Page 37 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 37
vam
' £ ISC?
{Mj,
T o v a r ă ş u l Nicolae tracţie, din unităţi ale me şi valorificarea lor com
HUNEDOARA AL Ceauşescu, secretar gene talurgiei neferoase, cadre plexă, în scopul asigurării,
ral al Partidului Comunist din învăţămîntul superior. în anii următori, a inde
J L A R J U D E T E A N Român, preşedintele Repu La sosirea în sală, to pendenţei energetice a
blicii Socialiste România, varăşul Nicolae Ceauşescu României şi acoperirii ne
a participat, vineri după- a fost întîmpinat cu deose cesarului economiei cu
amiază, la Consfătuirea de bită căldură de cei pre materii prime minerale, în
Anul XXXIV, nr. 7 803 SIMBĂTĂ, 11 DECEMBRIE 1982 4 pagini - 50 bani
lucru cu cadre de condu- zenţi — semn al dragostei cea mai mare parte din re
cei-e şi specialişti din do nemărginite, al profundu surse interne.
meniul geologiei, indus lui respect pe care toţi cei în cadrul consfătuirii au
Infllnlrea de lucru triei extractive şi metalur ce muncesc în aceste sec luat cuvîntul numeroşi
toare ale economiei naţio
giei neferoase.
participanţi care au dat o
împreună cu tovarăşul nale le poartă secretarului înaltă apreciere atenţiei
Nicolae Ceauşescu, în pre general al partidului. deosebite pe care o a-
işescu cu loc t o v a r ă ş a Elena va Organizată din iniţiati cordă tovarăşul Nicolae
zidiul consfătuirii au luat
tovarăşului
Nicolae
Ceauşescu, tovarăşii Con Ceauşescu, consfătuirea a Ceauşescu dezvoltării bazei
de materii prime şi ener
stantin Dăscălescu, a'.ti to analizat Programul pri getice, problemă de impor
uşoară si a materialelor varăşi din conducerea de vind valorificarea superi tanţă hotărîtoare pentru
oară şi creşterea bazei de
partid şi de stat.
Consfătuirea a reunit 460 materii prime minerale şi progresul economiei noas
■© tre naţionale, al României
de participanţi — miniştri, energetice prSnare. Acest
lucrători din institute de important document, ela socialiste, contribuţiei sale
cercetare, întreprinderi de borat la indicaţia secreta inestimabile la mobilizarea
prospecţiuni geologice, din rului general al partidului, şi folosirea cît mai efi
T o v a r ă ş u l Nicolae înscrie, prin. tematica sa, pe larg asupra acţiunilor centrale, combinate şi ex reflectă sarcinile stabilite cientă a tuturor resurselor
Ceauşescu, secretar general în seria de analize iniţiate şi măsurilor întreprinse în ploatări miniere, trusturi pentru creşterea fondului
al Partidului Comunist de secretarul general al vederea reducerii consu şi schele de foraj şi ex naţional de substanţe utile (Continuare fr» pag o 4-a)
Român, preşedintei" Repu partidului în scopul exa murilor de materii prime şi
blicii Socialiste România, minării, la faţa locului, cu materiale la toate produ
a avut, în cursul dimine făuritorii de bunuri mate sele, pe baza sarcinilor şi
ţii de vineri, o întîlnire riale, a unor aspecte esen indicaţiilor date de con
de lucru cu cadre de con ţiale ce privesc realizarea ducerea partidului şi sta
ducere ale ministerelor si în cele mai bune condiţii tului, personal de secreta
centralelor industriei uşoa a planului anual şi a ce rul general al partidului.
re, industrializării lemnu lui cincinal, sporirea efi
lui şi materialelor de con cienţei economice, transpu A fost relevată atenţia
strucţii, cu specialişti din nerea exemplară în viaţă pe care specialiştii din a- Prin mobilizarea colectivului şi buna aprovizionare cu
proiectare, cercetare şi a obiectivelor stabilite de eeastă ramură industrială
producţie din ramurile res cel de-al XIT-lea Congres o acordă reproiectării pro
duselor în vederea reduce
pective. al partidului. rii greutăţii acestora, creş materiale-producţii ritmice, la nivelul prevederilor
întilnirea de lucru a to întilnirea cu lucrătorii
varăşului Nicolae Ceauşescu din industria uşoară s-a terii coeficientului de utili
cu specialiştii din două im desfăşurat în cadrul unei zare a materiilor prime, Prin activitatea lor zil echipe ori ateliere întregi
portante sectoare ale eco expoziţii amenajată în in diminuării pierderilor, în nică, colectivele de muncă (confecţii metalice, staţia
nomiei naţionale, acum, în cinta Palatului Sporturilor procesul de fabricaţie, u- ale Staţiei de utilaj şi do betoane, prefabricate),
preajma Conferinţei Naţio şi Culturii. tilizării mai intense a ma transport Deva îşi aduc o să efectueze schimburi su
nale a partidului şi a ani în faţa unor grafice şi terialelor refolosiblle. contribuţie importantă la plimentare, să lucreze chiar
versării a 35 de ani de la panouri, tovarăşul Nicolae realizarea sarcinilor de in şi duminica, pentru a aco
proclamarea Republicii se Ceausescu a fost informat (Continuare în pag. a 4-a) vestiţii ce revin şantiere peri cererile mari, nepre
lor de construcţii ale ju văzute, la unele sortimen
deţului. Ele asigură . o te.
bună parte din materia — Cu puţine zile înainte
lele necesare construirii de încheierea anului, care
locuinţelor, altor obiective este deci rezultatul con
economico-sociale. Despre
UTILIZAREA RAŢIONALĂ A preocupările pe această li cret al acestor preocupări ?
— La majoritatea sorti
nie şi despre rezultatele mentelor fabricate înregis
ENERGIEI ELECTRICE! obţinute de la începutul construcţii. în funcţie de trăm depăşiri faţă de cifre
anului şi pînă în prezent priorităţile stabilite în ope le de plan. Spre exempiu,
am discutat cu mai mulţi rativele zilnice şi în cele la producţia globală şi in
economisirii factori ai unităţii : săptămînale, un accent dustrială, pe 11 luni, plu
sul se ridică la 13,6 mi
— în acest an, eu toate
greutăţile existente în pro deosebit am p.us pe onora lioane lei, iar pe sortimen
Ce a însemnat, în acest relor, în vederea creşterii c o n d i ţ i i dezavantajoase. ducţie — sublinia Hertl rea comenzilor la obiecti te avem următoarele de
an, pentru cel mai mare duratei de campanie a a- Desele întreruperi în ali Carol, inginerul şef al sta vele cu termene de preda păşiri : la agregate mine
consumator de energie e- cestora ; mentarea cu energie elec ţiei — asupra cărora nu re imediată la toate şan rale -j-77 Î00 mc, la con
lectrică din Combinatul si • Intensificarea procesu trică şi calitatea necores- mai insist, ele au influen tierele. Dar cererea de fecţii metalice -f-300 tone,
derurgic Hunedoara — o- lui de insuflare cu oxi ţat şi activitatea altor în materiale este mare, iar la mixtură asfaltică -f 2 620
ţe' ria electrică nr. 2: gen ? DORIN CORPADE treprinderi, ne-am străduit posibilităţile noastre sînt LIVIU BRAICA
» Reducerea numărului o Pînă Ia această dată o să satisfacem toate cerin limitate. în repetate rîn-
şi a timpului opririlor ac economie de 750 000 kWh. (Continuare in pag o 2-a) ţele trustului judeţean de duri însă s-a întîmplat ca (Continuare in pag. a 2-a)
cidentale ; Măsuri multe, eficiente.
o Conducerea cuptoare Şi totuşi... — © — o — • — —
lor după un regim electric Economiile de energie e-
standard ; lectrică, după cum aprecia Bunii gospodari se cunosc după starea animalelor
9 Adoptarea unor tehno inginerul Ioan Cioroianu,
logii care să scurteze Ia şeful secţiei, trebuia să fie şi producţia de lapte
maximum fazele tehnolo cel puţin duble, dacă nu
gice de şarjare (oxidare şi şi mai mari. Unde s-a pier
teritoriul comunei
Pe
afînare); dut această energie electri Lăpugru de Jos sînt trei tre unităţile unde activita sporească continuu produc în incintă domneşte dez
• Obţinerea unor zguri că ? Firesc, în fluxul de tea în sectorul zootehnic ţia de lapte marfă. ordinea, în depozitul de
corespunzătoare, care să producţie. De ce ? In mul cooperative agricole de se desfăşoară într-un cli furaj" este vraişte şi risi
asigure defosforări şi de- te perioade din acest an producţie — Teiu, Ohaba mat de ordine şi discipli REZULTATELE pă de pe acoperişurile a-
sulfurări rapide ; cuptoarele electrice cu re şi Lăsău — şi Asociaţia e- nă. Printre cei mai buni IN PRODUCŢIE DEPIND dăposturiior lipsesc ţigle,
• întreţinerea în bune gim Ul-IP (de foarte înaltă conoinică intercooperatistă îngrijitori de animale se DE CALITATEA uşile nu «e închid cum
condiţii a zidăriei cuptoa putere) au funcţionat în pentru creşterea vacilor cu numără soţii Vasile şi Ioa OAMENILOR trebuie. Toate acestea se
lapte de la Grind. Desfă na Ivăncuş, Saveta Ma datoresc dezinteresului to-
şurarea unei activităţi nor rian, Florică Borca şi în orice sector de acti ta al conducerii coopora-
;
male în perioada de sta- mulţi alţii. Iutiu Moise, di vitate, roadele muncii de ti<- t — pre.,.edinte Maria
CETĂŢENI!
bulaţie în fermele şi sec rectorul asociaţiei, ne spu pind de calitatea oameni Muntean, inginer şef Lucia
toarele zootehnice impune nea că producţia zilnică de lor, de gradul lor de in- Oniţiu, economistă Dorina
ECONOMISIŢI FERM ENERGIA ELEC preocupare permanentă, Sueiu, contabii şef Dora
TRICA IN LOCUINŢELE DUMNEAVOASTRĂ. grijă şi răspundere din par Munteanu. Nu există pro
tea organelor comunale de BRIGADA I)E REPORTERI ÎN ZOOTEHNIE gram de graja şi de fura
\ 1 / 7 partid şi de stat, a Consi jare, nu s-au întocmit ra
liului unic agroindustrial ţii care să ţină seama de
Ilia, precum şi din partea lapte marfă este de trei struire şi pregătire, de con stocul de nutreţuri, de spe
— litri pe cap de vacă. Con ştiinciozitatea şi răspun
yjj/ z c o o o conducerilor de unităţi. în ciile şi categoriile de ani
_-------LI? X 1 raidul-anchetă efectuat în form unui bun obicei, oa derea cu care îşi fac da male. Vacile cu lapte şi
colaborare cu specialişti de menii fac zilnic curăţenie toria. La C.A.P. Teiu. în junincile primesc aceeaşi
la Direcţia generală pentru în grajduri şi în incinta ferma zootehnică muncesc raţie de furaje: paie, fîn,
agricultură şi industria a- complexului, fac ordine în oameni necalificaţi, care coceni şi sfeclă, netocate,
limentară am urmărit mo depozitul de furaje. Nu n-au avut şi nu au în gos nepreparate. Participarea
dul cum sînt furajate şi treţurile sînt gospodărite podăriile lor nici o vacă, cadrelor de conducere la
îngrijite animalele. a' u!n- : care n-au nici o chemare programul de grajd este
,
ţia efectivelor şi a pro cu mare gri ă, hrăni rea a- către zootehnie. Acest lu mai mult simbolică. Ingi
ducţiei de lapte, cum se nimalelor se face după un cru se reflectă în starea de nera şefă nu participă la
respectă ordinea şi disci orogram de furajare bine îngrijire şi furajare a ani activitatea din zootehnie,
plina, precum şi modul de gîndit, pe care îl cunosc malelor, în producţia de
gospodărire a furajelor toţi îngrijitorii. Iată cîteva lapte. Vacile sînt într-o
Utilizaţi numai becuri de puteri mici, nu ÎN SPIRIT DE ORDINE aspecte ce fac cinste colec Brigada de reporteri ;
mai aparate de uz casnic cu consumuri redu ŞI DISCIPLINA tivului ce munceşte în a- stare necorespunzătoare de NICOLAE BADIU,
întreţinere şi curăţenie, fu
TRAIAN BONDOR
se de energie electrică. Asociaţia economică de ceastă unitate zootehnică rajarea se face după bu
Ia Grind se numără prin si care se Străduieşte să nul plac al îngrijitorilor, (Continuare In pag. a 2-a)
