Page 18 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 18
oag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 1
GSwXES?
(Unnare din pag. 1} în zootehnie, pomicultură, cule adecvate vîrstei şi pre
precum şi multe din reali ocupărilor lor, filme de ani DUMINICA.
Casa de cultură din mu „Decebal — eroul strămoşi elevilor în spirit patriotic, zările unităţilor fruntaşe maţie, creaţii artistice care
8,00 Consul
nicipiu! Hunedoara a găz lor, strămoşul eroilor", „E- revoluţionar ? din agricultură. Pc margi explorează universul fericit vătăniîntul
duit, în organizarea Consi roii neamului" ş.a. — Cele mai multe gaze Spectatorii din comunele nea unor filme bogate în al copiilor din patria noas 8.30 Alinam
liului municipal al organi Un loc aparte îl ocupă te „Semafor" se manifestă şi satele plaiurilor .hunedo- conţinut de idei s-au sta tră. 9,1) Dc str
9.30 Bucuri
zaţiei pionierilor, o reuşită propaganda vizuală speci ca organe ale opiniei co rene vor avea prilejul să bilit acţiuni interesante. în Desigur, este foarte im 10,90 Via),a
dezbatere pc marginea con fic pionierească: „Colţul lective pentru educarea cunoască, în perioada 5 de comunele Geoagiu şi Baru, portant ca în toate cămine 11,45 Lumea
cursului propagandei vi Forumului" — reactualizat patriotică, revoluţionară, cembrie 1982 — 31 ianua cu ocazia prezentării fil le culturale, unde sînt pro 13.00 Telex
zuale. al gazetelor „Sema an de an, după specificul stimularea experienţei pozi rie 1983, noile realizări ale mului „Trandafirul galben" gramate manifestările cine 13,03 Album
for", al epigramelor şi ca fiecărei şcoli —, cuprinzînd tive, combaterea unor atitu se vor desfăşura simpozioa matografice ale festivalului, 17.00 Călătoi
— emi
ricaturilor, ia care au par cele - mai semnificative do dini şi manifestări negati ne pe tema „Din trecutul spectatorii să găsească o pentru
ticipat toate unităţile de cumente ale organizaţiei ve, dezvoltarea spiritului de luptă al poporului ro ambianţă plăcută de care 17.40 Telespi
pionieri din municipiu. în dc pionieri. Semnificative critic şi autocritic. Remar mân — de la adevărul is — sîntem siguri — se vor mascul
Metale
finalul acţiunii am purtat o căm activitatea gazetelor torie la legendă" ; la Ilia, îngriji harnicii şi inimoşii 18,30 1001 dc
discuţie cu directorul Ca „Semafor" din şcolile gene cu prilejul deschiderii fes coordonatori ai tuturor a- 19.00 Telejui
sei pionierilor şi şoimilor rale nr. 10, 12, 8, 1, 7, în tivalului, locuitorii comunei şezămlntelcr de cultură. 19,15 Slrăluc
patriei, prof. Maria Racz. cadrul cărora apar articole şi artiştii amatori partici Comitetul judeţean de oii, pr
— Ce a relevat, tovarăşă de fond, interviuri, portre cultură şi educaţie socialis laborăr
diiv■ •tor, concursul din a- sînt şi panourile, graficele te, creaţii ale’ pionierilor şi panţi la trecerea în revistă tă, activiştii reţelei cine şului N
cest an ? care evidenţiază stadiul şcolarilor. a formaţiilor de pe Valea matografice hunedorene se şi a
Ceauşi
— Remarcăm faptul că, — Lipsuri ? Mureşului vor viziona fil re, Ma
în acest an şcolar, consi realizării angajamentelor de — Nu în toate unităţile mul „Spectacolul spectaco vor strădui ca actuala edi weit
liile şi comandamentele muncă patriotică, pe sorti de pionieri există o propa lelor", care sintetizează ex ţie a Festivalului filmului 19,55 Film
pioniereşti s-au preocupat mente şi valoric, precum şi gandă vizuală unitară, în perienţa mişcării artistice la sate să constituie un bun marca 1
panourile în care sînt afi
prilej de intensificare a di
studioi
să respecte indicaţiile pri şate rezultatele obţinute în grijită. Colectivele de re de masă în Festivalul „Cîn fuzării culturii prin filmul nia şi
mite privind propaganda cadrul Festivalului naţional dacţie ale gazetelor „Se tarea României" ; la Veţel, 21.50 Variet:
vizuală, realizarea ei în „Cîntarea României" şi mafor" nu s-au preocupat românesc, de sporire a grafice
conformitate cu cerinţele, „Daciadei". Activitatea mul întotdeauna suficient de în cadrul unei mese rotun contribuţiei activităţii poll- 22.20 Teleju
cu.evenimentele majore din ■apariţia ritmică şi într-un de se vor dezbate împre tico-educative la dezvolta LUNI, li
iGtoria partidului şi po tiplă din unităţile de pio număr sporit a ediţiilor. jurările şi cadrul istorie al rea conştiinţei socialiste, la
porului nostru. In toate u- nieri se concretizează şi Deşi în majoritatea şco unor evenimente ale anului mobilizarea maselor la în 15.00 Telex
prin existenţa cercurilor
nităţile de pionieri s-au tehui co-aplicative şi ştiin lilor funcţionează cercuri cinematografiei româneşti : revoluţionar 1848, înfăţişate deplinirea măreţelor obiec 15,05 Emisie
maghii
realizat panouri privind ţifice constituite pe obiec foto, existînd posibilitatea filme ca „Mondo umano", în filmul „Rug şi flacără". tive ale Congresului al XII- 17.40 Imagir
„Planul naţional unic de realizării de instantanee, — o pledoarie pentru apă Micii spectatori vor avea lca al Partidului Comunist 18.00 închid:
dezvoltare economico-so- te de învăţămlnt, cum ar fi nici un colectiv de redacţie rarea păcii şi a nobilelor plăcerea să vizioneze peli- Român. 20.00 Teleju
cială pe 1982“, „Planul de cele de la şcolile generale nu a prezentat fotocronici idealuri ale umanităţii, . ... 20.20 Teza ui
dezvoltare economico-socia- nr. 7, 8, 10, 11 şi 12. pioniereşti; în multe cazuri „Destine romantice", con 20.50 Panor:
!ă a judeţului", „60 de ani — Ce rol îi revine gaze recunoaştem cu uşurinţă 21.20 Rilnui
sub flamura partidului", tei „Semafor" în educarea mina profesorului respon sacrat constructorilor de pe P R O G R A M U L 21,35 Romar
un mare şantier industrial,
sabil, „creaţii" mai puţin Universităţii politice şi de conducere Deva alierii"
autentice sau inspirate din „Prea tineri pentru riduri", 22.00 Teleju
cu bogate învăţăminte pe
[corni de tulnic alte domenii de activitate dagogice pentru părinţi, Anul I — grupele l şi 2 : Anul III — grupele I şi 2 : BiP“‘*SSSSSI
decît cel şcolar.
luni, S decembrie, orele 17,
Marţi, 7 decembrie 1982, o-
— Vă rugăm, să prezen „Semnul şarpelui", o pagi sala mare a Comitetului rele 17, în sala bibliotecii
municipal de partid Deva.
taţi în finalul discuţiei nă istorică în care se re Se va dezbate tema: „Statu judeţene.
la Bulzeşti... noastre rezultatele obţinute. liefează momente din bă tul — lege fundamentală a nea şi dezvoltarea istorică a bucure:
Se va dezbate tema: „Origi
— La propaganda vizua tăliile pentru cucerirea pu P.C.R. Cunoaşterea şl aplicarea poporului romăti. Vechimea tualitatea i
{Urmate din pag. 1) nă, vom încheia electrifica neabătuta a prevederilor sta 8.00 Itadiop
rea satelor Stâncuieşti şi lă: şcolile generale nr. 10 terii populare, „Dragostea tutare — condiţie esenţială a culturii materiale şi spirituale 0,30 Magaz
Păufeşti, vrem să deschi (I), nr. 8 (II), nr. 11 (III). mea călătoare", un film- Îndeplinirii liniei politice a pe teritoriul patriei noastre". misiune di
Anul IV, grupele 1 şi 2 :
Deşi numărul oopulaţiei co dem o secţie de timplârie Pentru gazetele „Semafor" dezbatere privind integra partidului". muzicii ; ia
Marţi, 7 decembrie 1982, o-
munei, cu cele nouă sate ale pentru prestări de servicii...". — casa pionierilor şi şoi rea navetiştilor in viaţa sa Anul II — grupele 1 şi 2 : rele 17, in sala Cabinetu tru toţi; l;
Orcli
13,15
sale, a scăzut in ultima vreme, — Sigur insă, că proble milor patriei şi şcoala gen. tului ş.a. Luni, 0 decembrie, orele 17, lui judeţean de partid. uşoară a l
prin plecarea tineretului la mele de bază râmin cele 10 (I), şcoala gen. 12 (II) Oamenii muncii din a- în sala Cabinetului jude Se va dezbate tema : „Con 13,30 Var
şcoli şi meserii, cei râmaşi de creştere a vitelor şi de şi nr. 8 (III). Locul I la gricultură vor beneficia de ţean de partid. cepţia P.C.R., a secretarului 14.00 Unda
Virste al ş
Se va dezbate tema : „Con
tovarăşul
nu-şi dezmint hărnicia, duc predare la fondul de stat caricaturi a fost ocupat de cepţia P.C.R., a secretarului său generai, privind lupta Nicolae Piese peni
dintre
Ceauşescu,
mai depatre tradiţia de buni a unor cantităţi sporite de şcoala generală nr. 1, iar largi posibilităţi de cunoaş său general, tovarăşul Nicolae nou şi vechi — forţa motrice Clubul art«
gospodari şi renumiţi cres carne şi lapte - a ţinut la epigrame de şcoala ge tere şi instruire prin inter Ceauşcscu, privind rolul for a dezvoltării societăţii. Contra nah sonor
gazinul fei
dicţiile in viaţa noastră socia
cători de animale. „Apăi, să precizeze Sabin Cean, nerală nr. 12. mediul unor filme docu ţelor de producţie în dezvolta listă şi căile soluţionării lor. vertisment
rea societăţii socialiste, în per
asta-i îndeletnicirea noastră secretarul consiliului popu Interviu consemnat de mentare referitoare la cu fecţionarea organizării vieţii Sarcinile organelor şi organi Buletin de
coteca peni
din moşi-străinoşi", se min- lar comunal. Avem in acest MIRCEA DIACONU şi sociale. Industrializarea ţării — zaţiilor de partid pentru afir diojurnal;
dreşte Cheorghe Strâuţ, cel sens o bună tradiţie, tră IOAN VLAD, ceririle ştiinţei în dome condiţie holărîtoare a progre marea noului în toate dome amintiri —
mai bătrin locuitor al co iesc aici gospodari destoi corespondent niul cultivării pămîntului, sului economioo-social". niile de activitate". Rodica Buj
munei, care, la cei 87 de nici, care contractează a- — a — — a — «** melodiilor;
nai; 22,10
ani ai săi, este sănătos şi nual cu statul vite, porci, tiv; 22,30
energic, iar la muncă... In lapte şi mă gindesc că nu-i una preparatelor culinare" ar ţine.., 12 Ioni ? 23,30—5,00
rind cu lumea. Venise la rău să-l evidenţiem pe Va- Oe-er fi deoă cal.
magazin să ia un sac cu sile Danciu, Roman şl Si-
sare pentru vite. „Şi cum îl mion Pavel - din Grohot, Luna noiembrie a fost, cest sens, o atenţie deose perea, talentul şi fantezia tru realizarea noutăţilor
duci acasă, moş Gheor- Gheorghe Aslău - din Giur- ca în fiecare an, luna pre bită am acordat sporirii nu bucătarilor. culinare revin Elenei Tătar,
ghe „In spinare, d-a păi geştl, Dumitru Rus - din mărului de expoziţii în ca „Lista de meniu a res bucătar-şef al restaurantu
cum ? I Contractez in fieca Ruseşti, Victoria Giurgiu - paratelor culinare, bucă re să fie prezentate recen taurantului nostru 6-a îm lui, celorlalte femei care
tarii şi cofetarii s-au între
1
re an animale cu statul '. din Bulzeşţli de Sus, Dumi cut în pregătirea mîncăru- tele realizări ale bucătari bogăţit cu numeroase pre se îngrijesc ca numărul re DEVA : 1
„Eu am contractat in acest tru Miheţ - din Tomnatic, rilor eît mai gustoase, a lor şi cofetarilor. Astfel, in parate noi. Celor de mult ţetelor proprii să sporească riduri (Pa
rllor (Arta)
an o vacă, pe care am şi ca să-i amintesc doar pe fiecare săptămînă în res timp ştiute de consumatori permanent. Cursă inf<
predat-o, şi 600 I de lapte, ciţlva... preparatelor solicitate de. taurante şl- autoserviri, în le-am adăugat o mulţime Tot despre destoinicie, Conspiraţii
publicul consumator.
iar pentru la anul am con Hărnicia şi iscusinţa lo La sfişitul „lunii prepa unităţile „Gospodina" şi în de preparate din legume şi talent şi fantezie am putea Comoara, S;
(Arta);
tractat un porc şi 300 I lap cuitorilor din BuizeştH de ratelor culinare" ne-am cofetării, organizăm expo zarzavaturi, din carne de scrie şi atunci cînd ne-am structorid)
te", ne spune Samoilă Sus şi de Jos, din Păuleştî propus să Investigăm în ce ziţii. De asemenea, este în pasăre şi peşte. Din testă referi la produsele de pa Lupii mâr:
Stane, de 68 de ani, din şi Giurgeşti, din Ruseşti şl măsură această tradiţie lasă curs de pregătire o nouă rile pe care le-am făcut în tiserie şi cofetărie realiza saltimbanc
Noiembrie)
Stâncuieşti. Stâncuieşti, din Grohot, Ti- urme în ceea ce priveşte acţiune: în întreprinderile rîndul celor care mănîncă te în laboratorul de dul teptind un
„S-au făcui multe lu cera şi Tomnatic, puritatea diversificarea şl educaţia economice unde ponderea aici am aflait că piftiile din ciuri din Petrila — maestru VULCAN:
(Luceafăru
cruri bune pe la noi, in anii lor sufletească le-am deslu alimentară. forţei de muncă o deţin fe carne de peşte, crochetele cofetar Iosif Demeter. tonree-te ‘
construcţiei socialiste", subli şit şi din discuţiile cu un Premergător acestui raid, meile, vom organiza expozi de morcov, şniţelul de ma Cu prăjiturile pe c a r e dată (Mim
niază Dumitru Giurgiu, veteran al munţilor - mais am solicitat tovarăşului Ca- le trimite laboratorul cofe SA ; Ange
vicepreşedintele consiliului trul forestier Augustin Străuf zimir Davidovici, director tăriilor din Valea Jiului parte (Mu
CÂNI:- Cir
popular comuna!, lost pri cu un alt om al pădurii al I.C.S. mărfuri alimenta în unităţi de alimentaţie se. realizează nenumărate (Retezatul)
mar 21 de ani aici, unde - Iiie Rimbetea -, cu Vic re şi alimentaţie publică publică din Petroşani expoziţii de dulciuri. Cofe | latorul m;
s-a născut şi unde trăieşte toria Giurgiu, cu alţi cetă Petroşani, cîteva date refe tăria „Nufărul" este o gaz ua roşie);
Mondo
in bună înţelegere cu săte ţeni din mindra comună ză- ritoare la modul' în care dă permanentă a unor a- ruj) ; Ol
nii. Notăm: „Unii şi-au con răndeană. Şi tot din dis unităţile de alimentaţie pu ţii cu vânzare ale celor mai caroane, chiftelele din ciu semenea acţiuni. „Aici, zil ninsă (Pa
struit case arătoase, alţii au cuţiile cu ei am reţinut un blică au contribuit la buna noi preparate obţinute de perci, gogoşilc umplute cu nic primim aproximativ 50 colului
GEOAGIU
învăţat meserii frumoase şi element unic in judeţ, dacă desfăşurare a acestei ac specialiştii noştri. Odată cu pastă de peşte sînt produse de sortimente de prăjituri, seriile I-ll
lucrează la pădure sau in nu şi in ţară, şi anume că bucatele prezentate, vizita mult apreciate, gustoase, cam 6 000 de bucăţi de ră); HAT)
alte domenii, în ultima vre toponimia locurilor , a perpe ţiuni. toarelor le vom oferi şi re solicitate deja de mulţi con dulciuri care adesea se ter galben <
me - cu ajutorul cetăţeni tuat numele de familie a — Cu toate că luna pre ţetele, modul lor de prepa sumatori". mină înainte de sfîrşitul Superpolit
oame
Trei
lor şi in frunte cu deputaţii majorităţii locuitorilor din paratelor culinare are ter rare. Ne-am îngrijit ca pen Faptul că asemenea pro programului — ne spune sa de cu)
~~ am executat un drum in satele respective. Intr-un men de desfăşurare... o sin tru toate cele 60 de produ duse nu sînt reprezentate Maria _ Buşe, responsabila învingători
tre satele Grohot şi Uibă- cătun ca Străujeşti, denu gură lună, am intenţionat se, cu care ne vom pre doar în expoziţiile săptă unităţii. Galantarele şi fri ILIA: Trai
Speelaeolu
resti, un alt drum de acces mire dată probabil, de un şi am realizat aproape o zenta să tipărim reţete su mânale ci zilnic, pot fi gă giderele noastre sînt per (Lumina);
în Uibăreşti, au fost electri anume Străuţ, există 14 fa permanentizare a acestei ficiente pentru toate femei site pe listele de bucate, manente expoziţii" — con tate pc.ati
ficate satele Stâncuieşti milii cu acest nume, în Pău- acţiuni. în susţinerea afir le care lucrează în cadrul denotă o temeinică preo tinuă dînsa.
(parţial) şi Răduleşti, s-a ri Ieşti, majoritatea sătenilor maţiei aduc următorul e- întreprinderii de confecţii cupare pentru educarea în Iată deci o experienţă
dicat un nou magazin in se jiurnesc Paul, în Ruseşti xemplu: luna preparatelor Petroşani, unde vom des spiritul unui consum ştiin bună în folosirea prilejului
Bu/zeştii de Sus". „Dar pre se ihtilnesc puţine familii cu culinare noi am început-o chide expoziţia noastră. ţific a Obişnuinţelor de con oferit de „luna preparate
ocupările noastre nu se o- alt nume decît Rus, după încă din octombrie. Noile Aflând toate acestea, am sum. lor culinare", pentru a fa
prese aici, continuă Petru cum in Stâncuieşti, ponde preparate obţinute în bu pornit prin cîteva unităţi Grija pentru o continuă ce educaţie alimentară şi pe Timpul
ziua de 5
Furdea, preşedintele coope rea o au alde Stane, in cătăriile şi laboratoarele petro.şănene pentru a' ve primenire a bucatelor cu alte căi decît cele îndeobşte Vremea
rativei de producţie, achizi Giurgeşti — alde Giurgiu, noastre, preparate care În dea cum sînt materializate care-şi ospătează consuma cunoscute. I.C.S.A.AP.- Pe frumoasă
ţii şi desfacerea mărfurilor in Bulzeşti - aide Bulz. trunesc cerinţele unei ali cele spuse: torii, am întîlnit-o şi la res troşani oferă un bun exem în prima
din comună, pe care ob Se lăsau umbrele serii mentaţii moderne, raţiona La restaurantul „Mure taurantul „Paringul". Ală plu, de la o „lună a pre Jui. Apo
noura
tri
peste sate. De pe înălţimi se le, trebuie să fie larg popu şul", şeful unităţii, Vintilă turi de preparatele din car
ştea l-a ales deputat la re larizate. Consumatorii au Borhină, împreună cu Mar ne, cele din legume îşi a- paratelor", ajungînd la vor serr
centele alegeri. Toţi cei ca auzea parcă ecoul prelung mai multe luni. Dacă se slabe sub
al tulnicelor, care au dus nevoie de mai mult timp gareta Woner (bucătar şef), veau locul lor bine stabilit. viţă şi n:
re t r ă i m şi muncim aici faima feţelor de la Bulzeşti pentru a se obişnui cu discută ultimele amănunte Pîrjoalele de varză, chifte- poate astfel, zicem noi, turilc în
vrem să ne facem comuna in întreaga ţară, cucerind produsele elaborate după ce ţineau de participarea luţele din spanac, rulouri ee-ar fi dacă „luna prepa minimele
mai frumoasă, viaţa mal îm aplauze şi elogii şi chiar reţete noi. De aceea, am ho la două expoziţii progra din peşte, musaca de legu ratelor culinare" ar ţine 12 nus 4 şi
mele intri
belşugată. In 1983 vom ter locul inii! în Festivalul na tărât ca „luna preparatelor mate pentru această săptă- me cu ouă sînt cîteva din luni ? Ar fi un cîştig evi cal se va
mina şi da în folosinţă biv- ţional al muncii şi creaţiei culinare" să cuprindă o mînă. 15 dintre cele mai cele mai recente produse dent pentru consumatori. ţă cu dep
(Meteoro)
tăria din centrul de comu „Cintarea României". perioadă de timp mai lun lioi preparate, realizate aici obţinute în bucătăria uni CONSTANTA Pronccnci
gă, mai multe luni. în a- aveau să reprezinte price tăţii. Un merit aparte pen POPESCU CORPADE