriile sitatea Craiova a dat toarele formaţii probabi
dezvolte propria lor infra mixte sau naţionale au gum decît fabrici de pre- lor infrastructuri de cerce- deja... un avertisment, a- le : România : Moraru,
structură ştiinţifică şi teh tare-dczvoltare (la nivel na tunci cînd Florentina, cu Rodnic, Ştefănescu, Iorgu-
nică. în secolul nostru, Sta ţional, subregional şi regio chiu şi vai şi arbitru, i-a loscu, Ungureanu, Ţiclea-
tele Unite, Marea Britanie DOSARELE , ,AGERPRES" nal) şi să procedeze la for înscris un goi. nu, Donose, Boloni, Bă
şi R.F. Germania deţin res marea cadrelor naţionale Este nemaipomenit de lăci, Cămătaru, Gabor ;
pectiv 60, 14 şi 11 la su proprii. Dar în anii 70, ti greu, după ce elevii lui Italia : Zoff, — Gentile,
tă din cele 110 cele mai acces la ele cînd şi-au pier lucrare a materiilor prime. • nerele state totalizau de 7 Enzo Bearzot au pierdut Collovati, Baresi, Marini,
mari realizări ştiinţifice ale dut caracterul de noutate. In total, cheltuielile ţări ori mai puţini cercetători, un punct cu Cehoslovacia, Oriali, Tardelli, Antog-
lumii capitaliste aplica Cînd ţările în curs de dez lor în curs de dezvoltare ingineri şi tehnicieni decît dar avem dreptul şi da noni, Conţi, Paolo Rossi,
te în i n d u s t r i e . Din a- voltare manifestă dorinţa pentru achiziţionarea de ţările capitaliste dezvoltate. toria să credem, să spe Graziano.
cest motiv, piaţa tehnologii de aşi institui controlul a- tehnologii de la grupurile Astfel se explică de ce, la răm, să dorim ca tinerii înaintea acestui joc, în
lor capitaliste este contro supra întreprinderilor străi monopoliste cresc continuu. sfîrşitul deceniului al VIII- fotbalişti români — gru clasamentul grupei a 5-a
lată ae un grup restrîns de ne, companiile transnaţio De la 1,5 milioane dolari, lea, ţările în curs de dez pul compact al Craiovei conduce România — 4
ţări industrializate. Statele nale le retrag avantajele anual, la sfîrşitul anilor‘60, voltare produceau doar 3 cu experienţa sa interna puncte (din 2 meciuri dis
Unite deţin 60 la sută din în materie de transfer de ele au crescut la 10 miliar la sută din tehnicile de vîrf ţională, cu cei patru hu- putate), urmată de Suedia
veniturile tuturor ţări tor tehnologic, înlocuindu-le cu de, la sfirşitul anilor ’70, nedoreni şi cu Moraru, — 3 puncte (din 3 parti
capitaliste obţinute din ex condiţii restrictive. reprezentînd 6 la sută din şi dispuneau doar de 6 la Boloni şi Iorguleseu — de), Cehoslovacia — 2
portul de tehnologii. în a- „livrările aso'&iate" con investiţiile în capital fix sută din brevetele lumii să bată puternic şi cu re p u n c t e (din 2 meciuri),
cest timp, India, o ţară re stituie o altă modalitate de ale tinerelor state.- în anul capitaliste. în lupta lor zonanţă la poarta fotbalu Italia — 1 punct (1 joc
lativ dezvoltată, îşi acope exploatare a ţărilor în curs 2000 ele vor ajunge la pentru instaurarea unei noi' lui mare. în Belgia, echi disputat) şi Cipru — zero
ră propriile necesităţi în de dezvoltare care însoţeşte 80—140 miliarde dolari ! ordini economice, tinerele pa României, în care Ga- puncte (din 2 partide).
tehnologie din resurse na vînzările de tehnologii. Potrivit previziunilor state au cerut punerea juri bor a strălucit — de-ar k
ţionale în proporţie de nu Cumpărătorul este, practic, O.N.U.D.I., pentru ca tine dică la punct a unui „cod repeta şi astăzi I — a mai Meciul va fi transmis
mai 0,125 la sută* privat de orice indepen rele state să realizeze, pînă de conduită" în domeniul dat un avertisment, trimi în întregime la radio şi
La sfîrşitul anilor ’70, denţă comercială întrucît la sfîrşitul secolului, 25 la transferului de tehnologii. şii lui Bearzot l-au recep televiziune, cu începere
tranzacţiile încheiate '.Intre el trebuie să se angajeze sută din producţia indus („Asie et Afritjue aujourd’ ţionat şi astăzi putem de la ora 15,30.
societăţile transnaţionale şi să fabrice cantităţile strict trială mondială, ele vor tre- hui")
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Islrate (redactor şef) Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tîtcob
Preţul abonamentelor i lunar — 13 Iei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni ~
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA • 2 700 Deva str Dr Petru Groza. nr 35 78 lei, anuai — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
Telefoane - 11275 11535 12157 Telex- 72288 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari
TIPARUL: Tipografia Deva. str 23 August nr 257
din întreprinderi şi instituţii.
