Page 26 - Drumul_socialismului_1982_12

Daq 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 80'
-vas».

Fertilizarea terenurilor eu gunoi de grajd

existentă la fermele de a-
Transportul şi adminis­ grajd pentru fertilizarea o- nimale să fie transporta­
goarelor ne oferă cu pri­
trarea gunoiului de grajd
Pesitry prelungirea viei mijloacelor gate pe terenurile agricole des­ sosinţă multe unităţi agri­ şi împrăştierea gunoiului pe 13,00 Fotbal :
Craiova
tă în cîmp. La transportul
Bordeaux
tinate culturilor de primă­
Unitatea mecanizată de — Ne-am organizat lu­ — Ne preocupăm de vară — îndeosebi pe cele cole socialiste. Astfel, folo­ terenurile agricole trebuie în Cupe
Transmis;
sind cîte 30—40 de tone
de la Cr
transport şi construcţii fo- crul în aşa fel încît am tre­ autodotarea atelierului cu ce se vor cultiva cu legu­ gunoi de grajd la hectar şi folosite atît tractoarele, re­ 10,00 Telex
restic- ■ Deva dispune de cut la recondiţionarea mo­ scule şi dispozitive care să me, cartofi, sfeclă de zahăr, chiar mai miilt, cooperati­ morcile, maşinile de îm­ 10,03 Şcoala ci.
un apreciabil parc auto, toarelor auto, cutiilor de ne permită îmbunătăţirea porumb ş.a. — este o ac­ prăştiat, cît şi atelajele. 10,25 Tragerea
prin care se efectuează viteză — activitate în care calităţii recondiţionărilor, ţiune de mare importanţă vele agricole de producţie Acţiuni de amploare, cu re­ 1G,35Viaţa cu
17.00 Universul
prestaţii beneficiarilor din se evidenţiază mecanicii vrem să extindem şi să di­ economică care se reflectă Simeria, Sîntandrei, Deva zultate bune, au fost orga­ 17,50 1001 de
cadrul Ministerului Indus­ auto Dumitru Văcaru, Ar- versificăm recondiţionarea în creşterea producţiei a- nizate în consiliile unice a- 18.00 închidere
triei Lemnului şi Materia­ cadie Salamon, Gheorghe acumulatorilor, să trecem gricole la hectar, în reduce­ groindustriale Ilia, Haţeg şi lui.
lelor de Construcţii, care Ciobanu, Emil Cristian — şi la recondiţionarea unor rea cheltuielilor materiale O acţiune de mare Toteşti, unde s-au transpor­ 20,00 Telejurn.
întîmj
20,15 în
acţionează pe raza judeţu­ a pompelor de injecţie de subansamble din compo­ de producţie. Folosirea gu­ importanţă tat în cîmp între 7 000 şi ferinţei
lui nostru. Cum este şl fi­ toate tipurile — remarcîn- nenţa pompelor de injecţie, noiului de grajd — îngrăşă- pentru creşterea 14 700 tone şi s-au fertilizat parlidulu
resc, în cadrul unităţii fiin­ du-se Ioan Chirteş — acu­ să ne perfecţionăm con­ mînt natural complex şi suprafeţe cuprinse între 250- ca mari
socialiste.
ţează şi un atelier de re­ mulatorilor — cu sublinie­ tinuu pregătirea profesio­ foarte valoros — la fertili­ producţiei agricole 400 ha, destinate în primul 20,30 Telecinei
paraţii auto. rea pentru Petru Iloiu. Pre­ nală. Sîntem conştienţi că, zarea-. terenurilor agricole Ia hectar rînd culturilor de cartofi, „Mari a<r
călăi
pul
— Ne-ar interesa, tovară­ ocupările colectivului ate­ prin munca noastră, făcu­ are avantaje multiple. în legume şi sfeclă de zahăr. 22,00 Telejurn;
şe maistru Constantin Za- lierului la- capitolul „recon- tă bine şi la timp, contri­ primul rînd gunoiul este- Toţi factorii de răspun­
şi altele au obţinut între
■escu, cum. se desfăşoară, diţionări" se concretizează, buim: la reducerea costu­ foarte ieftin, şi la îndemîna 3 000 şi 5 000 kg grîu şi orz la dere de la consiliile unice
in cadrul atelierului de re­ de las începutul anului, în- rilor de producţie la nive­ oricui, avînd spre deosebi­ agroindustriale, staţiunile MM
paraţi auto pe care-1 con­ tr-o valoare de peste 400 000 lul unităţii, scurtarea tim­ re de îngrăşămintele chimi­ hectar, C.A.P. Hără-u peste pentru mecanizarea agricul­
duci'! acţiunea de recupe­ lei, bani pe care unitatea pilor de imobilizare a mij­ ce, un efect mai îndelungat 40 tone 6feclă de zahăr la BUCUREŞT
rare, recondiţionare şi re- i-ar fi plătit altora pentru loacelor de transport, la în­ şi îmbunătăţind structura hectar, C.A.P. Ribiţa 62 to­ turii, consiliile populare şi dioprogramul
îolosire a p i e s e l o r de aceste servicii. Aş mai sub­ semnate economii: de mate­ solului. ne sfeclă furaj er.ă/ha, iar conducerile unităţilor agri­ La ordinea z;
schimb ?• linia. spiritul inventiv de riale, combustibil şi ener­ Exemple care demon­ C.A.P. Rapolt peste 8 000 cole sînt chemaţi să. mobi­ tură; 7,00 R.
Revista prese
— Oamenii noştri sînt care au dat' dovadă Ştefan gie electrică. strează marea importanţă kg porumb ştiuleţi/ha. Ase­ lizeze toate mijloacele me­ melodiilor; 9,
oătrunşi de spiritul, de bu­ Scorţea şi Szekely Ludovic,, şi însemnătatea economică menea exemple sînt multe. canice, atelajele şi forţa de ştiri; 9,05 Ră
nă gospodărire, de necesi­ care au conceput şi' con­ DUMITRU GHEONEA a folosirii gunoiului de Avînd în vedere mul­ muncă la transportul şi a- cultătorilor;
de ştiri; 10,0
tatea folosirii fiecărui ma­ struit un robot cu comandă tiplele avantaje ale folosi­ plicarea gunoiului de grajd, muzică popu.v
terial, fiecărei piese. întru- electronică, prin care se pot rii acestui îngrăşămînt na­ asigurind astfel baze trai­ ţările socialis
cît lucrăm cu materiale me­ porni autovehiculele pe nice recoltei anului, viitor. tinereţii noa:-
11,00 Buletin
talice, am organizat o se­ timp de iarnă, economisind: tural, se impune ca în­ Radiocarusel
rie de acţiuni colective şi combustibil. Deocamdată, treaga cantitate de gunoi. N. BADIU 11,35 Publici
am colectat şi predat, la letin de ştiri
moara folclc
Combinatul siderurgic Hu­ economia realizată este de b'izont ştiinţil
nedoara 24 000 kg fier vechi, 15 000 lei, urmînd ca ase­ Producţii ritmice, eficienţă sporită premiera rad/
iar la I.J.R.V.M.R. 2 300 kg menea roboţi să fie multi­ la 1 la 3 ; 1
vitaţilor; v
fontă, 485 kg alamă, 1200 plicaţi şi folosiţi la toate a- ştiri; 16,05
kg plumb şi cenuşă de telierele U.M.T.C.F. (Urmare din pag. 1) Am organizat, la liniile teh­ viitor — cin
plumb, 165 kg aluminiu şi — Ce vizează perspectiva nologice, specializarea mun­ 10.20 Sfatul *'
altele. în domeniuL recondiţionăm logică pentru mecanică fi­ citorilor pe operaţiile din Creaţii şi s
— Dar în privinţa recon­ în atelierul: dumneavoas­ nă, unde se execută sub- flux. Tot pentru a suplini V. Vasilache
natc
cconoir
diţionăm ? tră ? ansamblele pentru pompele lipsa unor categorii de tin de ştiri
hidraulice şi cele de injec­ muncitori am organizat radio; 17,3<
ţie şi linie tehnologică pen­ cursuri de policalificare. satului ron.
Materiale recuperate tru. prelucrat plăci-şină Avem astăzi muncitori care poran; 17,40
măne; 18,0)
în valoare de 14 milioane lei pentru căile ferate, care pi­ pot executa lucrări oricît 19,45 Agricol
Deoarece, prin profilul cepului anului 570 tone de ni acum se importau. Tot de complexe, pe mai mul­ Z; 20,00 Ra
O zi într-o r
sau, secţia prelucrătoare fier vechi, X 800 kg cenu­ pe' acest plan se. înscrie şi te tipuri de agregate. din opera
nr. 1 din cadrul Combi­ şă de plumb, aproape 5000 realizarea băii de degresa- Procedînd în acest fel libes; 23,30
natului siderurgic Hune­ kg de cupru, bronz şi ala­ re la sectorul de tratamen­ nu numai că ara eliminat, muzical.
doara utilizează în pro­ mă, 130 kg hîrtie, impor- te termice care, pusă in lu­ în mare măsură, greutăţile TIMIŞOAK
cesul de producţie canti­ tante cantităţi de uleiuri cru, a contribuit la creşte­ datorate lipsei de forţă de maţiile zile
ra un ea dar arai r.euşit
tăţi mari de diferite ma- uzate, alte materiale, toa­ rea cu 80 la sută a produc­ iitatca in iu
teriu.e, îndeosebi metal, tivităţii muncii la această să sporim productivitatea tul — prior;
lor — „Mo
combustibil, energie elec­ te însumînd o valoare de operaţie. In stadiu avansat muncii, să ne realizăm rit­ 18.20 „Sub
trică. colectivul de aici peste 14 milioane Iei. Aici de execuţie se află şi alte mic sarcinile de plan. în (lului“ — c
dă nare atenţie folosirii au fost luate măsuri de capacităţi. — cuptoarele de cele 11 luni trecute din a- întimpinarc
şi spodăririi acestora. confecţionare a unor con- tratare termică a pieselor cest an, prevederile la pro­ Naţionale a
Refrene de
Apa, ind o serie de mă­ teinere pentru păstrarea în mediu de gaz, un dis­ ducţia marfă au fost reali­ 19, sO— 20,00
suri in acest sens, oame­ materialelor colectate pe pozitiv de prindere hidrau­ zate în proporţie de 102,5 rară! Rom
Comunista' Victoria Tuclor
i.M. Oraş tic, atelierul uzina re.
nii muncii de aici au co­ sortimente, în fiecare sec­ deserveşte trei maşini şi îşi depăşeşte pianul lunar cu 10— lică a. plăcuţelor de şină la sută, iar sarcinile fizic presie a s
ţionar —
lectat şi predat de la în- ţie şi atelier. 12 la sută. Foto : VIRGIL ONGXU pe maşinile-unelte, pe care sînt realizate integral. La nie; „Ca
le vom finaliza în această costurile totale de produc­ miere", de
lună. ţie s-au economisit 12 ici Gh. I. To
— Ne spuneaţi că aveţi la 1 000 lei producţie, iar ia
probleme cu personalul ca­ cheltuielile materiale eco­ tm—qmsei
Oamenii adânculuise înalţă prin fapte la mia de lei, pnoducţia EfcsJrfS®
nomiile se ridică, la 25 Ici
lificat, în sensul că mai a-
veţi nevoie de meseriaşi
(strungari, frezori, rabotori marfă. în această Lună sîn­ DEVA :
laţă de muncă a tuturor Şeful secior-ulu respectiv, menţionarea laptelor, doar ere.) bine pregătiţi profesio­ tem puternic mobilizaţi că,nu-i aş
membrilor acestei' brigăzi inginerul Bujor Bogdan, două cuvinter: OAMENI. MI­ nal, cu experienţă. în con­ pentru a raporta. în cinstea ionia (An
RA : Sub
spunea că pină la sflrşitul
diţiile acestea, cum. aţi aco­
HUNEDOARA fruntaşe. anului colectivul din suhardi- NERI. perit lipsa de oameni ? Conferinţei Naţionale a riculoşi (5
(Flacăra);
partidului şi a. celei de a
— ...In acesl sens, conti­
Oamenii-m meri sărbătoriţi
nea sa va mai realiza peste
— în primul rînd am in­
,ue ,ăr
r s? i nua vorbitorul, să menţio­ prevederi circa 200 ml ga­ simplu, dar atic de emoţio­ trodus, acolo unde s-a 35-a aniversări a. proclamă­ sili şi Va
cidcnt la
rii) Republicii rezultate cit
năm că in anul care vine,
nant de către ortacii lor, de
torul);
P
lerie şi aproximativ 4 mi­
brigada lui Ştefan Alba va:
la nivelul prevederilor tri­
da ţării peste 135 000 tone lioane iei... In această or­ către pionierii — fii şi fiice pretat, metoda polideservi- mai, bune, care să se ridice tă f e r i
— ei- înşişi poate mineri în-
rii utilajelor. Un muncitor
Sfinx
(7
cărbune, şi s-a angajat să dine de idei, urmează să se tr-un viitor nu prea îndepăr­ munceşte în acelaşi timp la mestrului întîi al anului PENI: O
L PATRIEI J dea peste sarcinile de plan deschidă orizontul —50 in tat, trăind profund senti­ două şi chiar trei maşini. viitor. mc (Cu
Campioaî
cel puţin 5 000 tone... blocul 2, şi orizontal -j-700 mentul' participării depline rul) ; r
Ii vedeam la un pas de in blocul 1 ; de asemenea, la edificarea socialismului nii (Mine
Nu ştiu ce şi cum tre­ mine pe eroii acestor cifre, se va finaliza „puţul orb“ in patria noastră, tocmai Marea b;
citoresc)
buie să fie la intrarea sau parcă mirindu-se că ei, doar nr. 15, care va asigura des­ pentru că, aşa cum spunea Nas^raBe ce se impun a fi tura de
la ieşirea din schimb a mi­ muncind pur şi simplu, de­ chiderea in adincime a zo­ secretarul general al parti­ (Retezaţi
nerilor, dar în ziua aceea veniseră, iată, centrul aten­ nei centrale a minei, pre­ dului nostru, t o v a r ă ş u l luate nu trebuie să întârzie de dimin
in „sala de apei" a I.M. ţiei. cum şi începutul lucrărilor Nicolae Ceauşescu,. la Ple­ GURAB/
rjerul) ;
Petrila mi s-a părut că era, — ...Dar — se auzea peste de săpare la puţul de nara lărgită a C.C. al P.C.R. (Uimate din pag t) respective să aducem altele grantul
totuşi, prea multă animaţie. capetele celor prezenţi - aeraj nr. 3 - est: din 1-2 iunie a.c. r „Viaţa, eu caracteristici cît mai a- Budapes
Apoi, printre „ortacii“ în aceleaşi frumoase cuvinte- - ...Aceste succese sînt realităţile, marile realizări fac reviziile. Punem un propiate de cele pe care ic GEOAGl
(Casa dt
salopetă, am zărit roşul cra­ trebuie să le spunem şi de­ consecinţa bunei organizări a mare accent pe curăţirea înlocuim. Pietonii
vatelor de pionier - aprins spre brigada condusă de muncii, iapt care a permis obţinute de poporul român utilajelor care lucrează. în — Mai trebuie să se -in­ BRAZI :
Provine!
- pe londul alb al cămăşi­ către Vasile Glişcă, forma­ sporirea vitezei de avansa­ în dezvoltarea economico- eondiţii grele. Spre exem­ siste pe evitarea mersului ră); $
lor, apoi a început să cin- ţie de lucru care şi-a depă­ re cu circa 30-40 la sută şi socială in construcţia socia­ plificare, la decantoarele în gol al utilajelor din zbură toi
te o formaţie de muzică şit planul' anual cu mai obţinerea a 80 ml pe lună listă demonstrează cu pute­ de şiam urmărim ca insta­ flux, să se apese pe între­
populară, apoi... au apărut mult de 10 000 tone cărbu­ la săparea galeriilor... re justeţea politicii generale laţia să funcţioneze la pa­ rupătoarele becurilor care
ei... Se întorceau de la ne... Dar este locul să amin­ a partidului...". rametrii ei. Orice creştere mai ard ziua în amiaza
schimb, din adincui pămin- Inginerul Vasile lan, şeful tim aici şi pe ciţiva dintre ...In „sala de apel" a a conţinutului de praf de mare !
tu-lui, minerii din brigada lui sectarului III, din care face cei care... I.M. Petrila, intr-o zi fru­ cocs duce la. o funcţionare — Căutăm să disciplinăm Timpi
Ştefan Aibă, oamenii aceia parte şi brigada lui Vasile moasă de stirşit de noiem­ greoaie a instalaţiei şi la în continuare personalul azi, 8 i
pariind urme de cărbune pe Glişcă, spunea că succesul in laţa ochilor mi-apare brie, minerii discutau chib­ un consum, suplimentar de de la cocserie, să-l deter­ mc în<
fete $' pe haine, pe miini şi ei nci este decit un rezultat un panou imaginar al frun­ zuit, gospodăreşte,, despre energie electrică. Am tre­ minăm să gospodărească mult o
pine in albul ochilor - firesc al citor/a caracteris­ taşilor, văd pe el chipuri ce mai era de făcut pen­ cut şi la curăţarea benzi­ mai bine energia electrică, precipt
mă de
ochi trăind mulţumirea da­ tici esenţiale ale ecestui co­ de mineri pe care nu-i cu­ tru a cinsti cum se cuvine lor transportoare, la schim­ în legătură cu becurile ca­ ninsoai
toriei împlinite. Brusc s-a lectiv : dragostea faţă de nosc, purtînd nume simple : cele două evenimente de barea tamburilor uzaţi. în­ re ard şi ziua trebuie să moder;
fac .t linişte şi... muncă, afectivitatea dintre Ion,. Constantin, Dumitru, cercăm să asigurăm un precizez, câ sînt la benzile locale,
Tem pe
- Brigada condusă de oameni, hărnicia,, spiritul Fior ea... de Iapt: Nicolae seamă ale acestui slirşit de mers constant la aceste in­ din subteran. Noi am reuşit fl cup
Ş‘ Alba, spunea secre­ organizatoric şi, înainte de Ba. boc, luliu Bc-yie, Marin an : Conferinţa Naţională a stalaţii. şi mir;
r
tar: >miletului de Partid toate perseverenţa - orice Domniţa, Dumitru Hărăstă- partidului şi cea de a 35-a — în combinatul de la ca în zona capului de ac­ maxirr
aniversare a Republicii.
plus 3
Ma .... Boantă, a realizat succes obţinindu-se numai şan, Cavrilă Mihai, Şteian Că lan există 0 practică : ţionare a benzii să con­ ceaţă,
pină <n prezent' 40 000 tone prin muncă, foarte multă Codreanu, Mihai Berbccaru, Iar glasurile cristaline ale atunci cirul se ardea vreun struim un luminator, pen­ ciură,
cărbune peste pianul anual, muncă. Constantin Strulangă, Dumi­ pionierilor se uneau intr-o motor electric şi nu. se gă­ tru a utiliza şi acolo ilu­ Peni
lUcrînd■ deja în contul lunii — ...De asemenea, conti­ tru Mihai, Vasile lonescu, urare caldă, apropiată nu sea unul identic pentru minatul natural. zile :
călzin
lebrucrie, 1903. nua secretarul comitetului Aurel Roşu, Teodor Blrtuţlu, numai celor care scot din schimb, se pun a i motoare ...Orice s-ar spune, coc- mai
Mi-arn amintii in acel mo­ de partid, trebuie să feli­ Mann 2uică, Mirau Mor avu. adlncurl, pentru- ţară, „au­ supradimensionai a pute­ seria rămîne în continuare dea r
ment cuvintele inginerului cităm călduros colectivul Andrei Szasz, And ni e Căti- rul negru cl cărbunelui", ci re. La dum voastră se un sector „forţă în ceea ce le. Vj
1
mode
laslf Drumuş, şeful sectoru­ sectorului „investiţii“ co/e neanu... Sau ; Vasile Pcvel, si nouă, tuturor: NOROC face... excepţie de .a regu­ priveşte consumul energiei nime
lui IV, . eferitoare la spiritul şi-a reciizat chiar in aceste han Pop, lire Graure, Fran- BUN ! lă ? electrice. Pentru a dimi­ 3 gr;
de echipă, disciplina, coeziu­ z!Ie planul fizic şi valoric cisc Barabas, Constantin — Avem şi ia cocserie a- nua acest efort, măsurile între
r
nea şi, mai ales, dăruirea pe anul 1982... Borş... Iar sub ei, in loc de' DUMITRU HURUBĂ semenea situaţii, însă încer­ ce se impun a fi luate nu cală.
ciu;
căm ca în locul motoarelor trebuie să întirzie.