Page 21 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 21
«diliwSl 3»» VWS
ilB CONFERINŢEI NJffl mc A PAI
BUBlHlIi *1IHiSMHIIf
SECTOR FRUNTAŞ LA derile au fost depăşite, în muncii de la întreprinderea
EXTRACŢIA DE CĂRBUNE aceeaşi perioadă recondi- mecanică Orăştie acordă o
Cu o producţie suplimen ţionîndu-se şi. reparîndu-se importanţă deosebită şi va
tară de peste 14 000 tone în plus faţă de plan 143 lorificării depline, cît mai
de cărbune, obţinută de la osii şi 509 vagoane echiva eficiente, a tuturor materia
începutul anului, sectorul I lente. Printre cei care au lelor utilizate în procesul
al minei Vulcan îşi păstrea contribuit din plin la aceste de producţie. .în perioada
ză locul de fruntaş in între realizări, se numără mun trecută din acest an, spre
cerea pentru tot mai mult citorii de la sectorul I cis exemplu, de aici s-au recu
cărbune. Resursele interne terne şi cei de la atelierele perat şi valorificat peste
pe care le-a pus în valoa mecanice. 370 tone fontă, 25 tone
re sectorul sînt disciplina şi bronz, 4 tone cupru, circa
buna organizare a produc MATERIALE RECUPERATE 10 tone aluminiu, 700 kg
ţiei şi a muncii. A fost îm Şl REVALORIFICATE plumb, 19 170 kg ulei mine
bunătăţit coeficientul de In paralel cu realizarea ral uzat, 3,3 tone deşeuri de
prezenţă şi a fost asigura exemplară a sarcinilor de hîrtie, de asemenea peste
tă folosirea judicioasă a e- plan ' pe"acest an, oamenii 2 200 tone fisr vechi
fectivelor şi, implicit, plasa
rea optimă a locurilor de
ŞEDINJA COMITETULUI POLITIC muncă direct productive. Pe
parcursul anului conducerea
sectorului a asigurat diri
jarea corespunzătoare a in
EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. trării şi ieşirii din funcţiune
a abatajelor, astfel îneît să
nu fie diminuată linia de
front activă a sectorului.
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Stat şi Planului financiar centralizat pe
Ceauşescu, secretar general al Partidului anul 1983, Comitetul Politic Executiv a PRODUCŢIE MARFĂ
PESTE PREVEDERI
Comunist Român, luni, 6 decembrie, a cerut ministerelor, consiliilor populare,
avut loc şedinţa Comitetului Politic Exe centralelor, întreprinderilor şi celorlalte Comuniştii, toţi oamenii
cutiv al C.C. al P.C.R. unităţi socialiste, organizaţiilor financiar- muncit de la Întreprinderea
Comitetul Politic Executiv a examinat bancare să acţioneze pentru aplicarea fer mecanică de material
şi aprobat Raportul privind proiectele Bu mă a mecanismului economico-financiar, rulant Simeria, mobili
stului de stat şi Planului financiar cen- realizarea unei înalte eflcienţe economice, zaţi de comitetul de
izat -pe anul 1983, elaborate în spiritul pentru punerea in funcţiune la termen a partid, sînt puternic anga
orientărilor şi sarcinilor stabilite în docu fondurilor fixe şi scurtarea duratei de e- jaţi în aceste zile in mun
mentele Congresului al Xll-lea al P.C.R. xecuţie a investiţiilor, pentru creşterea efi că, pentru a întîmpina Con
şi pe baza indicaţiilor tovarăşului Nicolae cienţei comerţului exterior, îndeosebi, a ferinţa Naţională a parti-
Ceauşescu. exportului, prin îmbunătăţirea structurii dulu. cu noi succese. De la
S-a subliniat că nivelurile propuse în acestuia. începutul anului pînă la zi,
aceste proiecte au în vedere indicatorii S-a indicat, totodată, să se ia măsuri ho- colectivul şi-a depăşit sar
producţiei industriale şi de eficienţă cu tărîte pentru creşterea spiritului de răs cinile de plan la producţia I.M. Orăştie, atelierul ac reductoare. Rectificatorul A-
prinşi în proiectul Planului naţional unic pundere în utilizarea resurselor finan marfă cu 6,5 milioane lei. drlana Mîndra executa role pentru căile de rulare de la fur
pentru anul următor şi sînt corelate cu ciare ale statului, întărirea controlului, evi De asemenea, Ia indicato nalele Combinatului siderurgic „Victoria* 1 Călău.
prevederile din programele speciale întoc tarea cheltuielilor neraţionale, a oricăror rul producţiei fizice preve Foto : VIKGIL ONOIU
mite pe sectoare de producţie. forme de risipă, pentru apărarea avutului
Activitatea de fundamentare a indica obştesc.
torilor economici şi financiari a fost orien S-a cerut tuturor ministerelor, tuturor luna furajare şi îngrijire a animaelor - condiţie
tată în direcţia creşterii mai accentuate a unităţilor ecouomico-sociale să acţioneze
eficienţei în toate domeniile, sporirii veni pentru reducerea cheltuielilor do orice fel
turilor şi asigurării unui regim sever do şi, în acest cadru, pentru introducerea esenţială pentru creşterea producţiei de lapte
economii, consolidării echilibrului bugetar, unui regim sever do economii Ia cheltu
financiar-monetar şi valutar, întăririi or ielile adminislrativ-gospodăreşti, pentru Obţinerea unor rezultate tic, I.A.S. Haţeg ş.a. — un să se facă fie în. pîrîuri, fie
dinii şi disciplinei in utilizarea resurselor valorificarea cu maximă eficienţă a tu cît mai bune în ce priveş de adăposturile sînt bine la fîntîni, cu apă rece ca
financiare alo economiei naţionale, apli turor fondurilor băneşti, pentru sporirea te realizarea efectivelor, pregătite pentru iarnă. în gheaţa. în unele .unităţi o-
cării ferme a noului mecanism economico- venitului naţional — principala sursă de natalităţii şi producţiilor alte unităţi însă, această xistă instalaţii de apă in
financi'ar. ridicare continuă a nivelului do trai al în de carne şi lapte depinde problemă nu este încă re grajduri, dar jgheaburile
Comitetul Politic Executiv apreciază că tregului popor. în mod hotărîtor de modul zolvată. Aşa, de exemplu, nu sînt curăţate, lirs-sc
^revederile celor două proiecte asigură re- Comitetul Politic Executiv a indicat ca cum sînt adăpostite, hrăni grajdurile C.A.P. Valea Sîn- furtunurile de ia adă .ă-
irsele financiare pentru dezvoltarea pla aprobarea bugetelor să se facă pe baza te şl îngrijite animalele în georgiuiui, Strei. Sarmize- tori — ca de pildă ia C.A P.
nificată a industriei şi agriculturii, a tu unei analize aprofundate a veniturilor şi perioada de stabulaţie. Con Ciula Mare (grajdul -el
turor ramurilor economiei naţionale, pen cheltuielilor Ia nivelul fiecărei unităţi în trolul organizat recent, din nou) şi Densu.ş etc. T.a
tru finanţarea acţiunilor social-culturalc, parte şi la nivelul fiecărui minister. S-a iniţiativa Comitetului jude BRIGADA C.A.P. Unirea există insta
de administraţie, apărarea ţării, precum şi stabilit, de asemenea, să se introducă obli ţean de partid în sectoa DE REPORTERI laţie, dar nu funcţionează
pentru restituirea unei părţi din datoria gativitatea raportării lunare privind înde rele zootehnice ale unităţi IN ZOOTEHNIE din lipsă de... apă Ua
externă şi a dobînzilor aferente. plinirea activităţii financiare, pînă la ni lor agricole de stat şi coo C.A.P. Sîncrai (brigada Că-
Proiectul Bugetului de Stat însumează velul unităţilor. peratiste din consiliile u- lanu Mic), apa se aduce cu
Ia venituri şi cheltuieli 301,9 miliarde lei. S-a cerut, în acelaşi timp, ca băncile nice agroindustriale Călan, getusa, Sălaşu de Jos, Sîn- bidoanele din pîrîu...
Prevederile bugetului se bazează pe creş şi celelalte organe financiare să exercite Haţeg şi Toteşti a vizat o tămăria-Orlea şi Oeolişu
terea, în anul 1983, a produsului social cu un control riguros privind felul cum sînt problematică largă privind Mic au geamuri sparte, uşi ATRIBUTE
4,1 la sută, a valorii producţiei marfă in gospodărite mijloacele financiare ale sta iernatul animalelor. Tată, nereparate şi neetanşe, ţi GREU DE GĂSIT :
dustriale cu 6,6 la sută, iar a celei nete tului, condiţie esenţială pentru îndeplini pe scurt, principalele as gle lipsă, ceea ce trebuie ORDINE, DISCIPLINA,
cu 8 la sută, a valorii producţiei globale rea programelor de autoconducere şi auto pecte întilnite. să dea serios do. gîndit CURĂŢENIE
agricole cu 5,1—5,6 la sută, reducerea chel finanţare a unităţilor. conducerilor acestor uni La C.A.P. Nucşoara, pro
tuielilor totale Ia 1 000 lei producţie mar Comitetul Politic Executiv a cerut gu AFARĂ-I FRIG, tăţi. gramul de grajd se desfă
fă cu 1,5 la sută. vernului, ministerelor, celorlalte instituţii ÎN GRAJDURI şoară într-o beznă aproa
Analizîndu-se proiectul Planului finan centrale să acţioneze în vederea îndepli FLUIERA VÎNTUL APA CU... ŢÎRÎITA pe totală, întrucât instala
ciar centralizat pe 1983, s-a arătat că, pe nirii planului de beneficii al tuturor uni ţia electrică nu funcţio
baza dezvoltării susţinute a producţiei ma tăţilor, pentru lichidarea activităţilor ne Asigurarea de adăposturi Lipsa de apă la adăpos nează, la C.A.P. Sîntămărio-
teriale, reducerii cheltuielilor de producţie rentabile. cu microclimat corespun turile C.A.P. Rîu Bărbat Orlea luminează numai câte
şi de circulaţie, ridicării eficienţei econo S-au stabilit măsuri privind mai buna zător este o obligaţie a (brigada ITobiţa), Livadia
mice în toate sectoarele de activitate, se folosire a creditelor pe care statul Ie a- conducerilor tuturor unită (brigăzile din Petros şi Bă- Brigada ;
asigură, în anul următor, resursele nece cordă întreprinderilor, precum şi pentru ţilor ce au sectoare zooteh rişor), Densu.ş (brigăzile din NICOLAE BADIU,
sare acoperirii integrale a sarcinilor pre stimularea creşterii depunerilor băneşti la nice. Sînt ferme — cum ar Valea Oanei şi Niţa), Nuc TRAIAN BONDOR,
văzute în Planul naţional unic. C.E.C. din partea populaţiei. fi cele de la C.A.P. Den- şoara, Boşorod, Ruşi (bri LIVIU BRAICA
în vederea înfăptuirii obiectivelor şi sar suş, Ruşi, RIu Alb, Silvaş, găzile Ocoliş şi Ruşi), obli
cinilor cuprinse în proiectele Bugetului de (Continuare in pag. o 4-a) Toteşti, Clopotiva, Nădăş- gă ca adăpatul animalelor (Continuare in dop o 3-aî
> a anat* a i O t A
ÎNALTA RĂSPUNDERE PATRIOTICA PENTRU UTILIZARE» UflOMU A ENEBOIEI ELECTRICE
Utilitatea mor masuri „obişnuite* 4
Muncitori, tehnicieni, ingineri!
Pentru colectivul de mun ducţie, pentru utilizarea neconsumată a putut fi e- consumurile specifice au *■
că de la întreprinderea eficientă a iluminatului na conomisită pe aceste căi. scăzut, întreprinderea în- Utilizaţi raţional fiecare kilowatt-oră 1
mecanică Orăştie, luna tural; Sîntem în pragul unui registrînd economii de e-
decembrie nu este numai © suplimentarea cu con nou an. Iată un prim bi nergie. De la economii de Energia electrică se produce cu mari
ultima lună a anului. Ea densatori statici a postului lanţ, care a şi fost făcut 400 MWh în 1980, s-a a- eforturi şi cheltuieli materiale !
constituie o perioadă de . de transformator PT 2. în întreprindere. Firesc, juns acum la 700 MWh.
timp în care întreaga în ; Fiecare dintre măsuri a pentru că în domeniul con însă acest lucru nu i-a îm Pentru realizarea fiecărui kilowatt-oră se
treprindere poate funcţio determinat contoarele să sumurilor energetice soco piedicat pe membrii comi consumă :
na cu energia electrică e- nu înregistreze vreme de telile sînt „la zi“. Se pare siei energetice din unitate
conomisită în celelalte 11 aproape un an cîte 210, însă că economia de 700 să se gîndească la alte po © 0,32 MC GAZ METAN sau
luni. Economisirea se da- 65, 44 ori 12 MWh. Dacă MWh nu-i mulţumeşte pe sibilităţi de reducere a con
toreşte cîtorva măsuri în mai adăugăm faptul că deplin pe cei de la „Meca sumurilor. Am notat cîteva • 1,5 KG LIGNIT sau
aparenţă „obişnuite", cum s-a urmărit ca în timpul nică". dintre acestea, tot pentru
sînt: pauzei de masă a munci Aşa cum bine se ştie, în simplitatea lor : © 250 G PĂCURĂ
© utilizarea Compresoa- torilor să fie decuplate de treprinderea este în plină © vopsirea în culori des Ştiţi cum poate fi consumat un kilowatt-
relor în funcţie de necesa dezvoltare. în anul viitor chise a pereţilor şi tavane
rul de aer comprimat; la reţea utilaje şi instala vor intra în funcţiune noi lor halelor de producţie, oră ?
© înlocuirea tuturor be ţii (acolo unde fluxul teh capacităţi de producţie, atelierelor şi birourilor; ® de un bec de 100 W care arde timp
curilor cu incandescenţă nologic permitea manevra deci noi consumatori. Se
respectivă), adunăm încă
(de puteri mari), cu tuburi 34 MWh în contul de eco tinde ca în 1983 consumul © montarea de lumina de 10 ore sau
fluorescente sau corpuri nomii. toare la halele de produc © de un strung care funcţionează 10
de iluminat cu vapori de specific de energie electri ţie mai vechi;
mercur; Nu au fost lipsite de im că la mia de lei produc ® încărcarea la capacita minute sau
o menţinerea în perma portanţă asemenea măsuri ţie industrială să fie mai te a maşinilor şi utilajelor ® de un război de ţesut care funcţio
nentă stare de curăţenie a- în aparenţă banale. Mal mic de 17,47 kWh, cît este cu randament ridicat şi
geamurilor sau luminatoa mult de jumătate din can în prezent. Lucru posibil scoaterea din funcţiune a nează 20 de minute.
relor de la halele de pro titatea de energie electrică de realizat. în fiecare an, celor necorespunzătoare.
