Page 33 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 33
" 3 A r£ ts
Sesiunea Narii Adunări
NafionaSe
în prezenţa tovarăşului călescu, alţi tovarăşi din nuri industriale de con
conducerea partidului şi
Nicolae Ceauşescu, secre statului. sum pe trimestrul IV/1982
şi semestrul 1/1983 ;
S O C I A L I S M U L şedintele Republicii So şefi de misiuni diplomati tru aprobarea decretelor cu
tar general al Partidului
i 1 Comunist Român, pre La lucrările sesiunii au 6. Proiectele de legi pen
luat parte, de asemenea,
putere de lege emise de
cialiste România, joi, 9 de
cembrie, s-au reluat în
plen lucrările sesiunii a ce acreditaţi la Bucu Consiliul de Stat.
reşti, precum şi corespon
Intrîndu-se în ordinea de
şasea a celei de a opta denţi ai presei străine. zi, tovarăşul Ştefan Bîrlea,
legislaturi a Marii Adu Preşedintele Marii Adu preşedintele Comitetului de
I P O P U L A R M nări Naţionale. nări Naţionale, tovarăşul Stat al Planificării, a pre
înaltul for legislativ, în Nicolae Giosan, a deschis zentat expunerea la Pro
trunit în atmosfera de pu lucrările sesiunii. iectul de lege pentru adop
Anul XXXIV, nr. 7 802 VINERI, 10 DECEMBRIE 1982 fi pagini - 50 bani ternic avînt creator care Pe ordinea de zi, apro tarea Planului naţional
domneşte pe tot cuprinsul bată în şedinţa din luna unic de dezvoltare econo
ţării în aceste zile premer noiembrie a actualei se mico-socială a Republicii
gătoare Conferinţei Naţio siuni, sînt înscrise urmă Socialiste România pe • a-
PfflfffMB CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI nale a partidului şi celei toarele puncte : nul 1983.
de a 35-a aniversări a pro
Expunerea la Proiectul
clamării Republicii — e- 1. Proiectul de lege pen de lege pentru adoptarea
m venimente cu puternice re tru adoptarea Planului na Planului de dezvoltare a
ţional unic de dezvoltare
zonanţe în viaţa întregii
agriculturii şi industriei a-
noastre naţiuni — a dez economico-socială a Repu limentare pe anul 1983 a
Producţia lunii decembrie - îa nivelul planului bătut proiectele unor acte blicii Socialiste România fost prezentată de tovară
»____ ________________ - ------------------------------ -- —— ' —*• normative de o deosebită pe anul 1983 ; şul Ion Teşu, ministrul a-
2. Proiectul de lege pen
din trimestrul 1 al anului viitor însemnătate pentru dezvol tru adoptarea planului de griculturii şi industriei ali
tarea economico-socială a
mentare.
patriei, menite să confere dezvoltare a agriculturii şi Ministrul finanţelor, to
Buna aprevizionarg teiiico-materială — o nouă perspectivă activi industriei alimentare pe varăşul Petre Gigea, a pre
anul 1983 ;
tăţii neobosite pe care po
zentat expunerea la Proiec
porul român o desfăşoară 3. Proiectul de lege pen tul de lege pentru adop
tru adoptarea Bugetului de
garanţia realizări sareiîior economice pentru înfăptuirea măreţu stat pe anul 1983 ; tarea Bugetului de stat’ pe
lui program de făurire a
anul 1983.
societăţii socialiste multi 4. Proiectul de lege cu Avîndu-se în vedere le
Unitate economică rela- această linie am insistat la Iul planului din primul lateral dezvoltate. privire la obligaţiile şi răs gătura strînsă dintre cele
tjv nouă, cu numai şase centrala şi ministerul de trimestru al anului viitor, La sosirea- în rotonda punderile consiliilor popu trei proiecte de legi, în
am de funcţionare la activ, resort, am găsit înţelege cînd sarcinile sînt mai Palatului Marii Adunări lare, unităţilor socialiste şi continuare a fost prezentat
cu un colectiv încă în for re, furnizorii au fost mai mari decît în 1982. Naţionale, tovarăşul Nicolac ale cetăţenilor pentru bu coraportul Consiliului Su
mare, Fabrica de încălţă receptivi la apelurile noas Am căutat în secţii şi Ceauşescu, tovarăşa Elena na gospodărire, întreţinere prem al Dezvoltării Eco
minte Hunedoara s-a con tre şi, iată, luna noiem ateliere şi alte elemente Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi şi curăţenie a localităţilor nomice şi Sociale a Româ
fruntat şi în acest an cu care condiţionează înde din conducerea partidului urbane şi rurale, păstra niei asupra acestor arte
unele greutăţi şi neajun plinirea şi depăşirea pre şi statului au fost întâm rea ordinii şi disciplinei normative. Coraportul a
suri, care au generat ne- vederilor de plan. „Mun pinaţi de deputaţii şi in publice ; fost prezentat de tovară
realizarea principalilor in ca intensă, munca ordo vitaţii prezenţi la sesiune şul Ioan Totu, vicepreşedin
dicatori de plan. Ziarul nată, munca atentă sînt cu puternice şi îndelungi 5. Programul privind în te al Consiliului.
nostru a scris în repetate factori importanţi ai rea aplauze. făptuirea măsurilor de au- Deputaţii şi invitaţii la
rînduri despre aceste lu lizării sarcinilor — ne împreună cu tovarăşul toconducere şi autoapro- sesiune au audiat apoi ra
cruri. Se invoca de fiecare spune tînărul inginer Con Nicolae Ceauşescu, în lo vizionare în vederea asigu portul comun al comisiilor
dată aprovizionarea teh- stantin Munteanu, şeful jile oficiale au luat loc to rării unei bune aprovizio permanenţe ale M.A N.,
nico-materială neritmică şi secţiei confecţii încălţă varăşa Elena Ceauşescu, nări a populaţiei cu pro
în cantităţi sortimentale minte. In ultima vreme, la tovarăşul Constantin Dăs- duse agroalimentare şi bu
insuficiente şi se dădeau aceste capitole înregistrăm (Continuare în pag a 4-a)
asigurări că în condiţiile progrese. De asemenea,
soluţionării acestei proble prin activitatea de con
me, planul fizic se va . rea cepţie şi prin folosirea u- Din cromieo întrecerii socialiste
liza. N-am pus niciodată brie am încheiat-o cu în nor materiale adecvate,
la .îndoială această condi semnate realizări : plus 5,4 am crescut considerabil
ţionare, lipsa materiei pri milioane lei la producţia productivitatea muncii. E- PRODUCŢII tone, plumb -f- 3 tone, cipalii indicatori. Astfel,
me necesare detcrminînd marfă, plus 1,4 milioane senţială însă rămîne apro SUPLIMENTARE CU iar Ia zinc -ţ- 6 tone. De prevederile la producţia
în orice domeniu neînde- lei la producţia netă. plus vizionarea tehnico-mate- CHELTUIELI REDUSE remarcat că aceste pro marfă au fost depăşite
plinirea prevederilor de 1 000 perechi încălţăminte rială ritmică şi în structu ducţii suplimentare s-au cu 204 000 lei, iar Ia pro
11
pifiii. la producţia fizică. ra contractată . „Buna Cu rezultate frumoase obţinut în condiţiile re ducţia fizică cu 2 000 de
pregătire profesională şi
■ — Nu putem spune că — Aceste frumoase re hărnicia" — sublinia Ana întîmpină cele două im ducerii cheltuielilor tota umbrele. Planul Ia export
am lichidat orice lipsuri şi zultate în producţie ono Popa, „Grija permanentă portante evenimente din le pe exploatare cu peste pe acest an a fost înde
neajunsuri din activitatea rează, de bună seamă, un pentru lucrul binâ făcut" viaţa poporului nostru — 9 milioane Iei, din care plinit integral. Prin buna
noastră — precizează Ion colectiv harnic şi inimos, Conferinţa Naţională a cele materiale cu circa 2 organizare a activităţii,
Mihail Dancea, directorul dar şi obligă. — releva Viorica Frăţilă, partidului şi cea de a milioane Iei. gospodărirea şi economi
„Autoexigenţă şi respon
fabricii. Eram însă con — Sin tem conştienţi cu sabilitatea fiecăruia la lo 35-a aniversare a procla sirea riguroasă a mate
ştienţi că am făcut unele toţii de acest lucru şi ac cul de muncă" — era de mării Republicii — şi co DEPĂŞIRI riilor prime, materialelor
şi combustibililor au fost
progrese în pregătirea per ţionăm în consecinţă. Dis- părere Margareta Sîrbu, lectivele de muncă de Ia LA PRINCIPALII reduse costurile de pro
sonalului, în ' organizarea punînd de ceea ce ne tre „Spiritul de organizare a Exploatarea minieră De INDICATORI
muncii, la capitolul ordi buie, am început bine şi lucrului, de bună gospo va. Activitatea bună des ducţie cu 2,3 lei la 1000
ne şi disciplină. Ca urma luna decembrie, înregis dărire şi de menţinere a făşurată în secţiile şi ate Colectivul de oameni lei producţie marfă, ob-
re eram convinşi că dacă trăm deja unele depăşiri ordinii" — arătau Rodica lierele acestei unităţi se ai muncii de la Unitatea ţinîndu-se 232 000 Iei be
ni se asigură din partea de plan şi ne străduim să Rusan şi Margareta Man concretizează, de Ia înce de bunuri metalice Iîrad neficii suplimentare. O
furnizorilor materia primă le majorăm în continua — iată alţi factori care putul anului şi pînă în raportează, în cinstea contribuţie de seamă la
necesară nu se poate să re. Avem posibilitatea să conduc la rodnicia muncii, prezent, prin depăşirea Conferinţei Naţionale a obţinerea rezultatelor a-
nu ne realizăm planul. Pe recuperăm integral restan la obţinerea de succese în planului producţiei mar partidului şi a celei de mintite şi-au adus-o mun
ţele chiar să obţinem une producţie. Asemenea cali fă cu 5,1 la sută, al pro a 35-a aniversări a pro citorii din formaţiile con
le depăşiri pînă la sfîrşi tăţi le dovedesc zi de zi ducţiei nete cu 7,8 la su clamării Republicii, de duse de maiştrii Marian
CU PLANUL ANUAL tul anului, la producţia tă, prin importante plu păşirea sarcinilor de plan Adam, de la croitorie, şi
ÎNDEPLINIT marfă şi la producţia ne DUMITRU GHEONEA suri Ia sortimentele fizi aferente celor 11 luni tre Ioan David, de la atelie
Cei peste 7 800 oa tă, să ridicăm producţia ce de bază : cupru -|- 100 cute din acest an Ia prin rul de acoperiri galvanice.
meni ai muncii din ca din această lună la nive- (Continuare fn pag. a 2-a)
drul Grupului între © _ © .
prinderilor de gospodă
rie comunală şi locati- înaltă răspundere patristică pentru utilizarea raţională a energiei electrice I
vă Hunedoara-Deva ra
portează realizarea in PRIN NORMAREA
tegrală a planului a- ŞI URMĂRIREA telierul mecanic al S.M.A. lămpile de pe reţeaua de
nual de p'roducţie-pres- EXIGENTĂ. Decadal este urmărită în iluminat public. îl între
taţii, succes dedicat A CONSUMURILOR cadrarea acestora în nor băm pe tovarăşul Emil Inlocuiîîd becurile de
Conferinţei Naţionale ÎN FIECARE SECŢIE ŞI mele stabilite. Furdui, vicepreşedinte al
a Partidului Comunist ATELIER — ECONOMII Printr-o analiză atentă, biroului executiv al consi
Român şi celei de-a 35-a IMPORTANTE s-a redus numărul corpu liului popular comunal, ce
aniversări a proclamă rilor de iluminat cu 50 s-a întîmplat de arde lu W
rii Republicii Socialiste La S.M.A. Baia de Criş la sută şi s-au introdus
România. există preocupări merito peste tot tuburile fluores mina şi ziua. „Apoi, zice
Pînă la sfîrşitul anu rii privind buna gospodă cente. De asemenea, maşi- dînsul, s-a defectat auto
lui, unităţile G.LG.C.L. rire şi folosirea raţională, nile-unelte din dotare matul care întrerupe cu 1
Deva vor realiza o pro economicoasă a energiei e- funcţionează numai atît rentul de mai multe zile.
ducţie suplimentară de lectrice. Sînt relevante în cît este necesar, nu în gol. w
peste 50 milioane lei. această' privinţă măsurile Am anunţat pe cei de la C M * 'C ^C M Â Â j d g . 4 o
materializată în bunuri şi direcţiile de acţiune cu — Prin aceste măsuri, întreprinderea de reţele
de consum şi produse caracter permanent stator sublinia ing. Rexnus Tabac, electrice, dar noi am spus,
industriale de serie mi nicite aici, înalta răspun în 11 luni s-au consumat noi am auzit. Acum, cînd
că, apă distribuită, ser 14,4 MW şi se prelimina într-un au economisiţi
dere cu care colectivele
vicii de termofteare, secţiilor de mecanizare şi ca pînă la sfîrşitul anului toată lumea face eforturi
prestaţii diverse. cel al atelierului mecanic să economisim 2 MW, a- pentru a gospodări şi a fo
Cu realizările acestea, de centru militează pen losi cît mai chibzuit ener
oamenii muncii din dică mai multă energie e- gia electrică, la noi ilumi
gospodăria comunală îşi tru utilizarea cît mai ra lectrică decît consumul pe
propun să contribuie Ia ţională a energiei electri o lună al S.M.A. Baia de natul public funcţionează 4 kWh
înfăptuirea înainte de ce. Astfel, pornindu-se de Criş. non-stop, noaptea şi ziua. 2 0
termen a prevederilor la cota de energie electri Ca la noi la nimenea".
ce revin din cincinalul că repartizată pe acest an, „CA LA NOI Aşteptăm ca I.R.E. să
1981—1985 activităţilor au fost stabilite, în func LA NIMENEA"
de gospodărie comunală ţie de lucrările ce trebuie ne comunice măsurile lua ENERGIE ELECTRICĂ!
şi locatiVă. executate, cote de consum în ziua de 1 decembrie, te pentru ca asemenea si
lunare pentru secţii şi a- la Burj.uc ardeau toate tuaţii să nu se mai repete.
