Page 36 - Drumul_socialismului_1982_12

pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 802 © VINERI, 10 DECEMBRIE 1982

Sesiunea Marii

Naţionale Sesiunea finală a Conferinţei ritorială este parte inte­
Reamintind că marea te­
39 Naţiunilor Unite privind grantă a teritoriului naţio­

''' {Urmare din pag 1) Forul suprem legislativ sesiunii, expunerea la Pro­ nal şi se află sub suvera­
al ţării a aprobat în una­ gramul privind înfăptui­ nitatea deplină a statului
expus de tovarăşul Vasile nimitate propunerea tova­ rea măsurilor de autocon- dreptul mării riveran, el a declarat că
Bărbuleţ, secretar al Co­ răşei Niculina Moraru, ca ducere şi autoaproviziona- KINGSTON 9 (Agerpres). ternaţional contemporan, România reafirmă dreptul
misiei pentru industrie şi Biroul Marii Adunări Na­ re în vederea asigurării li­ — în Jamaica are loc în la prevenirea diferendelor statelor riverane de a a-
activitatea economico-fi- ţionale şi Consiliul de Stat nei bune aprovizionări a aceste zile sesiunea finală între state şi reglementa­ dopta măsuri pentru pro­
nanciară. să constituie o comisie din populaţiei cu produse a- a Conferinţei Naţiunilor rea paşnică a celor exis­ tecţia securităţii lor.
n cadrul discuţiei ge­ rîndul deputaţilor, care să groalimentare şi bunuri in­ Unite privind dreptul mă­ tente, la întărirea păcii şi în final, reprezentantul
nerale comune asupra ce­ cerceteze cauzele ce au de­ dustriale de consum pe rii. securităţii în lume. ţării noastre a insistat asu­
lor trei proiecte de legi au terminat situaţia semnala­ trimestrul IV/1982 şi semes­ în cadrul dezbaterilor, Referindu-se la unele pra necesităţii punerii în
luat cuvîntul deputaţii s tă privind mortalităţile la trul 1/1983. ambasadorul Teodor Ma- prevederi ale convenţiei,
Marin Enache, Alecu Popa, După discuţia generală rinescu, şeful delegaţiei reprezentantul României a valoare, în interesul în­
Neculai Agachi, Octavian animale şl în conformita­ asupra Programului pri­ române la conferinţă, a in­ insistat asupra necesităţii tregii omeniri, în primul
te cu legile ţării, să stabi­
Bîsceanu, Constanţa Seme­ lească răspunderile pentru vind înfăptuirea măsurilor sistat asupra necesităţii ca promovării unei largi coo­ rînd al ţărilor în curs de
ni uc, Anghel Valentin Po- de autoconducere şi auto- aplicarea acestei convenţii perări internaţionale în dezvoltare, a resurselor zo­
pcscu, Petru Lăcătuşu, Eli- aceasta, precum şi măsu­ aprovizlonare — la care au să contribuie la înfăptuirea domeniul valorificării re­ nei maritime aflată în a-
sabeta Jakab, Iosif Bercia, rile necesare în vederea' scopurilor şi principiilor surselor de pescuit ale zo­ fara jurisdicţiei naţionale
Vasile Pungan, Ileana Che- lichidării unor asemenea participat deputaţii Gheor­ Naţiunilor Unite, la res­ nelor economice pe baza a statelor, care constituie
rebeţiu, Gheorghe Gomoiu, stări de lucruri. ghe Pană, Silvia Cojocariu, pectarea principiilor fun­ unor acorduri juste şi e- patrimoniu comun al uma­
Richard Winter, Niculina Ea următorul punct de Ioan Dragoş, Ana Mureşan damentale ale dreptului in­ chitabile. nităţii.
Moraru, Stelian Teodores- pe ordinea de zi, tovară­ — Marea Adunare Naţio­
cu, Irina Aldea, Vasile Ca­ şul Iulian Ploştinaru, pre­ nală a aprobat în unani­
ro!: că, Gheorghe Dragomir, şedintele Comitetului pen­ mitate acest document, ca­ re şi la instaurarea unui
1
S '"inia Ionescu, Niculae tru Problemele Consiliilor re constituie încă o dova­ Proiect de rezoluţie în vederea stat arab independent în
D ■: Populare, a făcut expune­ dă a grijii permanente a 9 Palestina şi, în acest scop,
■ apă discuţia separată rea la Proiectul de lege partidului şi statului nos­ creării unui stat arab palestinian se impune ca, în baza re­
pi articole, Marea Aduna­ cu privire la obligaţiile tru, personal a tovarăşu­ zoluţiilor pertinente ale
re Naţională a votat în u- şi răspunderile consiliilor lui Nicolae Ceauşescu, pen­ independent O.N.U., consiliul să aplice
na nimitate c.ele trei pro­ populare, unităţilor socia­ tru ridicarea continuă a planul ce recomandă, prin­
iecte de legi, care, prin nivelului de trai material NAŢIUNILE UNITE 9 clamă retragerea necondi­ tre altele, crearea unui stat
prevederile lor, deschid noi liste şi ale cetăţenilor pen­ şi spiritual al întregului (Agerpres). — Un număr ţionată a Israelului din arab independent în Pales­
şi tot mai largi orizonturi tru buna gospodărire, în-, nostru - popor. de 14 ţări nealiniate au toate teritoriile arabe ocu­ tina.
pe calea înfăptuirii sarci­ treţinere şi curăţenie a lo­ La ultimul punct de pe prezentat Adunării Gene­ pate, începînd din 1967, Conceptului de stat in­
nii fundamentale trasate calităţilor urbane şi rura­ ordinea de zi, tovarăşul rale a O.N.U., ce dezbate inclusiv partea arabă a Ie­ dependent palestinian i se
do Congresul al XH-lea al le, păstrarea ordinii şi dis­ Dumitru Apostoiu, secretar problema Palestinei, un rusalimului. Consiliul de opun Israelul şi Statele
partidului — ridicarea ca­ ciplinei publice. prezidenţial şi al Consiliu­ proiect de rezoluţie care Securitate trebuie să-şi a- Unite, deşi în actuala dez­
lităţii vieţii şi muncii în­ Raportul comisiilor per­ lui de Stat, a dat citire cere Consiliului de Secu­ sume responsabilităţile pre­ batere a Adunării Genera­
tregului popor şi pe acest manente la acest act nor­ Expunerii la proiectele de ritate adoptarea de măsuri văzute în Carta O.N.U. şi le a O.N.U., delegaţie du­
temei, trecerea României mativ a fost prezentat de legi pentru aprobarea de­ în vederea creării unui să recunoască drepturile pă delegaţie şi-a exprimat
în rîndul ţărilor cu dez- tovarăşul Ioan Siminicea- stat arab palestinian inde­ inalienabile ale poporului sprijinul pentru acest con­
voitare medie. nu, secretar al Comisiei cretelor cu putere de lege, pendent. arab palestinian, inclusiv cept, relatează agenţia Reu-
emise de Consiliul de Stat,
,a interpelările deputa­ pentru consiliile populare Proiectul de rezoluţie re­ dreptul la autodetermina­ ter.
ţi nr Marin Enache şi Ni- şi administraţia de stat. iar tovarăşul Ioan Sălă-
cuiina Moraru, ministrul Pe marginea acestui pro­ jan, preşedintele Comisiei
industriei chimice, Gheor­ iect de lege au luat cuvîn­ constituţionale şi juridice serie de operaţii în vede­
ghe Caranfil, şi ministrul tul deputaţii: Mihai Ma­ a M.A.N., a prezentat ra­ Cel mai îndelungat zbor cosmic rea conservării aparaturii
agriculturii şi industriei a- rina, Elena Nae, Panteli- portul acestei comisii. ştiinţifice şi a restului a-
limentare, Ion Teşu, au mon Găvănescu, Marioara După discuţia pe artico­ pilotat se încheie azi gregatelor de pe „Saliut-7“.
dat explicaţii în. legătură Siminiuc. le a tuturor proiectelor de MOSCOVA 9 (Agerpres). A fost, de asemenea, re­
cu cauzele care au dus la lege, înscrise la acest în conformitate cu pla­ zervată o perioadă de timp
S-a procedat apoi la dis­
apariţia şi menţinerea u- cuţia pe articole, după ca­ punct, Marea Adunare Na­ — Cel mai îndelungat nul de pregătire a navei
„Soiuz T-7“ pentru întoar­
zbor pilotat din istoria cos­
tnor stări de lucruri neco­ re Marea Adunare Naţio­ ţională a votat în unani­ monauticii se apropie de cerea pe Pămînt. echipajul pentru efectuarea de exer­
ciţii fizice.
respunzătoare în sectoare­ mitate legile pentru apro­ sfîrşit. Cosmonauţii Ana- a trecut la verificarea sis­
le economice de care răs­ nală a conferit, prin una­ barea decretelor cu putere toli Berezovoi şi Valentin temelor de bord, transferă Potrivit rezultatelor mă­
pund, prezentînd, totoda­ nimitate de voturi, putere de lege emise de Consi­ Lebedev — relatează agen­ în aparatul de coborîre surătorilor telemetrice şi
tă,- măsurile întreprinse şi de lege acestui proiect. liul de Stat. ţia TASS — au îndeplinit containerele cu materiale rapoartelor ceior doi mem­
cele ce urmează a fi lua­ In continuare, tovarăşa integrai programul de cer­ şi rezultatele cercetărilor bri ai echipajului, evolu­
te pentru înlăturarea cît Alexandrina Găinuşe, vice- în încheierea lucrărilor cetări ştiinţifice la bordul şi experimentelor, precum ţia complexului orbital
mai grabnică a neajunsu­ prim-ministru al guvernu­ sesiunii a şasea a celei complexului orbital ..Sa- şi aparatura utilizată pe „Saliut-7“ — „Soiuz T-7“ —
rilor. lui, a prezentat, în cadrul de-a opta legislaturi, a luat liut 7“ — ..Soiuz T-7“ — perioada evoluţiei în Cos­ „Progress-16“ se desfăşoa­
cuvîntul preşedintele Marii
Adunări Naţionale, care a „Progress-16",' urmînd să mos. ră normal, iar starea să­
în cursul zilei de joi,
revină, în cursul zilei de
nătăţii lui Berezovoi şi Le-
1 adresat deputaţilor, cu pri­ vineri, pe Terra. cosmonauţii îndeplinesc o bedev este bună.
lejul celei de-a XXXV-a
vest-german al fostului can­
celar federal Helmut aniversări a proclamării
Schmidt a salutat hotărî- Republicii şi al Anului Trupe sud-afrkane au violat pretextul existenţei unor
rea Camerei . Reprezentan­ Nou — 1983, din partea Bi­ grupuri de luptători apar-
ţilor a S.U.A. de a nu a- roului Marii Adunări Na­ ţinînd Congresului Naţio­
proba creditele necesare ţionale, călduroase felici­ terilor iul statului lesotho nal African (A.N.C.). din
-9- BERLIN. - La Univer­ construirii primelor cinci tări şi cele mai bune urări MASERU -9 (Agerpres). Africa de Sud pe teritoriul
sitatea din Halle (R.D.G.), rachete „MX", informează de noi şi tot mai însemna­ — Trupe ale regimului ra­ mează agenţiile Reuter şi statului Lesotho. Din ace­
France Presse, citind sur­
a fost organizată o mani­ agenţia France Presse. te împliniri, în activitatea sist sud-african au pătruns se oficiale din Johannes- eaşi sursă sud-africană s-a
festare românească cu joi pe teritoriul statului burg. Un purtător de cu- anunţat că acţiunea agre­
prilejul împlinirii a 100 de -f- PARIS. - Adunarea lor pusă în slujba realiză­ Lesotho, atacînd mai multe vînt al regimului de la sivă a provocat moartea a
rii neabătute a politicii
ani de la naşterea lui Au­ partidului şi statului nos­ obiective din capitala a- Pretoria a justificat aceas­ 37 de persoane, dintre care
re! Vlaicu. Frof. ' Vasile generală a Biroului inter­ tru. cestui stat, Maseru, infor­ tă acţiune agresivă sub femei şi copii.
Lungu a făcut o expunere naţional al expoziţiilor a
despre viaţa şi creaţia teh- desemnat, oficial, Parisul
nico-ştiinţifică a lui Aurel ca sediu al expoziţiei uni­
Vlaicu şi a fost vizionat fil­ versale din anul 1989, şi Accesul neîngrădit al tuturor statelor la
mul documentar „Aripi ro­ Chicago şi Sevilla, în co­
mâneşti". mun, pentru cea din anul
1992, cînd se împlineşte o OMceririle stiintei si tehnologiei moderne
WASHINGTON. - O jumătate de mileniu de la » » » *—>
delegaţie a Internaţionalei descoperirea Americii, in­
Socialiste, care a efectuat formează agenţia France ..Accesul tuturor statelor Situaţia este deosebit de „lumii a treia" au fost în­ echitabile, ţările „lumii a
un turneu de informare în Presse. la cuceririle ştiinţei şi teh­ gravă în domeniul indus­ corporate în sistemul capi­ treia" sînt supuse unui fe­
America centrală, s-a întîl- nicii moderne, ţinînd sea­ trial, în care ţările „lumii talist internaţional ca „eco­ nomen de dublă exploatare
nit la Washington cu re­ CIUDAD DE MEXICO. ma de faptul că lichidarea a treia", reprezentînd peste nomii periferice", anexe de­ din partea ţărilor capitalis­
prezentanţi ai Departamen­ - Senatul mexican a pro­ subdezvoltării, progresul 70 la 6ută din populaţia pendente de metropole, asi- te, în mare măsură prin
tului de Stat. Membrii de­ testat olicial împotriva le­ rapid al tuturor naţiunilor planetei, au o pondere de gurîndu-le acestora materii intermediul societăţilor
legaţiei au comunicat că, gii care prevede expulzarea nu se pot realiza decît pe transnaţionale care contro­
după părerea lor, Statele muncitorilor mexicani care baza celor mai noi cuceriri lează o parte considerabilă
Unite îşi intensifică acţiu- lucrează în S.U.A. - trans­ ale ştiinţei şi tehnicii con­ DOSARELE „AGERPRES" a „lumii a treia". Acest fe­
;
n le de destabilizare a gu­ mite agenţia Prensa Latina. temporane", este una din nomen de dublă exploatare
vernului din Nicaragua. De­Senatul s-a pronunţat, tot­ tezele fundamentale ale se realizează prin vînzarea
legaţia, condusă de fostul odată, pentru reglementa­ concepţiei româneşti, a numai 11 la sută, iar în cel prime ieftine şi primind, în la preţuri mari a tehnolo­
preşedinte venezuelean Car- rea politică, pe căi paşni­ p r e ş e d i n t e l u i Nicolae tehnologic nu deţin nici 5 schimb, produse prelucrate giei şi utilajelor de care
los Andres Perez, a consta­ ce, în temeiul justiţiei şi Ceauşescu privind noua o- la sută din capacitatea de scumpe. Aşa se explică fap­ ţările în curs de dezvolta­
tat că aceste presiuni se dreptăţii, a situaţiei munci­ rînduire economică inter­ cercetare pentru dezvolta­ tul că marea majoritate a re au nevoie şi achiziţiona­
exercită mai ales prin ope­ torilor mexicani care lu­ naţională. re. Este, fără îndoială, re­ ţărilor în curs de dezvol­ rea de la acestea de materii
raţiunile organizate de pe crează în S.U.A. O asemenea concepţie zultatul vechilor relaţii de tare au o economie bazată prime la preţuri derizorii.
teritoriul Hondurasului îm­ devenise imperios necesară inechitate, al politicii im­ pe monocultură, materiile Pe baza acestui schimb
potriva Republicii Nicara­ în condiţiile în care două perialiste, colonialiste şi prime reprezentînd peste 80 înrobitor, ţările în curs de
gua. treimi din omenire se află neocolonialiste, de domina­ la sută din totalul exportu­ dezvoltare au pierdut, în
în stare de subdezvoltare, ţie pe 6eama altora. Este o rilor lor, exporturi care deceniul trecut, potrivit sta­
~+- BONN. - GrupuJ par­ iar decalajul economic din­ realitate tristă faptul că îh în proporţie de 75 la sută, tisticilor O.N.U., aproxima­
lamentar social-democrat tre ţările bogate şi cele să­ perioada expansiunii colo­ sînt destinate ţărilor capita­ tiv 100 miliarde dolari.
race continuă să se agra­ niale şi, mai ales, datorită liste industrializate. Datori­
veze. revoluţiei industriale, ţările tă relaţiilor de schimb in­ MARIN GHEORGHE
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu. Ion Cioclei, Tiberiu Isîrate (redactor şef) Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tircob
Preţul abonamentelor! lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA Şl A D M I N I S T R A Ţ I A ; 2/00 Deva, str Dr FA-tru GroZa. nr 35 I 78 lei; anual — 156 lefi Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar. sn 8
Telefoane 11275. 11535. 12157 Telex: 72288 Abonamentele ee fac la oficiile poştale, factorii poştali şl difuzoril voluntari o fi
T1PAHUL Tipografia Deva. str 23 August, nr 257 I *3* «
I din întreprinderi şi instituţii