Page 24 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 24
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 799 ® MARŢI, 7 DECEMBRIE 1982
Seminarul internaţional cu tema Niveluri record
b '-a-? 3
„Naţiunile Unite şi tineretul — atinse de şomai
edificarea unui viitor"
(Urmare din pag. 1) invitaţia Maiestăţii Sale Aprobînd în unanimitate TOKIO 6 (Agerpres). —
Sultan Haji Ahmad Shah înţelegerile şi documentele PARIS 7 (Agerpres). — Anul internaţional al tine Persistenţa recesiunii glo
Criticind lipsurile exis îbi Al-Marhum Sultan Abu convenite cu prilejul aces La Strasbourg au început retului în rîndul statelor bale a împins, în anii
tente, Comitetul Politic E- Bakar, suveranul Malaye- tor vizite, Comitetul Poli lucrările seminarului inter lumii, al instituţiilor spe 1980—1981, rata şomajului
Xecutiv a cerut guvernu ziei, şi a Maiestăţii Sale naţional cu tema „Naţiunile cializate din sistemul în majoritatea statelor oc
lui, ministerelor, consiliilor Tunnku Hajjah Afzan tic Executiv a stabilit mă Unite şi tineretul — edifi O.N.U., precum şi al orga cidentale industrializate la
populare, unităţilor de coo Binti Tengku Muhammad, suri pentru transpunerea carea unui viitor", dedicat nismelor neguvernamenta niveluri postbelice record,
peraţie să ia măsuri con suverana Malayeziei, şi în lor în viaţă, în cele mai Anului internaţional al ti le de tineret. Vorbitorul a relevă un raport publicat
crete pentru dezvoltarea Kuweit — Ia invitaţia emi bune condiţii, în vederea neretului (A.T.T.), organizat relevat progresele care au la Tokio de Ministerul
serviciilor pentru popu rului statului, şeicul Jaber dezvoltării şi mai puternice de Mişcarea internaţională fost făcute privind punerea Muncii al Japoniei.
laţie, în conformitate cu Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sa- a tineretului şi studenţilor în aplicare la nivel naţio în S.U.A., pentru prima
prevederile de plan, astfel bah. De asemenea, tovară a relaţiilor de prietenie şi pentru Naţiunile Unite nal, regional şi mondial, a dată din anii 1930, rata şo
încît să sporească contribu şul Nicolac Ceauşescu a in colaborare existente între (I.S.M.U.N.), în colaborare programului de măsuri şi majului a depăşit nivelul
ţia acestora la realizarea format despre convorbirile România şi ţările respec cu Centrul European pen activităţi ce urmează a fi de 10 la sută, ajungînd, în
venitului naţional. purtate la Karachi cu pre tive, corespunzător dorin tru Tineret. întreprinse înaintea şi în octombrie, la 10,4 la sută
Comitetul Politic Execu şedintele Republicii Islami ţei şi năzuinţelor lor de în cadrul lucrărilor, to timpul Anului internaţional (11,5 milioane şomeri). 1
tiv îşi exprimă convingerea ce Pakistan, general Mo- varăşul Nieu Ceauşescu, al tineretului (1985), nece
că Ministerul Finanţelor, liammad Zia-ul Ilari, cu pace şi progres. preşedintele Comitetului sitatea intensificării efor Şomajul a atins un nivel
băncile, întregul aparat fi- prilejul scurtei vizite efec Comitetul Politic Execu Consultativ al O.N.U. pen turilor consacrate îmbună record şi în R.F.G. — 7,9
la sută în octombrie (1,92
nanciar-conlabil din minis tuate în această ţară. tiv a soluţionat, de aseme tru Anul internaţional milioane şomeri), cea mai
tere, consilii populare, cen Comitetul Politic Execu nea, probleme curente ale al tineretului a prezentat o tăţirii condiţiei actuale a înaltă rată de la iniţierea
tineretului, sporirii rolului
expunere, în care s-a refe
trale, întreprinderi şi insti tiv a dat o înaltă apreciere activităţii de partid şi de rit pe larg la interesul deo şi contribuţiei sale în lu statisticilor în acest dome
tuţii vor acţiona cu fermi noii solii de pace, prietenie stat. sebit de care se bucură mea contemporană. niu.
tate pentru înfăptuirea po şi colaborare pe care şeful
liticii Partidului Comunist statului român a întreprin
Român de dezvoltare eco- s-o în aceste ţări din Asia,
reliefînd că ea se înscrie I
nomico-socială a ţării şi ri feritor la eventualele nego Bologna, cu tema „Ordinea care vorbitorii au subţiat
dicare a nivelului de trai, ca un moment de o deose cieri libanezo-israeliene, că internaţională şi societatea pericolul escaladării c
material şi spiritual, al po bită importanţă, atît pe Libanul insistă asupra apli politică în America Latină", nue a cursei înarm""-^©
porului nostru. plan bilateral, cît şi în cării rezoluţiilor 508 şi 509 sociologul brazilian Fernan- Amplasarea de noi
do Cardoso a subliniat că
Aprobînd proiectele Bu sfera vieţii internaţionale. I m HAVANA. - La Hava aie Consiliului de Securita prejudiciile aduse statelor nucleare pe teritoriul
getului de Stat şi Planului Comitetul Politic Execu I na □ fost inaugurat primul te — care cer retragerea Americii Latine de politica pea-n - au relevat vorbho-
financiar centralizat pe tiv a aprobat pe deplin ac Tîrg internaţional de carte, necondiţionată a forţelor is economică a Administraţiei ril — sporeşte pericolul un-ui
anul 1983, Comitetul Politic tivitatea desfăşurată de to l care are ca scop principat rael ien-e din Liban - şi că S.U.A. au făcut ca datoriile război nuclear, duce la a-
gravarea situaţiei interna
Executiv a stabilit ca ele varăşul Nicolae Ceauşescu de a face mai bine cunos este surprins de condiţiile externe ale acestor ţări să ţionale.
israeliene.
să fie supuse dezbaterii şi în timpul acestor vizite şi cută pe continentul latino- se ridice la 80 la sută din
a relevat coff.ribuţia sa
aprobării Consiliului Su american literatura social- BJ BEIJING. - Premierul nivelul datoriilor externe pe Bt BRUXELLES. - La che
prem al Dezvoltării Econo determinantă Ia fundamen politică şi beletristică a ţâ Consiliului de Stat al R. P. plan mondial — informează marea principalelor trei
mice şi Sociale şi Marii A- tarea şi transpunerea in s rilor socialiste. Chineze, Zhao Ziyang, a a- agenţia ''EFE. centrale sindicale, peste
dunări Naţionale. viaţă a politicii externe o România este prezentă cu vut luni dimineaţa, ia Bei 200 000 de funcţionari cri
In cadrul şedinţei, tova partidului şi statului nos un pavilion cuprinzînd apro jing, convorbiri cu delega ■ COPENHAGA. - La administraţiilor locale şi re
ţia ..Comitetului celor şap
răşul Nicolac Ceauşescu a tru. S-a subliniat că oame ximativ 750 de titluri de te", condusă de regele Copenhaga a avut loc una gionale din Belgia au înce
făcut o informare cu pri nii muncii, toţi cetăţenii s cărţi social-politice, tehrvi- Hussein al Iordaniei, care din cele mai mari demon put, luni, o grevă de 24 de
straţii din ultimii ani pentru
vire la vizitele oficiale do patriei au salutat cu pro \ co-ştiinţifice, de beletristică are misiunea de a stabili pace din Danemarca, la ca ore, in semn de protest îm
prietenie, efectuate împreu fundă satisfacţie rezultate şi istorie. La loc de frunte contacta cu conducătorii ţă re au luat parte peste potriva măsurilor de auste
nă cu tovarăşa Elena le rodnice ale vizitelor tova sînt expuse opere ale tova rilor membre permanente 30 000 de persoanj, repre ritate adoptate de guvern,
Ceauşescu, în Indonezia — răşului Nicolae Ceauşescu, \ răşului Nicolae Ceauşescu, ale Consiliului de Securita zentanţi ai diferitelor parti caro au dus la reducerea
secretar general al Parti
la invitaţia preşedintelui ce corespund pe deplin in s dului Comunist Român, pre te, pentru a discuta pro de politice, organizaţii sin .salariilor, majorarea impo
Republicii Indonezia, ge tereselor fundamentale ale bleme legate de soluţiona dicale, de tineret şi femei, zitelor şi înrăutăţirea nive
neral Suharto, şi a doam poporului nostru, cauzei \ şedintele Republicii Socia rea conflictului din Orien cunoscuţi reprezentanţi ai
lista România.
nei Tien -Suharto; în Sin- \ Ei BEIRUT. - Primul mi tul Mijlociu. vieţii sociale. lului de viaţă al maselor
largi populare, informearf
gapore — Ia invitaţia pre dezvoltării libere şi inde \ nistru al Libanului, Shafic 8 ROMA. - )n cadrul u- Demonstraţia a fost ur agenţiile France Pressc; m
şedintelui Chengara Veetil pendente a tuturor naţiuni \ Al-Wazzan, a declarat, re- nui congres organizat la mată de un mare miting, la Reute..
Dovan Nair şi a doamnei lor, progresului lor econo
Nalr; în Malayezia — Ia mic şi social.
• - • - * « - #
im 1!!! Iii!
III! I!i! iii!
simplu fete; 1. Cozma Csii-
la (Tg. Mureş); 2. Camelia
Olaru (Gheorghe Gheor-
Italia - România 0-0 ! De de mobilizare şi organizare, crezut 0—0 cu campioana ghiu-Dej); 3. Cristina Sipoş
necrezut dar adevărat : fot precum şi calitatea moral- mondială. (Timişoara); simplu băieţi:
baliştii români egali ai cam psihică a jucătorilor noştri, în faţa Iul Enzo Bearzot, Hunedorenii au avut o comportare 1. Florentin Banu (Timi
pionilor lumii ! Ba chiar mai aptitudinea şi disponibilitatea vedeta Mondialului spaniol, lăudabilă şoara); 2. Ioan Molodeţ (Ti
lor de autodepăşire - totul tînărul antrenor român a a- mişoara); 3. Roland Roosz
mult, dacă socotim avantajul pe seama unei pregătiri com
terenului şi cel numeric al plexe de excepţie. Meciul cu părut ca o revelaţie, de- Timp de două zile, sîm- gătire fizică. Iată şi cîşti- (Deva);' dubiu fete: 1. O-
italienilor, timp de 35 de mi italia a scos în prim-plan monstrind din plin calităţile bătă şi duminică, la Hu gătorii; laru-Bute (Gh. Gh.-Dej); 2.
nute, în care România a ju existente şi pînă acum, dar nedoara a avut loc finala Individual: Maria Co- Nagy-Mihalache (Tg. Mu
personalitatea antrenorului Insuficient valorificate, ale tradiţionalei întreceri de teanu (Prahova), cu 408 reş); 3. Cozma-SUch (Tg.
cat în 10, după eliminarea Mircea Lucescu, care a reu fotbaliştilor români, capabili, masă de popice rezervată p.d. — la fete şi Gh. Fe- Mureş); dublu băieţi; 1.
lui Ţicleanu. Meciul în sine şit, între antrenorii români, iată, să depăşească tracul, celor din mediul ru renez (Mureş), cu 431 p.d. Roth (Cluj)-Roosz (Deva);
a demonstrat clar capacita prima victorie a noastră a- handicapul moral în faţa ral, dotată cu „Cupa — la băieţi. O lăudabilă 2. Nyari-Molodeţ (Timişoa
tea actualei echipe române supra Suediei şi acest de ne laureaţilor mondiali; să ţină U.N.C.A.P.", aflată Ia a comportare a avut şi liu- ra) ; 3. Hâncu - Hâncu
piept, ba chiar să-l umileas şaptea ediţie. La dispute nedoreanul Eugen Kiss,
că pe Rossi, în faţa căruia le de pe cocheta arenă (de la Ilia), care a ocu (Bucureşti); dublu mixt: 1.
DIVIZIA B 3 Ştefănescu şi lorgulescu nu „Metalul", au evoluat pe pat locul II, cu 425 p.d. Czirjek-Cozma (Tg. Mureş);
s-au intimidat. Dimpotrivă. ste 100 de concurenţi, re- şi trofeul pentru „cel 2. Nyari-Sipoş (Timişoara);
REZULTATE : „U“ Cluj-N. — Gloria Reşiţa 5—0; Metalur Inspirat în aducerea ime mai tehnic jucător". Hâncu (Bucureşti) - Nagy
gistul Cugir — U.T.A. 0—0; Someşul S. Mare — C.I.L. Si- prezentînd 41 selecţiona (Tg. Mureş).
ghet 5—0; U.M. Timişoara — Minerul Cavnic 2—1; Armătura diată a lui Lung la naţio te judeţene, formate din In clasamentul pe c-
nală, încredinţîndu-i chiar trei jucători (doi băieţi şi chipe, primul loc şi „Cu Iată şi eîteva rezultate,
Mare 3—1; înfrăţirea Oradea — ■ F.C. Baia Mare 0—3; Ind. titularizarea, antrenorul Mir pa U.N.C.A.P." a fost o- care au stabilit ierarhiile
sîrmei C.T. — Rapid Arad 1—0; ; Strungul Arad — - C.F.R. TI- o fată), care au participat» respective. Finala la sim
mi.şoara l—0. cea Lucescu a mizat din nou la proba de 100 lovituri cupat do echipajul jude
pe grupul craiovean şi pe mixte. ţului Prahova, cu 1197 plu fete ; Cozma—Ola
CLASAMENTUL TURULUI hune do renii săi, pe Boloni — Organizată în cadrul p.d. ru 2—0 (11—3 ; 11—2);
acest mare jucător tactic —, Echipa judeţului nos finala la băieţi; Banu —
1. U.T. Arad 17 9 4 4 36- 9 22 reuşind asamblarea unei e- „Daciadei", această finală tru s-a clasat pe locul IV,
2. „U" Cluj-Napoca 17 10 2 5 34-10 22 a concursului naţional împreună cu cea a jude Molodeţ 2—0; (15—13; 15—
3. F.C. Baia Mare 17 9 3 5 33-14 21 chipe unitare, dăruită total sătesc de popice a oferit ţului Timiş (cîştigătoarea 12); locul 3; Roosz — Nyari
4. Ind. sîrmei C. Turzii 17 10 1 6 24-16 21 cauzei şi sarcinii de joc. Ca întreceri viu disputate, trofeului fair-play, oferit 2—0 (15—7; 15—11); dublu
5. Minerul Cavnic 17 9 1 7 39-18 19 hunedoreni sîntem evident de un bun nivel tehnic de ziarul „Agricultura băieţi: Roth, Roosz —
6. Olimpia Satu Mare 17 8 3 6 30-22 19 mîndri că F.C. Corvinul a dat şi spectacular, fiecare socialistă"), care au tota Nyari, Molodeţ 2—1 (15—
7. Armătura Zalău ~~ 17 9 1 7 22-33 19 naţionalei pe Mircea Luces concurent dovedind ambi lizat 113G p.d. (IOAN 17; 15—13; 15—11); dublu
8. C.S.M. Reşiţa 17 7 3 7 26-28 17 cu, pe Rednic, Andone, Klein ţie, talent şi o bună pre- VLAD, corespondent). mixt — finala : Czirjek,
9. Gloria Reşiţa 17 8 1 8 22-34 17 şi Gabor — prezenţi la acest Cozma — Nyari, Sipoş
10. U.M, Timişoara 17 7 3 7 20-34 17 eveniment marcant în viaţa 2—1 (10—15; 15—6; 15—3).
11. Aurul Brad 17 6 4 7 17-20 16 fotbalului nostru. Marea şan (După cum sc observă
12. Someşul Satu Mare 17 7 2 8 24-29 16 să de la Florenţa s-a îm • Badminton CUPA „CETATEA" punctajul la badminton sc
13. Rapid Arad 17 6 3 8 26-28 15 plinit. A fost deschisă poar face ca la volei).
14. Strungul Ara,d 17 6 3 8 18-24 15 ta intrării în lume a fotba La Sala sporturilor din dotat cu Cupa „Cetatea", Reuşita deplină a con
15. C.F.R. Timişoara 17 6 2 9 17-23 14 lului românesc. Urmează tre Deva s-au desfăşurat, în a reunit 49 de participanţi cursului creează premisele
16. Metalurg. Cugir 17 5 3 9 18-29 13 cerea , pragului — la primă tre 3—5 decembrie, între — cei mai buni jucători’ permanentizării Cupei „Ce
17. C.I.L. Sighet 17 6 1 10 19-32 13 vară, cu Italia, în România. cerile primului concurs de din ţară, fete şi băieţi. tatea", care să intre în cir
18. înfrăţirea Oradea 17 4 2 11 12-30 10 badminton, găzduit de ju Primii clasaţi la cele 5 cuitul republican al tur
NICOLAE STANCIU deţul nostru. Concursul, probe au fost următorii; neelor de badminton.
COLEGIUL DE REDACŢIE ; Sabin Cerbu, Ion Cioelei, Tiberiu îstraîe (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Paveî (redactor şef adjunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tircob
Preţul abonamentelor! lunar — 13 leii trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA si ADMINISTRAŢIA ; 2 700 Deva, str Dr Petru Groza, nr. 33.
Telefoane - 11275. 11585. 12157 Telex: 72288 78 lei; anual -™ Î5fl leL Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
TIPARUL: Tipografia Deva. str 23 August nr. 257 Abonamentele ea fao la oficiile poştale, factori! poştal! şî difuzor ii voluntari
din-întreprinderi şî instituţii.