Page 28 - Drumul_socialismului_1982_12

pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 800 9 MIERCURI, 8 DECEMBRIE 1982

Consiliului Surei el Dezvolter

a
MERIDIANE
0
Manifestări consacrate României
(Urmare din pag 1} . prim-ministru al guvernu­ şedintele C.A.P. Gîrbov, ju­
lui; secţiunea pentru rela­ deţul Ialomiţa, Alexandru BRUXELLES 7 (Ager- crări reprezentativă ale IN FINE,
Intrîndu-se în ordinea de ţii economice externe şi Biro, maistru la întreprin­ pres). — în cadrul mani­ pictoriţei Eugenia Buiuc INSULINA UMANA !
zi, a fost ales în funcţia cooperare internaţională — derea metalotehnica din festărilor consacrate mar­ Marinescu. Au participat
de prim-vicepreşedinte al tovarăşul Miu Dobrescu, Tîrgu Mureş, Miliai Mora- cării în Belgia a zilei do reprezentanţi ai autorită­ Peste trei milioane de
Consiliului Suprem al Dez­ membru supleant al Comi­ ru, directorul întreprinde­ 1 Decembrie, ambasada ţilor localei oameni de diabetici din întreaga lume
voltării "Economice şi So­ tetului Politic Executiv, se­ rii "de utilaj greu „Progre­ română din Bruxelles a artă şi cultură, ziarişti, sînt trataţi, in prezent, cu
ciale şi de preşedinte al cretar al C.C. al P.C.R. ; sul" Brăila, Nicolae Ma­ organizat o expoziţie de un numeros public. insulina extrasă din ficatul
Biroului Permanent al secţiunea pentru bunuri de rin, directorul Trustului de carte. La loc de frunte porcinelor sau al bovinelor.
★
Consiliu.ui, tovarăşul Con­ larg consum şi nivel de construcţii din Iaşi, Gheor­ sînt prezentate operele şi NEW YORK 7 (Agcr- Comercializat încă din 1923,
stantin Dăscălescu, mem­ trai — tovarăşul Josif Banc, ghe Caranfil, ministrul in­ selecţiunile de texte din pres). — La Biblioteca ro­ acest hormon a cunoscut,
bru a! Comitetului Politic membru al Comitetului Po­ dustriei chimice, şi Gheor­ gîndirea social - politică mână din New York a pe parcurs, perfecţionări.
Executiv al C.C. al P.C.It., litic Executiv, secretar al ghe Boldur, adjunct al mi­ a tovarăşului Nicolae avut loc o manifestare • Bineînţeles, au apărut şi u-
prim-ministru al guvernu­ C.C. al P.C.R. ; secţiunea nistrului industriei de ma- Ceauşescu. La vernisaj au culturală dedicată zilei de nete inconveniente, mer-
lui. financiară — tovarăşul Ioan şini-uneite, electrotehnică participat senatorul Hugo 1 Decembrie. în cadrul gînd pînă la reacţii imu-
Ca vicepreşedinţi ai Con­ Totu, viceprim-ministru al şi electronică. Adriansens. preşedintele unui simpozion, prof. Li- nologice puternice; mulţi
sulului Suprem au, fost a- guvernului; secţiunea pen­ Consiliul Suprem a apro­ Grupului de prietenie viu Maior, lector la cate­ dintre bolnavi acuză aler­
leşi: t o v a r ă ş a Elena tru planificare şi progno­ bat, în unanimitate, pro­ Belgia-România din par­ dra „Nicolae lorga" de gii în urma tratamentului
, Ceauşescu, membru al Co­ ză — tovarăşul Manea Mă- iectele Planului naţional lamentul belgian, mem­ la „Columbia University" cu insulină de origine ani­
mitetului Politic Executiv nescu, vicepreşedinte al unic de dezvoltare econo- bri ai conducerii asocia­ din New York, a confe­ mală. De aici şi interesul
al C.C. al P.C.R., prim vi- Consiliului de Stat. mico-socială a Republicii ţiilor culturale „Belgia- renţiat despre momentele pentru producerea insuli­
ceprhn-ministru al guver­ Secretar al Consiliului Socialiste România pe anul România" şi „Dacia", pre­ importanţe din istoria po­ nei de natură umană.
nului, tovarăşii Ştefan Suprem al Dezvoltării Eco­ 1983, Planului de dezvol­ cum şi ambasadorul ţării porului român, care au Lucru ce Va li realizat
Voitec, membru al Comi­ nomice şi Sociale a fost a- tare a agriculturii şi indus­ noastre, Iulian Văeărel. determinat actul de la 1 în curind, in cantităţi sufi­
tetului Politic Executiv ai les tovarăşul Ionel Cetă- triei alimentare pe anul ic Decembrie 1918, Expune­ cient de mari, graţie a
C.C. al P.C.R., vicepreşedin­ ţeanu, consilier al preşe­ 1983, şi Bugetului de stat BERNA 7 (Agerprcş). — rea a fost apreciată de două procedee: prin ingi­
te al Consiliului de Stat, dintelui Republicii. pe anul 1983, precum şi Cu prilejul zilei Republi­ publicul american, fiind neria genetică, iolosită in
Emil Bobu, membru al Co­ De asemenea, Consiliul Programul privind înfăp­ cii, la Basel a avut loc urmată de întrebări şi co­ laboratoarele americane
mitetului Politic Executiv, Suprem a aprobat compo­ tuirea măsurilor de auto- vernisajul expoziţiei de mentarii. în încheierea „Lilly", şi prin biosinteză,
secretar al C.C. al P.C.R., nenţa secţiilor şi a ales bi­ conducere şi autoaprovizio- pictură pe sticlă, intilula­ manifestării a fost pre­ procedeu la care au recurs
Ion Dincă, membru al Co­ rourile acestora. nare, în vederea asigurării tă „Tradiţii de iarnă în zentat filmul documentar savanţii Urmei daneze „No
mitetului Politic Executiv Conform legii, Consiliul unei bune aprovizionări a România", ce reuneşte lu­ „Trepte ale istoriei". vo“. In primul caz, cerce­
ai C.C. al P.C.R., prim Naţional al Agriculturii, populaţiei cu produse agro- tătorii americani şi-cui fă­
viceprim-ministru al guver­ Industriei Alimentare. Sil­ alimcntâre şi bunuri indus­ cut aliat o bacterie numită
nului, Manea Mănescu, viculturii şi Gospodăririi triale de consum pe tri­ „Escherichia Coli", care se
vicepreşedinte al Consiliu­ Apelor, Consiliul Naţional mestrul IV 1982 şi semes­ SIS LONDRA. - La Cen­ adaptează uşor la orice
lui de Stat, şi Ioan Totu, pentru Ştiinţă şi Tehnolo­ trul I 1983. Adoptarea în trul de expoziţii „Olympia", tratament genetic. In lanţul
viceprim-ministru al gu­ gie, Consiliul Culturii şi unanimitate a acestor im­ din Londra, a fost organi­ ADN al acesteia (substan­
vernului. Educaţiei Socialiste, Consi­ portante documente de că­ zată expoziţia internaţiona­ ţă chimică suport al ere­
în continuarea lucrărilor, liul Superior al Educaţiei tre sesiunea Consiliului lă „World Travel Market", dităţii), se plantează o ge­
au fost aleşi preşedinţii şi Invăţămîntuiui, Consi­ Suprem al Dezvoltării Eco­ @ MOSCOVA.' - Aflat una dintre cele mai impor­ nă capabilă să producă
secţiunilor Consiliului Su­ liul Sanitar Superior, Con­ nomice şi Sociale demon­ intr-o vizită la Moscova, tante manifestări din acest insulina. Fragmentul de
prem, după cum urmează: siliul Organizării Eeonomi- strează cu pregnanţă că Vasile Pungan, ministrul domeniu djn Marea Brita­ ADN „recombinat“ se rein­
secţiunea pentru baza de co-Sociale şi Comitetul prevederile lor răspund po comerţului exterior şi coo­ nic. La această ediţie a troduce intr-o bacterie care,
materii prime, combustibil pentru Problemele Consilii­ deplin obiectivelor trasate perării economice interna­ participat şi Oficiul Naţio­ multiplicîndu-se, va genera
ţionale, a avut convorbiri nal de Tuiisrn din România,
şl energetică — tovarăşul lor Populare îndeplinesc şi de Congresul al Xll-lea cu N. S. Patolicev, minis­ cu un stand propriu. Pre­ cantităţile dorite de insuli­
Ilie Vcrdeţ, membru al Co­ atribuţiile de secţiuni de al partidului, oglindind ma­ trul comerţului exterior ai zenţa românească la expo­ nă. Insulina Lilly este ex­
mitet) .ui Politic Executiv, .specialitate ale Consiliului rile posibilităţi ale econo­ U.R.S.S., şi' cu V. G, Mo- ziţie a fost subliniată şi de perimentată in prezent şi
secretar ai C.C. al P.C.R., Suprem al Dezvoltării Eco­ miei noastre naţionale, ca­ rozov, prim vicepreşedinte presă. Publicaţia „Travel in Europa, preconizindu-se
preşedintele Consiliului nomice şi Sociale. re asigură ridicarea Româ­ al Comitetului de Stat al News' a publicat, în trei că, în 1983, va putea primi
1
Central de Control Munci­ Biroul Permanent al niei socialiste pe noi trep­ U.R.S.S. pentru relaţiile e- numere consecutive, cîte o avizul de punere in uz, pen­
toresc ai Activităţii Econo­ Consiliului Suprem ai Dez­ te de. progres şi civilizaţie. conomice externe. pagină dedicată frumuseţi­ tru toţi suferinzii de diabet.
mice si Sociale; secţiunea voltării Economice şi So­ Participanţii 'au adoptat Au fost examinate stadiul lor, atracţiilor cultural-ar- Insulina umană diteră de
pentru industria metalur­ ciale este format din prim- apoi hotărîrea sesiunii actual al raporturilor co­ tistice şi facilităţilor ps ca­ cea de origine animală
gică şi construcţii de ma­ vicepreşedintele şi vice­ Consiliului Suprem al Dez­ merciale româno-sovi etice, re le oferă ţara noastră vi­ printr-un singur constituent
şini — tovarăşul Gheorghe preşedinţii Consiliului Su­ voltării Economice şi So­ căile de dezvoltare ct lor zitatorilor străini. chimic - un aminoacid, ca­
Oprea, membru al Comite­ prem, preşedinţii consilii­ ciale a României, care se în următorii ani. 63 LUSAKA. - Preşedin­ re la animal este Ananina,
tului Politic Executiv al lor de conducere sau bi­ va da publicităţii. tele Angoiei, Eduardo dos iar la om — Threonina.
C.C. al P.C.R., prim vice­ rourilor executive ale or­ In încheierea lucrărilor m BEIJING. - Hu Yao- Santos, aflat în vizită ofi­ ŞTIAŢI CA...
prim-ministru al guvernu­ ganismelor reprezentate în a luat euvîntul tovarăşul bang, secretar general al cială la Lusaka, a avut
C.C. al P.C. Chinez, a pri­
convorbiri cu şeful statului
lui; secţiunea pentru in­ Consiliu, preşedinţii, secţii­ NICOLAE CEAUŞESCU, mit delegaţia „Comitetului zambian, Kenneth David ...Primul cadran solar din
dustria chimică — tovară­ lor de specialitate şi secre­ secretar general al Parti­ Kaunda, consacrate, în prin­ lume a fost construit in
şul Ion M. Nicolae, vice­ tarul Consiliului Suprem. dului Comunist Român, celor şapte", condusă de cipal, examinării unor pro­ China, aproximativ in jurul
prim-ministru al guvernu­ în legătură eu probleme­ preşedintele Republicii So­ regele Hussein al Iordaniei, bleme ce privesc situaţia anului 2 600 i.e.n. ?
lui; secţiunea pentru con­ le aflate pe ordinea de zi, cialiste România, preşedin­ care se află în capitala politică pe continentul a-
strucţii industriale, mate­ au luat euvîntul tovarăşii: tele Consiliului Suprem al chineză în cadrul misiunii frican, transmite agenţia ...Cel mai vechi cadran
riale de construcţii şi in­ Ion Avram, ministrul in­ Dezvoltării Economice şi sale de a stabili contacte United Press International. solar cunoscut in Europa o
losl construit in anul 675,
dustrializarea lemnului — dustriei construcţiilor de Sociale a României. cu conducătorii ţărilor mem­ Cei doi preşedinţi au sub­ la Newcastle, in Scoţia ?
tovarăşul Ludovic Fazekas, maşini, Constantin Popa, Cuvintarea tovarăşului bre perfnanente ale Consi­ liniat necesitatea consoli­
membru al Comitetului miner, şef de brigadă la Nicolae Ceauşescu a fost liului de Securitate şi de dării Organizaţiei Unităţii ...Primul orologiu public a
Politic Executiv al C.C. al mina Lupeni, Cornel Boca, urmărită cu deosebită a- a prezenta planul arab de Africane, exprimindu-şi re­ iost instalat la Caen, in
Franţa, in anul 1314 ?
P.C.R., viceprim-ministru maistru la Combinatul si­ tenţie, cu profundă satisfac­ pace şi a discuta probleme gretul în legătură cu eşe­
al guvernului; secţiunea derurgie Galaţi, Iulia Sta- ţie şi deplină aprobare, ea legate de soluţionarea con­ cul reuniunii la nivel înalt ...Primul orologiu CU pen-
pentru transporturi şi tele­ matoiu, director general al fiind subliniată, în repe­ flictului din Orientul Mij­ de la Tripoli, se menţionea­ dul a iost schiţat de Leo-
comunicaţii — tovarăşul Centralei industriei trico­ tate rînduri, cu vii şi în­ lociu. ză în comunicat. nardo da Vinci, in anul
Gheorghe Petrescu, vice­ tajelor, Marcel Dobra, pre­ delungi aplauze. 1494 ?
- «»-
ceasta, ele au plătit pentru
Ce eiştigă cel ajutat ? „ajutorul" primit preţuri industrializarea ca premisă tă in 1981. Anul acesta, du­ făcut ca, în 1980. ţările in
pă ce a oscilat o vreme
esenţială pentru evoluţia
curs de dezvoltare să folo­
cu mult peste cele practi­ lor viitoare. în jurul lui 16 la sută, a sească, din totalul credite­
Mitul „contribuţiei" com­ risme, în detrimentul ace­ cate în mod normal pe pia­ Ele nu mai pot accepta coborît, în octombrie, la lor contractate în Occident,
paniilor transnaţionale la lor ramuri care ar putea ţă, suportîn.d, de asemenea, rolul de sclav rezervat lor 12 la sută. numai 43 la sută pentru
progresul umanităţii prin influenţa direct dezvoltarea o serie de alte consecinţe de statele capitaliste dez­ dezvoltare, restul de 57 la
transferul de tehnologie pe acestor ţări şi nivelul de negative. Sc apreciază că, voltate, fapt pentru care au * Datoria ţărilor în curs sută fiind plata datoriilor ;
care acestea îl realizează trai al populaţiei acestora. de dezvoltare a crescut dc în 1981 raportul s-a înrău­
către ţările din aşa-numita Astfel, în America La­ cîteva ori în perioada
lume a treia a fost şi este tină există peste 70 de fi­ DOSARELE „AGERPRES' 1979—1982, ajungînd, la tăţit şi mai mult: 27 la sută
încă mult trîmbiţat de apo­ liale ale marilor companii sfîrşitul anului curent, la — pentru dezvoltare, 73 Ia
sută — pentru plata dato­
logeţii capitalismului. transnaţionale care operea­ în acest an, ţările lumii a început să pună în aplica­ circa 800 miliarde de do­ riilor.
Ei, însă, trec deliberat ză în domeniul construcţiei treia vor plăti peste 35 de re programe vizînd în­ lari. Din aceştia, aproape
sub tăcere faptul că aceas­ de automobile şi numai 9 miliarde de dolari' pentru gustarea terenului de acţiu­ 600 miliarde de dolari sînt o Numai in 1982, defici­
tă operaţie — departe de a filiale care se ocupă de transferul de tehnologie şi ne al companiilor transna­ datorii pe termen mediu tul balanţei conturilor cu­
fi rentabilă pentru primitor construcţia de maşini agri­ de cunoştinţe provenind din ţionale. Programe în con­ (peste un an) şi lung, iar rente (datoria externă) ale
— aduce beneficii impor­ cole. Şi aceasta, într-o re­ Occident în condiţiile ex­ sens cu aspiraţiile legitime restul de aproximativ 200 ţărilor în curs de dezvol­
t
tante tocmai ţărilor expor­ giune a lumii în care peste puse mai sus. ale acestor popoare care miliarde de dolari sînt da­ tare se estimează la 119
tatoare de astfel de tehno­ jumătate din populaţie Experţii — şi. nu numai pot şi trebuie să decidă a- torii pe termen scurt (sub miliarde de dolari; din a-
logii şi cunoştinţe. Aceasta, trăieşte pc seama agricul­ ei — sînt de părere că a- supra prezentului şi viito­ un an). Şi nu se ştie pre­ ces total, 63 miliarde dc
în primul rînd, pentru că turii ! ceasta nu este calea pe rului lor. cis dacă această datorie sc
statele capitaliste dezvolta­ Un studiu publicat, re­ care ţările în curs de dez­ MIHAI FABIAN ridică numai la atît, pen­ dolari sînt destinate amor­
voltare ar putea realiza
tizării datoriei, iar 56 mi­
11
te se „îngrijesc de acope­ cent, de Banca Interame- tru că datele sînt estima­
rirea unor sectoare secun­ i-icană de Dezvoltare (B.I.D.) tive, băncile şi guvernele liarde — plăţii dobînzilor.
dare dar rentabile- în acti­ semnala că 70 la sută din D a t e , f a p t e occidentale neavînd nici un Un procent mediu de 22 la
vitatea ţărilor pe \iare le tehnologia Importată în interes să publice cifrele sută din veniturile de ex­
milostivesc cu „ajutorul" 1980 de ţările latino-amcri- o Rata dobînzii la cre­ de la 4,5 la sută, în anii reale. port ale acestor ţări este
lor — cum ar fi industria cane, asiatice şi africane ditele oferite de băncile oc­ 'G0, la 6 la sută, în anii Manevrele neocolonialisţe destinat plăţii datoriilor pe
c e cosmetice sau de autotu­ era depăşită. în afară de a- cidentale a crescut astfel: '70, şi pînă la 20—29 la su­ ale băncilor occidentale au 1982.
COLEGIUL DE REDACJTE i Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tircob
Preţul abonamentelor i lunar — 13 iei; trimestrial - 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr Petro Groza, nr. 35. 78 lei; anual— 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
Telefoane: Î1275. 11585. 12157. Telex 5 72288.
TIPARUL« Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şf difuzori! voluntari
dSn întreprinderi şi instituţii