Page 29 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 29
' ukc*
Lucrările Plenarei Consiliului
'MM
Naţional al Oamenilor Muncii
Sub preşedinţia tovară blicii Socialiste România muncii de la mina Fiii—
%ÂI şului Nicolae Ceauşescu, pe anul 1983. peştii de Pădure, Mihala-
secretar general al Parti 2. Proiectul Bugetului de che Niculescu, preşedinte
dului Comunist Român, stat pe anul 1983. le consiliului oamenilor
S O C I A L I S M U L tele Consiliului Naţional gurării unei bune aprovi şi agregate Bucureşti, Bo-
3. Programul privind în
preşedintele Republicii So
muncii de la întreprin
de
făptuirea
măsurilor
de
maşini-unelte
cialiste România, preşedin
derea
autoconducere şi autoapro-
Muncii,
Oamenilor
al
vizionare, în vederea asi
kor Francisc, maistru la
miercuri, 8 decembrie, a
întreprinderea de apara-
0RGAI\f AL COMITETULUI «JUDEŢEAN mm avut loc Plenara Consiliu zionări a populaţiei cu taj electric auto din Sf.
produse agroalimentare şi
lui Naţional al Oamenilor
Gheorghe, Ion Lăzărescu,
Muncii ’ din industrie, con bunuri industriale de con preşedintele Consiliului de
SiXHmimiIIOimiMMlIIîI J U D E Ţ E A N I strucţii, transporturi, cir sum, pe trimestrul IV 1982 conducere al Ministerului
culaţia mărfurilor şi fi şi semestrul I 1983. Minelor, Maria Nacu,
nanţe. 4. Unele măsuri organi maistru la Combinatul de
Intrarea tovarăşului zatorice. fibre şi fire sintetice Să-
Anul XXXIV, nr. 7 801 JOI, 9 DECEMBRIE 1982 4 pagini - 50 bani Nicolae Ceauşescu în sala în cadrul şedinţei, au vineşti, Dumitru Diaro-
Radiodifuziunii, unde s-a luat cuvîntul tovarăşii Vir- nescu, membru al consiliu
desfăşurat plenara, a fost gil Marcoşanu, preşedinte lui oamenilor muncii de
Vizita de km a tovarăşului salutată cu puternice a- le Consiliului judeţean Me la întreprinderea „Tracto
plauze
S-a
uralc.
şi
rul" Braşov, Erou al Mun
hedinţi al oamenilor mun
scandat cu însufleţire : cii, Gheorghe Vlad, pre cii Socialiste, Octavian Fe-
„Ceauşescu — P.C.R. !“. şedintele Consiliului de neşan, vicepreşedinte al
1
Nicolae Ceauşescu ia întreprinderea Nicolae Ceauşescu, în pre conducerea al Ministerului Consiliului judeţean Alba
împreună cu tovarăşul
al oamenilor muncii.
zidiu au luat loc membrii Petrolului, Elena Verona Vorbitorii şi-au exprimat
Burtea, preşedintele consi
Biroului Executiv al Con liului oamenilor muncii de deplina adeziune faţă de
avicolă de stat Buftea siliului Naţional al Oame la Centrala industriei con rii — documente elabora
proiectele supuse dezbate
nilor Muncii.
Lucrările plenarei au fecţiilor Bucureşti, Gheor te sub directa şi nemijlo
în cursul dimineţii de cretarul general al parti sector de industrializare. fost conduse de tovarăşul ghe Tubureanu, maistru cita îndrumare a tovară
miercuri, tovarăşul Nicolae dului a analizat la faţa în cadrul vizitei, tova Nicolae Ceauşescu. principal, secretar de şului Nicolae Ceauşescu —
partid pe secţie la Com
Ceauşescu, secretar gene locului, cu factori de răs răşului Nicolae Ceauşescu La propunerea Biroului şi au subliniat că preve
ral al Partidului Comu pundere din minister, cen i se prezintă modul în ca Executiv al Consiliului binatul siderurgic Reşiţa, derile lor sînt în deplină
nist Român, preşedintele trale de profil şi unităţi re au acţionat şi acţionea Naţional al Oamenilor Ioan Florea, preşedintele concordanţă cu obiectivele
Republicii Socialiste Româ producătoare, stadiul rea ză conducerea ministeru Muncii, plenara a adop Consiliului de conducere Congresului al Xll-lea al
nia, a efectuat o vizită de lizării programului de pro lui, a centralei de resort tat, în unanimitate, urmă al Ministerului Industria P.C.R., asigurînd dezvolta
lucru la întreprinderea ducţie la păsări şi ani şi organele agricole jude toarea ordine de zi : lizării Lemnului şi Mate rea în ritm susţinut a e-
avicolă de stat Buftea, sec male mici, noile soluţii ţene pentru înfăptuirea 1. Proiectul Planului na rialelor de Construcţii, Mi- conomiei naţionale, creş-
torul agricol Ilfov. tehnologice de creştere a programelor aprobate de ţional unic de dezvoltare hail Comănoiu, preşedin
; Noul dialog de lucru se păsărilor, măsurile între conducerea partidului şi economico-socială a Repu tele consiliului oamenilor (Continuare in pag. a 4-a)
înscrie în preocuparea prinse pentru moderniza statului pentru o mai ra
constantă şi grija neslăbi rea utilajelor şi halelor din ţională amplasare pe teri Plenara Consiliului Naţional al
tă pe care o manifestă acest deosebit de impor toriul ţării a unităţilor de
conducerea partidului şi tant sector al agriculturii. creştere a găinilor, puilor
statului nostru, personal to •întreprinderea avicolă de de carne, raţelor, gîştelor, Frontului Democraţie! şi
varăşul Nicolae Ceauşescu, stat Buftea a acumulat, în curcilor şi a iepurilor de
faţă de activitatea din a- ultimii ani, o bună expe casă, precum şi a produc
gricultură, căreia îi revin rienţă în creşterea păsă ţiei de ouă. şi carne, în Unităţii Socialiste
sarcini tot mâi însemnate rilor pentru ouă, precum scopul satisfacerii cores
în aplicarea în viaţă a şi în industrializarea a- punzătoare a cerinţelor de întrunită, miercuri du- aflate pe ordinea de zi au şedintele Comitetului U-
principiului autoconduce- cestora. Acum întreprin consum ale populaţiei şi a pă-amiază, sub preşedin luat cuvîntul tovarăşii : niunii sindicatelor din me
rii şi autoaprovizionării, derea dispune de şapte industriei cu materii pri ţia tovarăşului Nicolae Elena Bleahu, preşedinte talurgie şi construcţii de
în ridicarea continuă a ni ferme de producţie în care me. Ceauşescu, secretar gene le Consiliului judeţean Si maşini, Irene Vogel, bobi
velului de trai al poporu se cresc peste 1,5 milioa ral al Partidului Comunist biu al F.D.U.S., Vasile Mo- natoare la întreprinderea
lui. în timpul vizitei, se ne păsări ouătoare şi un (Continuare in paj- o 4-a) Român, preşedintele Repu hanu, maistru la Schela de textilă Arad, Gheorghe
blicii Socialiste România, extracţie Moşoaia, judeţul Ghiţă, preşedintele C.A.P.
preşedintele Frontului De Argeş, Virginia Creţu, ţă Muntenii Buzău, judeţul
mocraţiei şi Unităţii Socia
! MŢIMIWEA CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI liste, Plenara Consiliului ran cooperator la C.A.P. Ialomiţa şi Teodora A-
judeţul
Dolj,
Dăbuleni,
vram, preşedinte al Consi
Mm Naţional al Frontului De vicepreşedinte al Comite liului judeţean Constanţa
tului Central al Organiza
mocraţiei şi Unităţii Socia
al F.D.U.S.
liste a avut la ordinea de ţiei Democraţiei şi Unită în unanimitate, pienara
Prin valorificarea resurselor de creştere zi următoarele probleme: strungar la întreprinderea a adoptat documentele su
ţii Socialiste, Ilie Puiu,
puse dezbaterii, precum şi
1. Proiectul Planului na
ţional unic de dezvoltare de maşini grele Bucureşti, Hotărîrea Consiliului Na
ţional al Frontului Demo
a productivităţii muncii - realizări la nivelul economico-socială a Repu Ştefan Palfi, tehnician la craţiei şi Unităţii Socia
Combinatul chimic Tîrnă-
blicii Socialiste România
pe anul 1983. veni, judeţul Mureş, Ancu liste.
In încheierea lucrărilor
Glăvan, ţăran cooperator
2. Proiectul Planului de
cerinţelor primului trimestru al anului viitor dezvoltare a agriculturii şi la C.A.P. Drăgăneşti-Vlaş- plenarei, în aplauzele > u-
industriei alimentare pe ca, judeţul Teleorman, Eu ternice, entuziaste, ale par
ticipanţilor, a luat cu * in
anul 1983. genia Măndiţă, preşedinta
în luna noiembrie, mă tă a dezvoltării minei a Dacă vom fi sprijiniţi cu Consiliului municipal al tui tovarăşul NICOLAE
surile întreprinse ia mi condus la asigurarea unor c a n t i t a t e a de grinzi 3. Proiectul Bugetului de femeilor Bucureşti, An CEAUŞESCU.
na Petrila pentru mai bu rezerve pregătite pentru 34 necesare, putem între stat pe anul 1983. drei Antal, maistru la în Cuvin tarea a fost urmă
na valorificare a poten luni, faţă de 22 luni, cît zări depăşirea productivi 4. Programul privind în rită cu deosebită atenţie
ţialului productiv al între este prevăzut prin plan, şi tăţii muncii pe întreprin făptuirea măsurilor de treprinderea pentru utilaje şi vie satisfacţie, fiind
de ridicat. şi transportat
prinderii au dat rezultate a unor rezerve deschise dere şi, implicit, o impor autoconducere şi autoapro- subliniată in repetate rîn-
bune. A fost obţinută o pentru 5—6 ani, faţă de 4 tantă creştere a producţiei vizionare, în vederea asi Lugoj, judeţul Timiş, Ioa duri eu puternice şi entu
producţie suplimentară de ani, conform aceloraşi pre fizice pe 1983. gurării unei bune aprovi na Lăncrănjan, secretar al ziaste aplauze.
700 tone de cărbune, can vederi. — Alte măsuri întreprin zionări a populaţiei cu Comitetului Central al Lucrările plenarei s-au
titate desigur modestă, dar Despre căile pc care s-a se în luna noiembrie ? produse agroalimentare şi U.T.C., Nicolae Albu, pre încheiat prin intonarea im
care însumează efectul u- acţionat în luna noiembrie bunuri industriale de con şedintele Uniunii judeţene nului Frontului Democra
nui marc număr de acţiuni pentru creşterea producţiei IOAN MUSTAŢA sum pe trimestrul IV 1982 a cooperaţiei de producţie, ţiei şi Unităţii Socialiste
şi semestrul I 1983. achiziţii şi desfacere Vîl- — „E scris pe tricolor U-
(Continuare In pag. a 2-a) ^ La dezbaterea punctelor eea, Constantin Niţă, pre nire !“.
0 — •
V
înaltă răspundere patriotica pentru
subordonate redresării ac fizice am obţinut detalii de
tivităţii economice. Pre la ing. Benone Costinaş, UTILIZAREA RAŢIONALĂ A ENERGIEI ELECTRICE!
ocupările minerilor şi ca directorul întreprinderii:
drelor tehnico-inginereşti — O preocupare con
au fost şi mai mult sti stantă am avut-o pentru Bătălia pentru 35 de milioane kWh
mulate în această perioa-, asigurarea condiţiilor opti OAMENI Al MUNCII DIN INDUSTRIE !
dă de intensificare a între me de lucru fiecărei bri
La Centrala termoelec
la carte. Foarte important
gii vieţi politice şi social- găzi. Ne-am preocupat să Acţionaţi cu fermitate împotriva celor ca trică Mintia, întreaga a- este ca planul zilnic de
eeonomicc, proces mobili asigurăm efectivele nece tenţie a energeticienilor reparaţii să se respecte cu
zator şi angajant care are sare la front, dar nu în re risipesc energia electrică ! este captată, în aceste zi stricteţe, pentru că numai
loc în în timpi na rea Confe dauna aprovizionării teh- le, de lucrările de la
rinţei Naţionale a parti nico-rnateriale, a întreţine aşa vom putea produce su
plimentar, cum ne-am an
dului. rii utilajelor sau a altor grupul nr. 3, aflat în re
în acest context, consem lucrări de deservire. paraţie capitală. Lucrări gajat în cinstea Conferin
năm că la mina Petrila —„Ce măsuri aţi între care, datorită strădaniei şi ţei Naţionale a partidului,
producţia medie zilni prins’ pc plan tehnic ? hărniciei colectivului de milioanele de kilowaţi pe
că realizată în noiem — Extinderea tavanului aici, s-au desfăşurat în- care ţara le aşteaptă do !a
brie s-a situat cu 50 de rezistenţă în stratul 3, tr-un ritm susţinut, într-o noi.
bună organizare şi coor
de tone peste planul blocurile 0, I şi parţial II. La faţa locului am aflat
mediu zilnic al trimestru — Cu ce eficienţă 7 donare, fiind aproape de că reparaţiile la cazanul 3B
lui următor. S-a intrat, — Am obţinut creşterea sfîrşit. sînt practic terminate şi
deci, în ritmul trimestru productivităţii muncii cu — Acum fiecare oră con că va fi pus în funcţiune
lui I 1983, iar acest .suc c -ca 2 tone pe post, pe tează — ne spune Dorel pe data de 10 decembrie,
ces a fost obţinut fără metoda de exploatare A- Malea, secretarul comite în schimb, la cazanul 3 A
stînjenirea lucrărilor de ceastă soluţie tehnică de tului de partid al între lucrările de zidărie, cele
pregătire şi deschidere a podire cu grinzi îngropate prinderii. A început nu de la morile de cărbune,
viitoarelor capacităţi de în vatră este foarte avan mărătoarea inversă pentru de la electrofiltre ş.a. sînt
producţie. Pentru anul tajoasă pentru mina Pe punerea în funcţiune a rămase în urmă, nu însă
1983 este asigurată linia de trila şi avem în vedere ® Nici o maşină, nici un utilaj să nu func grupului nr. 3. Fiecare in
front activă, chiar cu un generalizarea metodei în tervenţie este minuţios LIVIU B RAI CA
excedent de 30 ml şi, în stratul 3 şi chiar experi- ţioneze în gol ! pregătită şi executată. To
general, coordonarea aten- ■ icntarea ei în stratul 5. tul trebuie să decurgă ca (Continuote in pag a 2-a)
