Page 34 - Drumul_socialismului_1982_12

DRUMUL SOCIALISMULUI NU
pag 2

Prepararea furajelor—o metodă

eficientă de valorificare a
15,00 Telex
15,05 Profi
lin resturi materiale mici-valori ieri potenţialului fermelor zootehnice 10,38 Emis
germ
17,25 Tragi
şi morile existente în fie­
Din analiza stocului de
Iată de ce în toate uni­
17,35 La i
furaje rezultă că în multe tăţile din judeţul nostru care unitate, fiind necesar pentj
auto
Prin profilul activităţii recuperarea şi refolosirea Hortensia Bereu. „Ne unităţi agricole există un se impune să fie bine or­ totodată să fie constituite 17,50 1001
lor, cooperativele meşteşu­ resturilor de materiale din străduim, intr-adevăr, să ganizată acţiunea de pre­ echipe de deservire care 18,00 Inchi
găreşti „Moţui“ din Brad procesul muncii îl mani­ valorificăm cît mai bine deficit important de uni­ parare a furajelor. Prepa­ să se ocupe de pregătirea lui
şi „Haţegana" din Haţeg festă şi colectivele secţii­ toate resursele refolosibile, tăţi nutritive, dar mai rarea se face prin tocare hranei pentru animale. 20,00 Telej
20,15 Actu
lucrează cu însemnate lor de tîmplărie din Brad sa nu aruncăm nici o bu­ ales de proteină brută di- (paie, coceni, sfeclă) şi Specialiştii din unităţi şi 20,25 Muzf
cantităţi de materiale tex­ (condusă de Traian Cioară) cată de materia] şi cre­ gestibilă. Pe de altă par­ măcinare (ciocălăi, boabe). şefii fermelor zootehnice dicat
dulu
tile, din blană, din piele, şi Baia de Criş (condusă de dem că facem treabă bu­ te, datorită conţinutului au obligaţia să asigure pu­ 20,10 Cadr
din lemn etc., confecţio­ Torente Căsălean), al celei nă" — erau de părere diferit de apă a sortimen­ Amestecarea tuturor sorti­ nerea în aplicare a măsu­ 2! ,00 Film
mentelor de furaje tocate
nând bunuri de consum de încălţăminte din Baia muncitoarele Flori ca Mo­ telor de furaje, administra­ rilor stabilite în acest sens, Prod
mult apreciate de benefi­ de Criş (condusă de Gheor- canii si Mariana An-drei- rea în stare nepreparată a cu alte furaje deja mă- rilor
ciari. Firesc, în procesul ghe Popa). „Ne rămîn şi şan. nutreţurilor determină un runţite (tăieţei de sfeclă, să generalizeze în practică 22,00 Teii:
ie producţie se adună o nouă destule resturi de Prin pricepere, străda­ consum biologic ridicat de siloz, borhoturi) se poate învăţămintele de la schim­
serie de resturi de rnate- materiale din care execu­ nie în muncă şi înaltă energie pentru digestie face în bazine- special a- bul de experienţă organi­
-iaîe, a căror refolosire tăm mic mobilier — mă­ responsabilitate patriotică, (absorbţia apel din fura­ menajate lingă bucătăria zat ia C.A.P. Băcia pe te­
constituie ' o imperioasă suţe, taburete, canapele, lucrătorii din cele două jele suculente, secreţia de furajeră sau în grajduri şi ma respectivă.
sarcină de producţie zi de galerii, alte articole cu un cooperative meşteşugăreşti către stomacul animalului chiar pe platforme de - be­ Ţinînd seama de avan­ bucur
zi. grad ridicat de întrebuin­ din judeţ — „Moţul" Brad a unor cantităţi mari de ton în aer liber. Furajele tajele ce le prezintă pre­ dioprogri
La
ordh
Cum acţionează în a- ţare" — releva _ Traian şi „Haţegana" Haţeg —, suc gastric pentru înmuie­ astfel pregătite se umec- pararea furajelor, este ne­ cultură;
eeastă privinţă cele două Cioară. „în ceea ce priveş­ sub îndrumarea organiza­ rea furajelor foarte uscate tează pînă la atingerea li­ cesar ca în fiecare unitate 8.00 R
colective de meşteşugari ? te încălţămintea, produs ţiilor de partid, răspund etc.). nul conţinut de 50—55 la să se acţioneze pentru în­ Curierul
Buletin
— Noi am acumulat de­ foarte rentabil - ca urma­ prin fapte concrete de Cercetarea ştiinţifică şi sută apă şi se tasează cu făptuirea grabnică a aces­ pundem
ja o bună experienţă în re şi a calităţii bune pe muncă unui deziderat ma­ practica în producţie au un tractor, în vederea tor măsuri cu efecte direc- Buletin i
recuperarea şi reintrodu­ care o realizăm —, primim jor al economiei noastre dovedit că prepararea fu­ creării mediului de fer­ - te şi imediate asupra creş­ folcloric
viaţa; XI
cerea în circuitul produc­ diferite rosturi materiale naţionale la această oră: rajelor constituie o meto­ mentare. Furajele. se dos­ terii producţiei de lapte. ţării; 11,
tiv a materialelor refolo- din piele de la fabricile recuperarea şi reintroduce­ dă prin care se realizează pesc timp de 12—24 ore 11,05 V
sibile — sublinia Cornel de profil din Hunedoara şi rea în circuitul productiv o economie de energie după care se administrează VICTOR HERBEI Publicita
Ştefan, preşedintele coo­ Timişoara, din care exe­ a materialelor refolosibile. biologică pentru digestie in hrana animalelor. director de ştii
pentru
perativei „Moţul". Lunar, cutăm pantofi împletiţi ■— şi se reduce risipa de fu­ In 6copul preparării fu­ la Direcţia generală Din con
din resurse locale reali­ ne spunea Iosif Şerb, şeful G. DINU, raje, cu efecte pozitive în rajelor trebuie puse în pentru agricultură 12.45 Ax
zăm produse de ceramică compartimentului produc­ funcţiune toate tocătorile şi industrie alimentară TV. ; 13 I
15.00
'in valoare de peste 100 000 ţie al cooperativei. în anul IIVIU BRAICA producţia animalieră. Buletin
iei, iar din materiale re­ viitor vom extinde aceas­ Partid,
cuperabile confecţionăm di­ tă activitate". — eîntci
Sfatul e
verse articole care însu­ La „Haţegana", din Garanţia realizării sarcinilor economic© pere co)
mează mai mult de 150 000 „căzăturile" de la croit — Stein; ]
iei în fiecare lună. stofă din lină, blană, pie­ {Urmare din pag. I) — în acest fel, schim­ noaptea, când maşinile nu mitetului de partid al fa­ conomic
— Din cupoane şi resturi le, pînză topită etc. — bul meu a realizat în no­ funcţionează, pentru a nu bricii : ştiri; t’ I
17.45
căzute la croit noi execu­ se confecţionează şepci, la locurile lor de muncă iembrie 1 300 perechi de conturba producţia, iar me­ — Avem mulţumirea că partid —
tăm veste, sacoşe, genţi, căciuli, poşete, veste, Elena Lăutărescu, Silvia încălţăminte peste plan, canicii de linie şi echipa eforturile colectivului, în versuri
mesade, huse auto, preci­ baticuri, batiste, rochii, Milian, Ilona Tăunean, iar pînă joi, 16 decembrie de intervenţii remediază frunte cu oganizaţiile de 18.00 Oi
gricultu
za Olimpiu Teodor, şeful alte articole. „Numai de Maria Stănculea, Ioana a.c., când se vor deschide operativ defecţiunile acci­ partid, dau roade, că re­ 20.00 R;
sectorului blănuri. Aproa­ ia începutul acestui an Luca, Silvia David, Rodica lucrările Conferinţei Na­ dentale". „Aş sublinia cu zolvarea acestei probleme zi Sntr-
pe nimic nu se mai arun- am realizat o produc­ Pogonaru, multe alte lu­ plăcere creşterea profesio­ fundamentale a producţiei ţiuni i
Girl"
:ă. ţie marfă din mate­ crătoare din toate atelie­ ţionale a partidului, vom nală a meseriaşilor noştri, — aprovizionarea cu ma­ 23,30—3,1
Sigur, însă, interesul lu- . rialele textiie refolosibile rele fabricii. mai raporta un spor de dăruirea în muncă, spiri­ terii prime şi materiale — ca).
rătorilor este, în primul de peste 500 000 lei şi din — împreună cu colegul producţie de 2 000 perechi tul de întrajutorare cu ate-. a condus, aşa cum ne aş­ TIMIŞ
ând, să croiască cit mai materialele din piele şi din meu Lucian Cîrjan am încălţăminte. lierele de producţie — a teptam, la frumoase reali­ maţiiie
tatea i
economic, iar bucăţile ca­ P.V.C. — o producţie de luat iniţiativa, la linia 1 A, Sigur, la bunul mers al ţinut să adauge maistrul zări. Voi duce cu mine la pregătit
re cad să fie cit mai cu 40 000 lei" — ne spunea vizitată în luna septembrie producţiei o contribuţie Ilie Vitan. Asemenea atri­ înaltul foram al comuniş­ viitor '!
grijă refolosite. „Aşa şi lu­ loan Prodan, dc la com­ a.c. de secretarul gene­ însemnată o are şi colec­ bute îi caracterizează pe tilor din Capitala patriei şi ot'cli
popular
crăm, şi ca dovadă, arti­ partimentul de organizare ral al partidului,''tovară­ tivul atelierului electro­ mulţi dintre lucrătorii — Conferinţa Naţională a lui" di
colele realizate de noi, în- a muncii. „în acest sens, şul Nipolae Ceauşescu, să mecanic. „Noi ne străduim noştri. îi menţionez pe Mi- partidului — acest bilanţ în dial
tr-o gamă în continuă di­ noi am organizat o forma­ predăm şi să preluăm lu­ să realizăm în timp optim ron Gheorghesc, Pavel de succese, din noiembrie 10.00 I!
tofonul
versificare, sînt solicitate ţie specială care confec­ crul din mers, eliminînd şi de cea mai bună cali­ Katona, Sorin Făgurel, Şte­ şi decembrie, odată cu ho- tîlnire
şi apreciate" — au ţinut ţionează articole din ma­ timpii neproductivi cu o- tate reparaţiile de utilaje, fan Negrean, Vaier An- tărîrea de a ne amplifica muzica
să precizeze muncitoarele teriale refolosibile şi pot prirea instalaţiilor şi a chiar să le reducem ter­ dronache, loan I-Iarfaş, eforturile şi preocupările Din cc
Sînziana Nan, Valentina spune că nivelul calitativ benzilor şi sporind produc­ menele de staţionare în re­ Ileana Bronz, Ileana Blă- în muncă, de a obţine noi „Banat
Seculan, Adriana Curta- al acestor produse este ţia materială — aprecia paraţii — releva tînărul jan, Iosif Schmidt, Mircoa realizări în întâmpinarea HBP’—*
ehe. destul de ridicat" — a- maistrul de schimb Costi- subinginer Tiberiu Dan, Todiraş". celei de a 35-a aniversări
Acelaşi interes pentru precia controloarea C.T.C. că Grădinara. şeful atelierului. în ultima In final am consemnai a proclamării Republicii şi m:
„Plusurile" de la confecţii textile La care Lucian Cîrjan a vreme ara luat Iniţiativa opinia tovarăşei Eugenia de a începe în bune con­ D EV.
ţinut să adauge : de a efectua reparaţiile Spineanu, secretar al co- diţii anul economic 1983. Mare
în cadrul atelierului de ţo, destinate, de asemenea, dragon
mase elastice al întreprin­ fondului pieţei. DOAR,
guri (
derii de producţie indus­ — Şi ies ceva valori ? Realizări edilitar-gospodăreşti un trei
trială pentru construcţii căi Răspunde la obiect Ni- sul de
ferate Deva lucrează şi o colae Mărgineanu : „Păi lui (A
(Con st
formaţie de confecţii texti­ dacă de la începutul anu­ ŞANI
le, compusă din 14 munci­ lui am realizat peste plan a Iniţiativa şi spiritul Sfinx
tori, formaţie condusă de o producţie marfă de un gospodăresc în acţiune. Ce­ PENI
Liiviu Gaşpar. Pină aici — milion lei, adică dublul an­ tăţenii oraşului Simerla, VULC
dincur
nimic deosebit. Deosebit gajamentului asumat pe a- participanţi activi ia actul NEA :
este însă faptul că din pro­ cest an, şi dacă din întrea­ conducerii treburilor ob­ bii (IV
ducţia totală realizată în- ga producţie vreo 20 la sută şteşti, acţionează cu înaltă Vocile
RICAI
tr-un an, 20 la sută este ob­ o realizăm din materiale răspundere patriotică la (Role?
ţinută din materiale refo- textile refolosibile, înseam­ realizarea lucrărilor şi o- ţie lc
iosibile. nă că iese ceva...". biectivelor care vizează (Sleai
— Cum aţi reuşit, tov.a- Şi încă două cifre care buna gospodărire şi înfru­ An gel
(Patri
■ăşă Marina Dulinski ? vorbesc despre hărnicia a- museţare a localităţii, la (Flacă
—■ Mai întîi vreau să cestei formaţii de confecţii tot ceea ce este in inte­ Atac
spun că noi confecţionăm textile, despre spiritul de resul obştii şi înfrumuse­ mei
HATt
pentru fondul pieţei huse bună folosire a materialelor ţează viaţa. Astfel, mobili­ (Daci;
auto (pentru exterior şi in- cu care lucrează : contrac­ zaţi de consiliul popular, •firul
erior), într-o gamă variată tele şi comenzile la fondul simerienii au participat Calcu
(Casa
de culori şi modele, prela­ pieţei au fost depăşite cu activ la lucrările de ali­ R1A :
te şi ambalaje textile pen­ 45 la sută, iar producţia mentare cu apă şi canali­ şui) ;
tru maşini-unelte, alte pro­ netă cu 250 0D0 lei. Sint zare, construcţia de tro­ (Lu m
duse'. Resturile care cad de „plusuri" care fac cinste u- tuare, modernizarea de sărea
norul
a croit nu le aruncăm. Din .nui destoinic colectiv mun­ străzi, amenajarea şi în­
'ie executăm sacoşe, permi­ citoresc. treţinerea parcurilor şi zo­
nelor verzi, la curăţenia o-
raşului. Valoarea lucrărilor u
lucrările de construcţii, e-
fectulnd numeroase ore de realizate în perioada celor Această fotografie înfăţişează una din cele mai noi realizări ale primăriei şi lo­
muncă patriotică, lucrăto­ 11 luni scurse din acest an cuitorilor din Turdaş — sera pentru legume şi flori, Sn suprafaţă de 100 mp, construită Ti n
rii unităţilor cooperativei se ridică la 6,5 milioane chiar iu incinta consiliului popular. azi, 1
mea
de producţie, achiziţii şi lei. dă, •
desfacerea mărfurilor de copei
sii Dezbatere. „Momente ps„ raza comunei. q ® Cînd toţi pun umă­ tru înfiinţarea unei pescă­ parat peste 20 km de dra­ construcţie la care se fac
din istoria revoluţionară a Săptămîna calităţii la în­ rul. Unindu-şi eforturile, rii. muri comunale, au fost acum lucrările de finisaj temp
femeilor democratice din văţătură. La Şcoala ge­ cetăţenii comunei Turdaş « Oameni de cuvînt. An­ reparate mai multe poduri şi zugrăveli interioare. O mode
de 4
România" s-a intitulat nerală din Vata de Jos, sud-’
dezbaterea organizată, la în cinstea Conferinţei Na­ au reuşit să realizeze cu gajamentul pe acest an al şi podeţe, s-au amenajat altă lucrare, dc mare im­ nime
casa de cultură, dc către ţionale a partidului, a fost forţe proprii lucrări edi­ cetăţenilor comunei Veţel fîntîni, pentru apă pota­ portanţă este regularizarea
Comitetul orăşenesc al fe­ declarată săptămîna cali­ litar-gospodăreşti în va­ prevede înfăptuirea prin bilă, au fost curăţate a- văii Boholtului pe o lun­ 2 şi
xime
meilor Orăştie. Au partici­ tăţii la învăţătură, a bu­ PC!
pat femei încadrate în u- nei gospodăriri a claselor loare de aproape un mi­ muncă patriotică a unor proape 1 000 ha păşuni şi gime de 1,5 km, lucrare Zile :
nităţile economice ale ora­ lion de lei. între cele mai lucrări de gospodărire şi fineţe, s-au plantat pomi prin care s-a redat în cir­
şului, cadre didactice de şi laboratoarelor. Toţi pio­ recente obiective realizate înfrumuseţare a satelor în fructiferi, s-a amenajat un cuitul agricol 5 ha, se fe­ li in
la licee şl şcoli. îh înche­ nierii şi elevii sînt hotă- rol
iere, şoimii patriei de la rîţi ea în cinstea impor­ amintim : alimentări cu valoare de 600 000 lei. Oa­ oficiu poştal cu centrală resc de inundaţii aproape poi ’
grădiniţa şi căminul de tantului eveniment să-şi do­ apă şl încălzire centrală meni de cuvînt, locuitorii telefonică. 50 ha teren arabil din cel tat i
vedească vrednicia, iar prin riabi
copii ale întreprinderii la consiliul popular, ame­ satelor comunei Veţel s-au ® Obiective de larg in­ mai fertil, precum şi mai taţii
chimice au prezentat un activitatea de autogospo- najarea unei pivniţe în ve­ mobilizat puternic şi au teres obştesc. între cele multe gospodării ţărăneşti. Vini
montaj dc cintece şi ver­ dărire să-şi înfrumuseţeze cu i
suri închinate patriei şl şcoala, (Ileana Ţuculete, derea înfiinţării unei ciu- reuşit să facă lucrări in mai importante obiective Totodată s-au făcut lucrări km/)
partidului, ej Pentru tu­ corespondent). percării, construirea unei valoare de peste' 1,2 mi­ dc larg interes obştesc dc reparaţii şi întreţinere vest.
rişti. In parcul central al sere, amenajarea unei po- lioane lei, adică dublu! realizate prin contribuţia a drumurilor în satele me
comunei Pui s-a ridicat plus
un, modern popas turistic, picării şi a unui teren de angajamentului. S-au fă­ în bani şi muncă patrio­ Fornădie, Sulighete şi Be- xim<
cure se va deschide zilele tenis, construirea unei re­ cut îndiguiri pe 1,5 km şi tică do către cetăţenii co­ jan şi altele. Valoarea a- (Me-
acestea. Au participat la mize pentru pompieri, a- s-au redat 2,5 ha teren in munei Şoimuş se află dis­ cestora trece de 2 milioa­ AI.
menajarea unui teren pen- circuitul agricol, s-au re­ pensarul medical uman — ne lei.