Page 30 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 30
t>ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Bătălia pentru 35 de
0 instalaţie de mare productivitate, care
milioane kWh
uşurează munca şi generează însemnate economii (Urmare din pag. fj Constantin Ioana, Petru 11.00 Telex
Popa, Alexandru Varodi, 11.05 Colocv.
ţi faţă de graficul de re Viorel Jula, Petru Săpta 11,25 Film :
Voieriu Pirâu este ingi- - spre ceasurile petrecute a- ţară - unele aduse chior fi utilizată cu randamente paraţii existent. Din cauza şi alţii. De fapt, toţi cei j şl un
ner principal în cadrul a- lături de instalaţia care din import -, cîteva dintre mult mai ridicate şi în lo distribloeului de 0,4 kV, 32
telierului de cercetare-pro- prindea contur de la o zi performanţele sale, atesta cul pompei clasice de tor- care a sosit cu întîrziere 24 de muncitori de la tur 12.20 O Viat:
Grigor
iectare tehnologii de la In la alta. Acum, cind insta te in perioada de experi cretot, amestecul de tor* de Ja furnizor, probele îa bină ar trebui evidenţiaţi 12.45 Ansain
stitutul de cercetări şi pro laţia există şi o dat pri mentare !a una din gale creţ fiind deosebit de omo pentru modul în care îşi ţul“ a
iectări miniere Deva. A ve mele probe, dovedindmşi riile Exploatării miniere gen. Datorită acestui lu cazanul 3 A nu vor putea fac datoria. De ei depin mec an
ţul Ui
nit in ocest colectiv după calităţile tehnice, toate a- Deva, De la început tre cru, se reduc pierderile de începe pînă în data de 15 de pornirea grupului la 16.00 Telex
moi mulţi ani petrecuţi pe cestea nu mai au impor buie să subliniem că avan- materie primă (ciment, ni decembrie. După încheie timp, pulsarea în arterele 16.05 Profes
rea acestora grupul nr, 3
şantierele hidroenergetice tanţă. Esenţial rămîne că samentele care se reali sip etc.) cu 30-40 la sută va putea pulsa zilnic în sistemului naţional, pînă luluj
de la Lotru şi Sebeş, unde proiectanţii şi cercetătorii zează cu metodele „cla faţă de operaţiile ce se e- la finele anului curent, a 16.30 Manift
a acumulat o serioasă ex din institutul devean au sice" utilizate pînă la ora xecută cu pompa clasică sistemul naţional circa 4 circa 35 milioane kWh e- educat
milioane kilowaţi energie
nare»
perienţă, i s-au cristalizat luat cu brio încă un exa actuală sînt de maximum de ţorcretat. Intr-un cuvînt, electrică. nergie electrică produsă ţionah
ideile în ce priveşte meca men, menit să le consoli 25 de metri liniari pe lu probele practice au dove suplimentar pentru ţară. 17.00 Studii
Sarcina cea mai dificilă
nizarea lucrărilor miniere. deze statutul de promotori nă. Mai amintim şi foptul dit că prin' utilizarea in revine însă muncitorilor 17,50 1001 ti
18.00 închid
Venit la Deva, în mijlo oi progresului. că se consumă însemnate stalaţiei şi tehnologiei res Iul.
cul unui colectiv a cărui pective productivitatea mun din subordinea maistrului OAMENI 20.00 Teleiu
Sheorghe Anghel, care exe
profesie de credinţă este CĂUTĂTORI ai noului cii la betonarea galeriilor cută reparaţiile la turbi AI MUNCII 20.20 Actua
tocmai promovarea noului, subterane creşte de cel pu nă. Spunem cea mai difi 20.30 Cintet
revolt
conceperea şi impunerea PROMOTORI AI PROGRESULUI ţin 5 ori, economisindu-se, cilă pentru că aici nu e- DE LA ORAŞE 20.45 Occld
unor tehnologii moderne, în acelaşi timp, însemnate xistă nici o rezervă de ŞI SATE ! 21.00 Studii
de mare randament în mi Dat cum este instalaţia cantităţi de lemn Io exe cantităţi de lemn, beton, timp, toate viitoarele ope Posibilităţile de eco (II)
nerit şi in preparaţiile mi concepută de inginerul Pi- cutarea cofrajelor. Ce pro nisip şi alte materiale. raţii sînt cronometrate. nomisire a energici e- 21,40 Scria]
„Corn
niere, inginerul Valeriu Pi- fău, care-s performanţele pune noua tehnologie ? In Ce-ar mai fi de spus ? 22.00 Telejt
Discuţia cu maistrul An
rău a căutat să-şi valo ei tehnice, prin ce calităţi primul rînd se elimină total întreaga instalaţie este ghel a fost scurtă, convin lectrice se află în mîi-
nile fiecăruia, la locu
rifice cit mai bine expe contribuie la creşterea ran ~ prin cofrajele de alumi realizată cu materialo in
rienţa acumulată pe şan damentelor în subteran, la niu - care practic ou un digene. Prototipul a fost gătoare : rile do muncă sau în
propriile gospodării, Fo-
— La ce lucraţi, în aces
tierele ţării. Avind spriji sporirea productivităţii, la timp de folosinţă nelimitat realizat de un grup de me te zile ? losiţi-le din plin, cu
nul direct şi permanent ai uşurarea muncii minerilor ? - consumul de lemn. Mai seriaşi din colectivul de — Azi definitivăm închi maximă eficienţă! m
consiliului ştiinţific de con Ido cîtevo detalii aflate de mult, elementele care com modele şi prototipuri al in derea cilindrilor de înaltă ECONOMISIND FIE
ducere a! institutului a în la autor : pun cofragul din aluminiu stitutului. A fost realizată şi medie presiune (strin- CARE LA LOCUL DE BUCURI
ceput să transpună în via Compusă din trei părţi sint uşoare (cel mai greu deja o a doua instalaţie gerea prezoanelor la cald) dioprograi
ţă o mai veche idee a sa, principale - cofragul - din element are 25 kg !) şi se care se oflă în funcţiune MUNCA DOAR A SU La ordlm
culturii;
TA PARTE DIN ENER
cctre-l frămîntă încă de pe aluminiu, mecanismul de asamblează şi dezasam- la Moldova Nouă. Date şi ne pregătim pentru în 8.00 Re 1
vremea şantierelor : conce pompore al betonului şi bleoză extrfem de simplu şi fiind performanţele sale, chiderea cilindrilor de GIA ELECTRICA FO Curierul
perea şi realizarea unei in vagonul automalaxor de de eficient : cu două chei moi multe unităţi din Cen joasă tensiune. Ne luptăm LOSITĂ IN INDUSTRIE Buletin d :
cu timpul, vrem să recu
IN ACEST AN REZUL .
pundern
stalaţii şi tehnologii de be- transportat betonul - în fixe, un ciocan şi un le trala minereurilor Deva au perăm de aici încolo O si TA O CANTITATE TO Buletin d
tonare mecanizată a gale treaga instalaţie este mon vier. solicitat acest utilaj. Im - două, la centrarea liniei sarobluri
Clntec de
riilor de mină. tată pe roţi şi se depla Pompa de beton poate portant ni se pare acum de arbori şi închiderea la TALA DE ENERGIE aleii
UŞO:
Nu vom moi aminti de sează pe şine ferate cu refula 8 metri cubi de be ca ea să fie cit mai repe ELECTRICA ECONO 10,30 Pici
spre tensiunea numeroase eccrtamentu! adaptabil in ton pe oră, pină la distan de introdusă în producţia gărelor de la turbină şi MISITĂ LA NIVELUL ta coralii
lor ore de căutări şi cal funcţie de dimensiunile ga ţe de 100 in (pe orizonta de serie, la una din în generator. Sînt cele mai ÎNTREGII ŢĂRI DE ştiri ; ll
Soarelui;
cule, despre nopţile nedor leriei subterane. Nu’ ne lă) şi 40 m (pe verticală), treprinderile de profil clin delicate operaţii. Contează 600 000 000 KWH, ADI 12.00 Buli
mite, petrecute ir. faţa propunem să intrăm în a- deci are randamente duble judeţul nostru şi livrată în orice piuliţă montată, ori CĂ PRODUCŢIA PE Din eoni
ce . şurub. însă nu mi-e
DOI ANI A HIDRO
planşetei, despre sprijinul mănunte, însă vom releva, faţă de cele cunoscute şi treprinderilor miniere. teamă. Am oameni unul şi 12,15 M
inţific ; J
efectiv şi încurajările cole comparativ cu alte insta utilizate pînă in prezent la unul, specializaţi în ceea ce CENTRALEI DE LA Hadio-T\
BICAZ.
gilor din atelier, nici de laţii similare cunoscute în lucrările din minerit. Poate MIRCEA LEPĂDATU la 3 ; 15
fac. Vă spun numai cîţiva: 20; 16,00
16,03 Cir
cin te ce;
cului;
in înfăptuirea propunerilor cetăţenilor temperai 17
ştiri;
sociala ;
cint, pa
se cere continutate şi consecvenţă serii; ni
gram
20.00 Ra
zi Sntr-i
— Cînd Tiberiu Costi- — în locul gardului inaccesibil mijloacelor de tiirne p
iţaş şi Leon Băluşe au pro vechi si părăginit ce îm transport care aprovizio briei Fa
pus, în numele cetăţenilor prejmuia şcoala din Po nează unitatea. în acest stop nni
din satul Galaţi, la intîlni- nor am construit, cu aju sens, am luat legătura cu TIMIŞ'
rea cu candidaţii de depu torul cetăţenilor, unul nou C.A.P. Şerel, spre a ne a- maţille
taţi, să se repare drumul din prefabricate. Au par tribui un teren. El este di tatca în
teknia f
distrus de apa Straiului şi ticipat zilnic, prin rotaţie, ja stabilit şi avem în a- dernizăr
să fie consolidat digul, cei la lucrări 10—15 cetăţeni, tenţie procurarea materia vanele
prezenţi aveau îndoieli că dintre care Ştefan Mun lelor de construcţie. In — Timi
muzică
se va acţiona prompt — ne tean, Petru si Aurel Simi- primăvara anului viitor, teca stt
spunea Ion Adrian Gruesc, nic s-au detaşat prin hăr vom începe să lucrăm. dica Ai
deputat în circumscripţia nicie. Acum fiecare, în fa Constau
pe colu
electorală nr. 7 Pui. Cu ţa casei, curăţă şanţurile ; •k pentru
contribuţia oamenilor, dru dar sînt şi dintre aceia, rtenţft -
mul a fost însă reparat ea Adam Turcu, care refu- Am aflat, deci, la Pui toriei r
în perioada premergătoa lucruri bune în ceea ce maţii t
19,30—20
re alegerilor. Sătenii din priveşte înfăptuirea de că
instalaţia do. bctonare mecanizată a galeriilor do mină, realizată Ia Institutul de cer 1 Ruşor, Pui şi Fizeşti au DEPUTAŢII ÎN tre consiliul popular a
cetări şi proiectări miniere Deva, înaintea probelor tehnologice. participat în. număr mare propunerilor cetăţenilor.
. la lucrările de construcţie FRUNTEA OBŞTII Realizările de care au vor
• a unui pod de cale fera- bit interlocutorii noştri au
• tă peste rîul Strei şi la fost în mare parte obţinu
lealizarea efectivelor de animale — repararea podurilor peste ză să iasă la treabă. te ea urmare a emulaţiei DEVA
Valea Fizeştiului, de la — în lunile ploioase, vii create de evenimentul de Mare (
Ruşor şi Gura Luncii. La tura a spălat din nou dru la 21 noiembrie. întrebă dragoni
sarcini importantă pentru fiecare C.A.P.! aceste acţiuni s-au eviden mul din Fizeşti, care se rile adresate de noi inter DO AIt A
guri (F
ţiat Mihai Costea, Petru reparase în primăvară - locutorilor vizau propuneri un ti
Realizarea efectivelor de vaci cu 76, iar cel. de ju iar C.A.P. Unirea se pre Lungu, Filip Ghcnnan ş.a. intervine deputatul Ioan mai vechi, făcute în cursul Visul c
torului
animale planificate este o ninci cu 42. zintă cu un minus de 115 — S-a făcut în timpul Murgoi, astfel că cetăţenii legislaturii trecute. E bine ŞAN1 :
sarcină de cea mai mare Din păcate, cele două e- bovine. campaniei electorale pro au propus din nou reame- că lucrările amintite s-au Sfinx i
PENI :
însemnătate pentru fiecare xempic pozitive sînt singu în ce priveşte efectivele punerea de a se consolida najarea lui; la ora actua făcut în sfârşit, dar să nu VULCA
fermă, de acest obiectiv rele in Consiliul unic agro ‘la ovine, toate cooperati malurile nurilor Strei şi lă, cu sprijinul Secţiei de uităm : înfăptuirea propu dineuri
depinzînd modul cum se industrial Toteşti, celelal vele agricole înregistrează Văii Fizeştiului. drumuri şi poduri Haţeg, nerilor cetăţenilor nu tre NEA: .
UR1CA
înfăptuiesc ceilalţi indica te unităţi din zonă avind minusuri de ordinul zeci — Ce aţi întreprins con se lucrează la refacerea buie asigurată doar în singe
tori aferenţi sectorului zoo lor, sutelor şi chiar al cret şi cum v-aţi gîndit să drumului. O doleanţă mai campanii, ci trebuie să fie lezatul)
tehnic. miilor, cu excepţia C.A.P. treceţi’ la acţiune ? veche a cetăţenilor din sa o permanenţă în preocu de dir
Experienţa acumulată de Ostrov. Desigur, pînă la — Am luat legătura cu tul Şerel este construirea pările oricărui consiliu şic); c
(Mineri
numeroase cooperative a- înfăptuirea finele anului, prin fătări Şantierul de construcţii unui nou magazin sătesc. popular. gela î
gricole din Consiliul unic cerinţelor sau cumpărări efectivele căi ferate Timişoara, pe al Actualul local este ampla (Patria
(FIaeâr
agroindustrial Toteşti re auioconducerii la bovine şi ovine pot să cărui sprijin contăm. Ei sat pe un teren în pantă, ESTERA ŞINA Soţul
levă că acolo unde se a- ?>i autoaprovizionării înregistreze unele creşteri. folosesc balast din albia tură);
cordă atenţie şi există pre Ţinînd seama de faptul că rîului şi sînt deci şi ei in aerului
ocupare suficientă pentru teritoriale impune realizarea efectivelor nu teresaţi în rezolvare. A- Tereza
claia
dezvoltarea sectorului zoo dezvoltarea continuă este o sarcină facultativă, vem, de asemenea, promi Realizări la nivelul cerinţelor SIMER
tehnic, rezultatele sînt pe a sectorului conducerile unităţilor şi siuni din partea Oficiului toare
măsura sarcinilor stabili zootehnic ale fermelor zootehnice de gospodărire a apelor şi (Urmare din pag 1) geo-tehnic, responsabil cu Proces
GIIE Li
te nu numai în ce priveş .trebuie să analizeze situa Direcţiei de drumuri şi urmărirea şi programarea spaţial
te efectivele, ci şi la cei ţia cu deosebită atenţie şi poduri că vom fi ajutaţi în — Am asigurat o mai producţiei :
lalţi indicatori, lată cîteva să ia măsurile ce se im procurarea materialelor ne bună coordonare a schim — Pe baza unei soluţii
exemple. Cooperativa agri minusuri faţă de efective pun pentru ca minusul e- cesare întăririi malurilor burilor, prin întărirea a- tehnice elaborate de co
colă de producţie din Clo- le planificate, atît la total xistent la efective să fie celor două rîuri, spre a fi sistenţei tehnice. Apoi, am lectivul nostru s-a realizat
potiva trebuie să aibă la bovine, cît şi la vaci şi înlăturat cît mai repede ferite de inundaţii cultu avut discuţii la fiecare de captarea apelor de ram
31 - decembrie a.c. '-330 bo juninci. C.A.P. Peşteana, posibil, fiecare unitate a- rile şi casele oamenilor. cadă cu brigadierii şi se bleu în blocul 0, în zonele
vine. La ora actuală are de pildă, faţă de 570 ca vînd obligaţia ca în raport L-am reţinut..cîteva mo poate spune că acest nu unde se face retezarea Rezu
deja 34(3. De asemenea, la pete bovine la cît trebuie de planul de dezvoltare mente şi pe Francisc Vlă- cleu. de bază al întreprin stratului 3. Pe această ca 8 deci
efectivul matcă cifra Sta să ajungă la sfîrşitul a- a sectorului zootehnic doanc, preşedintele C.A.P. derii a răspuns cu abne le, producţia extrasă din Extr
bilită a fost depăşită cu cestui an, are în prezent să-şi aducă şi contribuţia Pui, . spre a ne vorbi de gaţie la chemarea de a abatajele situate în aceas 29 ;
HO de vaci şi juninci. Ase numai' 517, iar C.A.P. Sar- cuvenită la realizarea o- spre ce au întreprins ce pune în valoare toate po tă zonă a crescut cu 40 la
Extr
menea rezultate s-au înre mizegetusa deţine numai biectivelor din programul tăţenii din Ponor, unde sibilităţile de sporire a ex sută. In general, a crescut 42, 17
gistrat şi la C.A.P. Rîu de 708 bovine faţă de 850 cît de autoconducere şi autor este de.putat, pentru gos tracţiei zilnice. aportul colectivului, prin
Foni
Mori. Aici efectivul total prevede planul pe 1982. aprovizionare teritorială. podărirea satului, despre Detalii semnificative a- soluţii tehnice proprii, la 9ti:i Ţiul
de bovine a fost depăşit De asemenea, C.A.P. Ciula ce şi-au propus a între flăm şi de la ing. Traian rezolvarea unor probleme
eu 36 capete, efectivul de are 392 bovine faţă de 432, TRAIAN BONDOR prinde in etapa următoare. Jurca, şeful biroului topo- ale producţiei.
