Page 25 - Drumul_socialismului_1982_12

Sesiunea Consiliului Suprem il Dezvoltării

Economice si Sociale a României

Sub preşedinţia tovară­ 2. Proiectul Planului na­ prem a! Dezvoltării Eco­
şului Nicolac Ceauşescu, ţional unic de dezvoltare nomice şi Sociale este or­
secretar general al Parti­ economico-socială a Repu­ ganismul care, prin activi­
dului Comunist Român, blicii Socialiste România tatea ce o desfăşoară, asi­
preşedintele Republicii So­ pe anul 1983. gură înfăptuirea politicii
cialiste România, preşedin­ 3. Proiectul Planului do partidului în domeniul e-
tele Consiliului Suprem al dezvoltare a agriculturii şi conomico-social. Totodată,
Dezvoltării Economice şi industriei alimentare pe Consiliul Suprem îndepli­
Sociale a României, marţi, anul 1983. neşte funcţia de Cameră
7 decembrie, a avut loc se­ Legislativă a partidului si
siunea Consiliului Suprem 4. Proiectul BugetuUii de statului, cu atribuţiile u-
al Dezvoltării Economice stat pe anul 1983. nui parlament economic.
şi Sociale t. României, în­ 5. Programul privind în­ în spiritul profundului
trunit în noua sa compo­ făptuirea măsurilor de au- democratism ce caracteri­
nenţă, stabilită prin Legea toconduecre şi autbapro- zează societatea noastră
adoptată recent de Marea vizionare, în vederea asi­ socialistă, al principiului
Adunare Naţională. gurării unei bune aprovi­ muncii şi conducerii colec­
Participanţii au aprobat, zionări a populaţiei cu
în unanimitate, următoa­ produse agroalimentare şi tive, Consiliu! Suprem a 1
rea ordine de zi : bunuri industriale do ron- Dezvoltării Economice- şi
1. Constituirea Consiliu­ suni pe trimestrul IV 1982 Sociale se constituie ca un
lui Suprem al Dezvoltării şi semestrul 1 1933. forum iarg reprezentativ,
Economice şi Sociale a Această primă sesiune a formal din cadre de con­
Prin organizarea mei teii i muncii României. avut lor la scurt timp du­ ducere de partid şi de stat,
muncitori care lucrează di­
— Alegerea prim - vice­
pă adoptarea de către Ma­
rect în unităţi productive
preşedintelui Consiliului rea Adunare Naţională a din industrie, construcţii şi
şi modernizarea fluxului tehnologic - producţii Suprem şi a preşedintelui şi completarea -Legii nr. 1 transporturi, ţărani din
Legii pentru modificarea
Permanent
a!
Biroului
cooperativele agricole do
Consiliului;
— Alegerea vicepreşedin­ din 1973 privind Consiliul producţie şi din locali’.îtiie
ritmice, eficienţi sporită ţilor Consiliului Suprem; Suprem a! Dezvoltării Eco­ nocoopera ti vizate, specia­
nomice şi Sociale a Româ­
— Alegerea preşedinţilor
secţiunilor Consiliului; niei. în noua sa concepţie lişti de înaltă calificare
din toate domeniile de ac­
— Astăzi, la atelierul cutii de viteze pentru lo­ tăţii, în cea a pregătirii — Aprobarea componen­ — definită cu claritate tivitate.
nostru — ne spunea ingi­ comotive, toate tipurile de muncitorilor. Asupra aces­ ţei secţiunilor de speciali de t o v a r ă ş u l Nicolac
nerul Romulus Laslău, şe­ pompe de injecţie pentru tor asfpecte v-am ruga să tate ale Consiliului. Ceauşescu —, Consiliul Su­ (Cor.ti.iuaie în pag o S-cs)
ful atelierului prelucrări motoare Diesel, arbori vă opriţi mai cu seamă... _ ® — ţ» * . «»
-'iccanicp de la întreprin­ — Este adevărat, volu­
derea de producţie indus­ mul mare de asimilări, ÎNALTA RĂSPUNDERE PATRIOTICĂ PENTRU
trială pentru construcţii căi complexitatea unor piese,
ferate Deva — executăm o precum şi necesitatea de a
gamă largă de piese de realiza ritmic sarcinile fi­ UTILIZAREA RAŢIONALĂ A
schimb pentru utilajele de’ zice de plan, ne-au ridicat
transport şi terasiere de multe probleme. Dar cu
mare capacitate. De ase­ sprijinul conducerii secţiei ENERGIEI ELECTRICE!'
menea, mai executăm o se­ şi al întreprinderii am tre­
rie de subansamblc pentru cut sistematic şi din timp
construcţiile f e r o v i a r e . la rezolvarea lor. Cum e- Haşurile ce se impun a fi luate
Foarte multe din produsele xecutarea subansamblelor
noastre le-am asimilat şi menţionate presupunea teh­
introdus în fabricaţie de se­ nologii noi, prin care să se nu trebuie sâ îniîme
rie în acest an. Faţă de asigure calitatea execuţii­
anii precedenţi a crescut planetari pentru motoarele lor, randamente sporite şi Cocseria Combinatului si­ getică a întregii platforme coesar Iohan Stumer, orice
considerabil complexitatea Roman-Diesel şi alte ase­ eficienţă cît mai maro am derurgic „Victoria" Călan siderurgice de pe Valea dereglare în fluxul tehnolo­
reperelor pe care le exe­ menea piese şi subansamblc realizat, prin autodotare, va fi, nu peste multă vre-' Streiului. Dar pînă atunci gic atrage după sine pier-
cutăm. Aşa, de exemplu, de care economia are ma­ cîteva capacităţi moderne me, una dintre importan­
acum executăm, reparăm şi re nevoie. de producţie : linie tehno- tele furnizoare de resurse Dcscâ intr-o lună fiecare abonat casnic
reintroducem în circuitul — Toate acestea au pre­ energetice secundare, care,
economic pompe hidraulice supus o serie de eforturi, MIRCEA LEPÂDATU * i împreună cu semicocseria ar reduce consumul de energie electrică cu
cu paleţi (care se aduceau atit pe linie tehnologică, şi secţiile de furnale, va a- echivalentul consumului pe
din import), reduetoare şi cît şi în organizarea activi­ {Continuare in pag. a 2-a) sigura independenţa ener­
o>
Bun sosit, brigadieri! i
i
I
Membrii brigăzii de mun­ in special in agricultură şi nizat multe activităţi cul­ gada pe şantier, mai ales
\
că patriotică a judeţului de autogospodărire. turale. Hunedorenii au fost cei din ultima perioadă,
I Hunedoara, care au parti­ Faptul că in cadrul bri­ cei care au luat parte la respectiv Vasile Adamescu,
i cipat, in perioada august - găzii, în conştiinţa elevilor manifestările prilejuite de Traian Deac şi loan Oan- I am economisi în judeţ
noiembrie, la lucrările de pe au avut loc importante mu­ primirea brigadierilor gor­ cea, ei contribuind din plin
i cel mai mare şantier na­ taţii, este reliefat prin ati­ jeni în gara din Tg. Jiu, la consolidarea brigăzii, la I
ţional al tineretului — Ca­ tudinea lor faţă de întrea­ susţinîndu-i pe aceştia cu întărirea ordinii şi discipli­ I
nalul Dunăre - Marea Nea­ ga activitate. Aici, mulţi ropote de aplauze şi urîn- nei. Trebuie menţionată, de
gră, Tabăra Cumpăna, - au dintre ei au luat pentru du-le succes la învăţătură asemenea, şi permanenta
î revenit acasă. '‘Brigada, for­ prima dată contact direct şi viaţă, lată şi cîţiva dintre purtată elevilor plecaţi pe 40000
preocupare a conducerilor
I mată din 25 de elevi de la cu munca, cu un program brigadierii iruntaşi hunedo- celor două şcoli care con­
Liceul de matematică-fizică zilnic mult deosebit de cel reni: Marius Inesc — căruia stituie un exemplu de grijă
I I
din Hunedoara şi 14 de la Li­ de acasă. Toate acestea, i s-a inminat Diploma de i
I ceul de chimie din Orâştie, a cu timpul, au intrat in fi­ Onoare a C.C. al U.T.C., şantier, faţă de realizările
I lost răsplătită pentru acti­ rescul vieţii lor. In toiul în­ exemplu de hărnicie, mo­ lor, îndei..nîndu-i şi incura- \ kWh, cu care ar putea funcţiona întreprin­
vitatea desfăşurată prin a- trecerii uteciste s-au legat destie, disciplină, cu iniţia­ jîndu-i permanent. \
cordarea Diplomei de O- şi multe prietenii, aici în- tivă şi un dezvoltat spirit Acum, cind pentru ei în­ derea de încălţăminte Hunedoara timp de
I noare a C.C. al U.T.C. pen­ tîlnindu-se elevi din aproa­ critic şi autocritic, Alexa cepe o nouă etapă in dru­ \ 5 luni sau întreprinderea de tricotaje timp
I tru rezultate deosebite ob­ pe toate zonele ţării. Cu Doboli — comandantul bri­ mul formării lor pentru \ de 7 luni.
găzii, Lsontin Cocoş, Şteion
ţinute atit in activitatea tulcenii au concurat pen­ muncă şi viaţă, le urăm \
I productivă cit şi cea poJi- tru locul I in întrecerea u- Paizs, Aurel Ştirb, Aien To- bravilor brigadieri hunedo-
I tico-educativă. De menţio­ tecistă „Tineretul — factor roiman, Valentin Cernuşcâ, reni mult succes la învăţă­ \ cocseria rămîne unul din­ deri de producţie .şi do pro­
loan Dana, Nicoiae Popa,
tură, să ducă cu cinste pe
tre marii consumatori de
I nat că valoarea lucrărilor aâtiv in realizarea obiec­ Sorin Moga, Dan Pindaru, mai departe tradiţiile revo­ \ energie electrică din combi­ duse energetice secundare,
deceniului
ştiinţei,
tivelor
creşteri de consumuri.
I efectuate de brigadierii hu- tehnicii şi eficienţei", cu cei Daniel Bădiul, loan Lingu­ luţionare ale tineretului \ nat. De aceea, pentru a se — Ain avut situaţii, no
nedoreni se ridică la peste din Timiş s-au întrecut pen­ rar şi alţii. hunedorean. \ evita consumurile supli­
I spunea interlocutorul, cînd
150 000 lei, la care se a- tru ocuparea locului I la O contribuţie de seamă ARISTICĂ PÂTRULESCU mentare de energie, trebuie perioada de cocsificare a
\
I daugă o serie de alte ac- fotbal, cu cei gorjeni şi-au adus-o maiştrii in­ activist al Comitetului să se acţioneze cu hotărîre. fost depăşită cu 10 şi chiar
I ţiuv de muncă oatriotică, şi ■ ialomiţeni au orga­ structori care au însoţit bri­ judeţean a! U T C Disciplina de producţie şi 20 de ore din cauza unor a-
disciplina tehnologică, or­ varii. O singură oră de de­
I dinea şi curăţenia sint sur­ păşire a perioadei de coc­
\ \ se potenţiale de economisi­ sificare duce la pierderea
I re a energiei electrice. La a 3 000 mc gaz de cocs pe
prima vedere s-ar putea baterie. Apoi, din cauza nc-
I crede că această asociere etanşeităţii uşilor pierdem
este cam forţată, însă dacă încă vreo 10—13 la sută
ne referim, spre exemplu, din cantitatea de gaz re­
la condiţiile în care se des­ zultată în urma cocsificării.
I făşoară activitatea de pro­ — Alte cauze ?
I ducţie la cele două baterii — Nu întotdeauna piloţii
de cocsificare, putem spu­ de cărbune au greutatea
I ne că nu sc acţionează cu planificată. Sînl subdimen­
I toată fermitatea pentru a sionaţi. Dacă e mai puţin
cărbune şi gazul rezultat
I pune stavilă „împrăşticrii" este în acelaşi raport.
de kilowaţi. Ce se cere
I cocsarilor Călanului, acum, Iată ce ne spune ingine­
I cind fiecare kilowatt, fieca­ rul mecanic Mihâi Maicr :
— Pentru a nu mai avea
I re metru cub de gaz de surprize pe flux, noi am
I cocs trebuie drămuit cu gri­ introdus opririle planificate
I jă ? Evident, respectarea cu
I la utilaje, timp în care se
I stricteţe a graficelor de în­
Brigada de muncă patriotică a judeţului Hunedoara, scria septembrie—noiembrie 1982, înaintea începerii unei
I noi zile de muncă rodnică. I cărcare şi descărcare a ba­ DORIN CORPADE
i teriilor. De ce 7 Pentru că,
după cum aprecia maistrul (Continuare in pag. o 2-a}