Page 2 - Drumul_socialismului_1982_12

oag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 79'

Obieotivui central al eimentiştilor ■ DIN ACTIVITATEA
ORGANIZAŢIILOR U.T.C, Un sat îşi
reducerea consumurilor materiale Simplu» clar, Ia obiect îmbogăţeşte Ui,00 Telex

y
Ui
Crici.
In -pofida greutăţilor cu mai ales la energie electri­ an, este condiţionată şi dc viata 10,05 Din marc
oare s-au confruntat în a- că, gaz metan şi carbu­ menţinerea în perfectă sta­ Conferinţa organizaţiei din secţie. Au fost aspru Cetăţenii satului Boiu <Ie vcacu
lor. Doeu
eest an — frecvente între­ ranţi, avînd în vedere că re de funcţionare a utila­ U.T.C. din cadrul secţiei criticaţi unii tineri care nu au hotârit, intr-o adunare 10,25 Tragerea
ruperi ale energiei electri­ adâncirea crizei energetice jelor şi instalaţiilor, de re­ Alimentarea oţelăriilor din îşi realizează, sarcinile de generală desfăşurată in 10,35 Viaţa cui
ce, lipsa cantităţilor necesa­ şi de materii prime pe pararea lor la timp şi do C. S. Hunedoara a consti­ producţie, care nu întreţin urmă cu doi ani, să mai 17.00 Amflteatr
re de combustibil, derula­ plan mondial grevează în cea mai bună calitate, de tuit prilejul unei serioase în mod corespunzător uti­ facă un pas pe drumul 17,30 Ansamblu
rea defectuoasă a transpor­ continuare şi economia asigurarea din vreme a pie­ analize a muncii comitetu­ lajele din dotare. Alţii, în­ introducerii civilizaţiei in muncitore
tului materiei prime spre noastră naţională. Ca ur­ selor do schimb necesare, a lui, a tuturor uteciştilor, în tre care Valerian Jangae- mica aşezare rurală - as­ 17,50 1001 de s
beneficiari —, cimentaţii mare, participanţii la adu­ refractarelor. Problema di­ lumina exigenţelor actuale, nea, Florin Fiţa, Sorin An­ cunsă intre dealuri. Cine­ 18.00 închidere;
lui
de ia Chişcădaga au mun­ nare au fost unanimi în minuării pe toate căile a a sarcinilor ce decurg din drei, Ionel Tecan, Petru Bo­ va venise cu propunerea 20,00 Telejurnal
cii. mult mai bine ca în anii aprecierea că singura cale costurilor dc producţie, a istoricele hotărâri ale Con­ bocel şi Constantin Andro- instalării unei conducte de 20,20 Memoria
trecuţi, obţinînd unele rea­ de realizare a planului pe cheltuielilor materiale, ca şi gresului ai XII-lea al parti­ nache — pentru absenţe ne­ aducţiune a apei de la un lor
lizări foarte bune ia o se­ 1983 o constituie economi­ aceea de asigurare din par­ dului. motivate. S-au făcut refe­ izvor aliat în capătul de 20,40 Chilotul
rie de indicatori. Totuşi, sirea, diminuarea sub toa­ tea organelor tutelare de Am reţinut aici discuţii riri şi la slaba preocupare sus al satului şi introdu- re nc-au
restanţele din primul tri­ te formele a consumurilor resort a tuturor condiţiilor simple, clare, la obiect. a pregătirii politice a unor cerea ei in gospodăria tie- 21,15 Teatru T’.
de
mestru fiind prea mari, iar specifice. pentru îndeplinirea planu­ S-ău evidenţiat rezultatele tineri, care au absentat de cărui cetăţean. Au avui nirii“, Dumi
du,
unele greutăţi obiective lui la export pe 1983 — du­ bune obţinute pe linia for­ la învăţământul politic, sau loc dezbateri. Au urmat Ultima pi
menţinîndu-se încă, ei n-au Adunările generale blu faţă de acest an — a mării la tineri a unor ati­ de multe ori s-au mulţu­ măsurile pregătitoare pen­ 22,00 Telejurnal
reuşit să recupereze inte­ revenit şi în cuvintul vor­ tudini înaintate • faţă de mit doar cu prezenţa, ne- tru începerea lucrării. S-au
grai restanţele la produc­ ale oamenilor bitorilor Victor Bădin, Pe­ muncă, pentru realizarea cu adueîndu-şi contribuţia la făcut calculele necesare,
ţiile marfă şi fizică. Parti­ muncii — expresie tru Dumbravă, Mircea Cris- simţ de răspundere a sarci­ dezbaterea problemelor din s-au procurat materialele
cipanţii la adunarea gene­ a democraţiei tea, Ion Gîrlişte. nilor ce revin fiecăruia la tematică. Printre aceştia se şi au fost stabilite numă­ BgADt
rală a oamenilor muncii au noastre socialiste, Participanţii la dezbateri locul unde îşi desfăşoară numără Dorel Stroie, Maria rul de zile de muncă pa­
făcut o analiză amănunţită, au adus completări boga­ activitatea. Sima, Letiţia Stirbăţ şi Con­ triotică pentru fiecare gos­ BUCUREŞTI
•• 'sponsabi-lă a activităţii lor a autoconducerii tului plan de măsuri, in- stantin Moldovan. podar, iar in luna iunie dioprogramtil <
• te la începutul anului, au muncitoreşti sistînd îndeosebi asupra Tinerii secţiei au rapor­ Comitetul a fost criticat o.c., s-au declanşat acţiu­ La ordinea zU
adus în dezbatere nu atît necesităţii pregătirii, temei­ tat cu mîndrie că alături si pentru slaba preocupare nile, Cu sprijinul Consiliu­ tură; 7,00 Radi
ceea ce au făcut bine, cît — Avem rezerve — apre­ nice a capacităţilor de de ceilalţi oameni ai mun­ privind „stoparea" fluctua­ lui popular aJ comunei Revista presei;
melodiilor;
9,0
mai ales lipsurile şi nea­ cia Vasile Deac, directorul producţie, perfecţionării cii au dat in consum la o- ţiei tinerilor, integrarea a- Rapoitu Mare au fost ob­ ştiri; 0,05 Răsp
junsurile, au făcut propu­ întreprinderii — de a gos­ pregătirii profesionale a ţelării, peste sarcina de cestora mai puternică în ţinute două utilaje pentru tăt orilor; 10,0
neri pentru înlăturarea lor, podări mai bine şi gazul personalului muncitor, creş­ plan la zi 81 000 tone fier procesul de producţie. în săpat şi materialele nece­ Ştiri; 10,05 I:
popul®,
muzică
pentru îmbunătăţirea acti­ metan şi energia şi celelal­ terii capacităţii de însăcui- vechi, cantitate necesară adunările generale şi în şe­ sare. In numai cîteva luni ţările socialist,
vităţii de viitor. Ei au luat te materiale, pentru care re la secţia expediţii şi a- activităţii unei luni întregi dinţele de birou nu au fost izvorul, care şerpuia prin­ că corală; 11,<j
cunoştinţă cu interes de­ trebuie să menţinem o per­ sigurării necesarului de saci a oţelăriei nr. 2. în aceeaşi analizate niciodată aceste tre pietre In căutarea vâr: ştiri; 11,05 r,
copiilor... ; 1J,
spre sarcinile de plan pe fectă ordine şl curăţenie de bună calitate, întăririi perioadă, tinerii secţiei au aspecte. Aşa cum remarca piriului, a fost dirijat spre 12.00 Buletin <
anul viitor, deosebit de mo­ în fabrică, în secţii, în ate­ ordinii şi disciplinei mun­ reuşit să colecteze şi să şi tînărul subinginer Dragoş curţile şi casele gospoda- ' Din comoara
bilizatoare, mareînd creş­ liere. Totodată, este nece­ cii. în calitatea lor de pro­ predea la C.R.C.A.D. Hune­ Motoc, reales secretar al rilor. Acum poate să vină nostru; 12,25
teri faţă de acest an de sar să recuperăm şi să re- ducători, proprietari şi be­ doara 14 106 kg neferoase. comitetului, în cadrul sec­ iarna, spun oamenii sa­ ţlfic; l«)4o .
radio-tv. ; 13,C
18.2 la sută la producţia folosim toate materialele neficiari, de participanţi di­ Se poate adăuga aicj şi în­ ţiei Alimentarea oţelăriei tului, recolta este strînsă, 3. Oraşele Uni.
marfă, de 7.9,7 la sută la care se pretează la aceasta, recţi, activi, la autocondu- deplinirea integrală a pla­ e nevoie de modalităţi cît pămîntul semănat, lemne bul Invitaţilor
producţia netă, de 16,1 la să recondiţionăm în atelie­ cerea treburilor întreprin­ nului economic finanţat, iar mai concrete de acţiune de ioc avem, avem şi APA. tin de şi-n ştiri; sil
cuget
sută la producţia fizică, de rele întreprinderii piesele derii, în spiritul înaltei ce.l nefinanţat — în propor­ pentru îmbunătăţirea şi di­ La poalele dealurilor, in gram de cîntt
80.2 la sută la productivita­ de schimb şi subansaimble- noastre democraţii socialis­ ţie de 108 la sută. Valoarea versificarea vieţii de orga­ casele lor cochete, cu bra­ şi revoluţionar
tea muncii şi de 100 la su­ le necesare în activitatea te, eei care au luat cuvîn- nizaţie în toate aspectele ţele trudite de munca u- tul medicului;
şi succese: Ah
tă la export, le-au trecut de reparaţii. Să avem o tul au exprimat angajarea acţiunilor se ridică la sale. nui an, cu bucuria împlini­ dy; 10,40 Coor.
prin filtrul autoexigenţei grijă neslăbită pentru buna colectivelor din care fac 246 000 lei. rilor în priviri, harnicii ce­ mice; 17,00 Ba
lor muncitoreşti şi s-au an­ funcţionare a filtrelor, incit parte de a depune eforturi Comitetul U.T.C. a acţio­ Conferinţa a adoptat o tăţeni ai salului Boiu aş­ 17,0.5 Tribuna
popul;
Cîntece
gajat să acţioneze cu în­ să nu mai irosim în atmo­ susţinute în producţie şi, in nat şi a acordat o deosebită hotărire care să ajute noul teaptă prima zăpadă plă- limbii române
treaga capacitate de mun­ sferă ciment gata făcut, ci­ baza şi a sprijinului acor­ atenţie educării tinerelului comitet ales să conducă nuind alte şi alte împli­ scrii; 19,45 A
că şi de iniţiativă pentru ment bun. dat din partea organelor prin muncă, militînd per­ mai bine întreaga activita­ niri. la A la Z; 21
a le înfăptui integral. Sar­ Alţi participanţi la dez­ superioare, de a-şi înde­ manent pentru îndeplinirea te a organizaţiei. IOAN HOMORODEAN nai; 20,10 Se;
22.00 O zi iui
cinile sînt cu a'tît mai mo­ bateri — Alexandru Ghiţă, plini exemplar prevederile I. VLAD corespondent Pagini din op
bilizatoare, cu cit eie stau Dumitru Sireteanu, Ionel de plan din cel de-al trei­ de către tineri a angaja­ corespondent Lammermoor“
sub semnul unor însemnate Bălaj — considerau că în­ lea an al cincinalului ca­ mentelor asumate în între­ 23,30—5,00 Nou
nocturn. '
reduceri ale normelor de cadrarea în normele de lităţii si eficienţei econo­ cere, împreună cu colecti­
timişoara
consum la o serie de mate­ consum din anul viitor, mico. vele de muncă din care fac mafiile zilei;
rii primo şi materiale, dar mult reduse fată de acest DUMiTRU GHEONEA parte. Tinerii secţiei, între Planul poate fi depăşit in industrie :
care Elena Ioana, Ecateri- zică realizată
na Huszar, Silvestru Ciubo­ calitate : Ara
moaşă şi lihe
tarii, Traian Scripcă, Mar­ (Urmase din pag. îj kw anual. Importante ev i uia“ — eîntee
. i tricolor u
cel Apăscăriţei, Gheorghe nomiî realizăm prin rtix-i-, dedicată mat
Troriciu şi Nicolae Ursan, uzina noastră pentru raţio­ ganizarea activităţii pe cele 1 Decembrie 1
nalizarea consumurilor de
trei fluxuri tehnologice de
fon
zi de zi au înscris pe gra­ energie electrică, pentru e- la acelaşi depozit. în pri­ tăţi din 19,30
uşoară;
ficul întrecerii socialisto liminarea oricăror forme de mul rînd am complotat ro­ nea literară:
semnificative fapte de mun­ risipă. De fapt, a fost o lele la toate benzile rulan­ ţlonală, va
că, rod al unei înalte con­ schimbare totală de optică, te care transportă cărbu­ mă a spirit
Cum
neşti;
ştiinţe şi maturităţii munci­ încă dc la începutul anului nii şi urmărim zilnic ca ele prof. univ. 1
toreşti. am făcut din problema re­ să funcţioneze ca la carte. ban.
ducerii consumurilor ener­ Apoi, am eliminat posibi­
Di>n discuţiile purtate în
spirit critic şi autocritic de getico o problemă de căpă- litatea mersului în gol al
către Elena Ioana, Gheor­ tîi. Da, ne vom realiza pro­ benzilor, prin funcţionarea
ducţia de cocs planificată, „în scară" a celor trei flu­
ghe Tronciu, Silvestru Ciu- dacă putem o vom şi de­ xuri de transport al cărbu­
botaru şi ceilalţi vorbitori, păşi, dar nu oricum, ci nu­ nelui. DEVA: S
s-a desprins clar hotărîrea mai în condiţiile încadrării Uiitîndu-se mai atent în rului (Patri (
nocturnă
tinerilor de a ridica pe o în consumurile energetice jur, preocupîndu-se mai a- DOARA: Ci
treaptă superioară activita­ normate sau ale reducerii siduu de problema econo­ (Flacăra); I
derurgistul)
tea organizaţiei de tineret lor. Aceasta fiind ideea, am misirii energiei, oamenii au meu (Arta)
căutat să o implantăm cît găsit soluţii. De la ingine­ (Constructoi
mai adine în conştiinţa lu­ rul Emanoil Moţ, şeful a- ŞANI : Buji
crătorilor noştri, folosind rea); Un sa
Cooperativa do producţie, achiziţii şi desfacerea mărfuri­ telierului energetic, aflăm :
Nord
lui
lor Brad, secţia timplărie. Aspect de lucru la maşina de Creşterea animalelor toate mijloacele şi formele- — La noi, compresoarele LUPEN1:
găurit şt rindelat lemn la grosime. muncii politico-educative. sînt mari consumatoare de al alergător
Foto: VIRGIL ONOIU Mai mult, prin birourile or­ c u r ent. Avem destule VULCAN: L
(Urmare din pag. 1) iar Dumitru Vizitiu a pre­ ganizaţiilor de bază şi ale vechi, uzate moral şi fizic. Ilian (Lucc:
sp
dat la contract două bovi­ grupelor sindicale, am re­ Am calculat şi nc-atn dat ANINOASA
Oglinda
iul negru (I
Producţii sporife pe seama bovine în greutate de 1145 ne, un porc şi 1 000 1 lapte. ţinut toate propunerile ve­ seama că făcînd câteva mo­ RIC ANI : C
Ioan Miclăoni din Lunca
nite din landurile oameni­
kg şi un porc de 115 kg,
dificări la instalaţii, le pu­
Medicis (R<
iar Vi orei Crişan din Poie­ Cernii a primit 17 000 lei lor muncii, chiar cele oare tem elimina, înlocuindu-le Aventurile
păreau „mărunte", şi le-am
mecanizării niţa a dat la contract două pentru doi tăuraşi, predaţi pus în aplicare. Rezultatul ? cu un singur compresor ua roşie);
în greutate de 1 000 kg, iar
bovine, un porc, două oi,
Vidra
Tai
in total mai mult dc 1 000 consăteanul său Gheorghe Pe lîngă faptul că acest lu­ nou. Acest lucru a dus la ORAŞTIE :
(Urmare din pag. î} treprinsă in urma analizei kg carne, şi 3 500 1 lapte. Hioni a încasat 16 000 lei cru a stimulat oamenii să economisirea a 70 000 kWh riile l-U (l
anual. De asemenea, am în­
dc zbor (1
din adunarea reprezentan­ Ştefan Antonie din Balşa pe doi viţei daţi la greuta­ caute noi soluţii, să gîn- locuit, tot la compresoare, GIU-BAl :
ţilor oamenilor muncii pe a predat trei bovine, un tea de 950 kg. Acestea sînt dcască la noi măsuri, multe grupurile motor-genera tor, cultură); Ii
în Marea b
obţinut o producţie supli­ întreprindere. Se acţionea­ porc şi 3 000 1 lapte. Veni­ exemple concrete, care evi­ din ideile preluate s-au do­ cu redresoare statice. Ur­ BRAZI: Ps
denţiază hărnicia ţăranilor,
mentară de peste 6 000 to­ ză pentru creşterea liniei turile obţinute de familiile cît şi veniturile ce se pot vedit generatoare de în­ marea ? S-a redus consu­ acţiune; C.
semnate economii.
acestor crescători de ani­
Fabian
lui
ne, precum şi un plus de de front active,- concomi­ male din livrările la fon­ obţine din creşterea vitelor Iată, aşadar, că ia baza mul de energie electrică cu cultură); S
experienţă în extinderea tent cu organizarea lucru­ dul de stat sînt cuprinse de către gospodăriile ţără­ tuturor realizărilor bune 50 la sută. Alte elemente tul gbinic
care au contribuit la acu­
ILIA: Acu 1
tehnologiilor avansate. în lui „în flux continuu" şi între 20 000 şi 30 000 lei. neşti. stau tot oamenii. mularea de economii au fost mina).
anul 1983 vom lucra cu mar'buna folosire a forţei Asemenea exemple, demne Avantajele de care bene­ — Iar la uzina coesochi- secţionarea iluminatului ex­
toate fronturile de lucru în de muncă. Consemnăm ca dc urmat, oferă Dan Ioan ficiază crescătorii de ani­ mică, oamenii au înţeles un terior şi pe fluxurile teh­
stratul 3, care este cunos­ un rezultat cert faptul că, şi Viorel lezan, din satul male şi cîştigurilc pe care lucru esenţial — subliniază nologice, încărcarea acumu­
ei le realizează, răsplătesc
Ribieioara, primul contrac-
6ubinginerul Liviu Ciubu-
cut ca un strat de mare în urma aplicării acestor tind şi predînd două bovi­ pe deplin eforturile şi stră­ ■că, şeful atelierului exploa­ latorilor eu ajutorul insta­
laţiei de redresori şi core­
productivitate, şi contăm pe măsuri, producţia medie ne, un porc şi 3 000 1 lapte, daniile depuse de fiecare tare. Dacă îngrijim, între­ larea optimă a deplasări­ ziua de 1
Timpul
realizări cel puţin la nive­ zilnică a crescut, atingîod iar a! doilea patru bovine familie. Aşadar, livrînd ţinem şi reparăm cît mai lor maşinilor de şarjare în­ Vreme ca'
lul acestui an. \ chiar vîrfurl de 7 300 tone şi un porc. Ţăranii cu gos­ cantităţi tot mai mari de bine utilajele şi agregatele tre cuptoare şi turnurile ros. Vor t
Capacităţi de producţie de cărbune, ceea ce dove­ podărie individuală din sa­ produse agroalimentare la din dotare, vom olsţine nu de alimentare. niţe. Vînti
fondul de stat, îndeosebi
rat din st
tul Uibăreşti au contractat
lată cum, situînd pro­
„în pregătire" cu termen deşte atît existenţa unor şi predat la fondul de stat carne? şi lapte, ţăranii mun­ doar producţii sporite, ci şi blema reducerii consumu­ lurile vor
economii de energie elec­
minus 1 ,
tio punere în funcţiune în importante resurse interne, 68 bovine (aproape 30 tone citori, locuitorii satelor trică. De aici atenţia spe­ rilor energetice in prim-pla- tea, şi în
decembrie se află şi la sec­ cît şi abnegaţia sectoarelor, carne) şi 110 hl lapte de noastre îşi aduc o contribu­ cială acordată activităţii de nul preocupărilor lor, eoe- ziua. Con ş
mlneaţa
toarele V, VI şi VII. De­ a brigăzilor direct produc­ vacă. Nicolae Rusu din ţie tot mai substanţială la reparaţii şi întreţinere. Nu­ sa-rii hunedoreni au reuşit La mui
autoaprovizionarea terito­
Dumbrava dc Sus a predat
altfel, aceasta este preocu­ tive de a pune în valoare un tăuras, un porc şi 1 600 rială, îşi asigură cîştiguri mai prin repararea maca­ să înregistreze în acest an cu cerul
pir
cădea
ralelor de !a depozitul de
economii în loc de depă­
parea principală a colecti­ fiecare posibilitate de spo­ J lapte. Gheorghe Ancheş a mai bCfne şi posibilitatea de cărbuni s-a ajuns la con­ şiri la consumurile nor­ teorolog
ţe Dumit:
vului, ca primă măsură în­ rire a realizărilor fizice. dat cinci bovine si un porc, a trăi mai bine. sumuri mai mici cu 5 000 mate.