Page 38 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 38
oag. 3 DRUMUL SOCIALISMULUI NB. 7
Este necesară implicarea mai profundă Depăşiri de plan
Harnicul colectiv de
oameni ai muncii de la
a mijloacelor propagandei In îndeplinirea întreprinderea „Plafar" 11,no Telex
Oră.ştic este hotărît să în- 11.05 Cultivarea
lucrăturii
sarcinilor de plai tîmpine Conferinţa Naţio 11.20 Film axtis
şcoală
nală a partidului cu re
zultate dintre cele mai Producţie
lor din H
Concursul propagandei tivizării şi permanentiză ra stînd mai ferm proble bune. Printr-o mai bună 12.20 Ora do n
vizuale, gazetelor de pe rii muncii colectivelor de matica mobilizării oameni organizare a muncii, prin 1J,10 Noi în an
rete, caricaturii şi epigra redacţie ale gazetelor. „Ti lor la efectuarea la timp şi respectarea strictă a dis 13.30 Ea sfîrşit
mină
mei, desfăşurat de-a lun neretul şi producţia", ca de calitate a lucrărilor din ciplinei de producţie şi 14.00 Fotbal: St
gul anului în municipiul factor de aliniere respon campaniile agricole, îmbu promovarea unor tehno mia Uimi
Deva, s-a încheiat prin sabilă a tinerilor în efor nătăţirea muncii în zooteh logii de mare randament Finala Cu
aniversare
tr-o reuşită expoziţie şi o turile colectivelor pentru nie. şi eficienţă, lucrătorii de 18,35 Săptămin»
analiză pe măsură a re realizarea planului de pro Participanţii la analiza aici şi-au depăşit substan 18.30 1001 de sr
zultatelor. ducţie. Mai pregnant se fazei municipale .au criti ţial, în cele 11 luni tre 10.00 Telejurnal
13.20 Ea sflrşit
Cum au acţionat efectiv simt aceste preocupări la cat în acelaşi timp unele cute din acest an, planul nă (II) :
aceste forme ale propa termocentrală şi ţesătoria lipsuri existente în pro la principalii indicatori. j9,20 Teleencieh
gandei vizuale pentru spri de mătase. paganda vizuală, a colec Producţia marfă a fost 19,45 Recital Gh
fir
jinirea organizaţiilor de Dezbaterile din cadrul tivelor gazetelor de perete, realizată în proporţie do 20.05 Film arlis
partid in mobilizarea şi u- analizei fazei municipale în multe unităţi din munici 13G Ia sută, indicatorul cheiajul r
riirea eforturilor colective au subliniat, totodată, fap- piu (I.P.I.C.C.F., cooperati producţiei fizice a fost ducţic a (
me Cinei
lor de muncă în direcţia va „Mureşul", B.J.A.T.M., îndeplinit în proporţie de 21.30 Cu masei),
îndeplinirii sarcinilor de Uniunea judeţeană a coo 142 Ia sută, extrăgîndu-se că — vâri
plan ? La Deva, perativelor de producţie, a- suplimentar peste 33 tone bile
Analiza a evidenţiat că chiziţii şi desfacere) orga de uleiuri volatile, iar 22.20 Telejurnal
22,25 La sfirşlt
în centrul activităţii pro după analiza nizaţiile de partid nu a- la producţia netă planul nă (III) :
pagandei vizuale au fost a-, fazei municipale eordă atenţia cuvenită a- a fost depăşit cu 120 la 22,23 Mondovlsii
şezute mai pregnant pro- a concursului cestei importante laturi a sută. La export au fost, meut din
a primit
blemati'.a economică, efor propagandei muncii dc partid, utilizării de asemenea, livrate su miu KMI
turile colectivelor de oa formelor propagandei în plimentar produse în va j 22,37 Gieă Petr
meni a:'muncii pentru rea vizuale, gazetelor mobilizarea şi educarea loare de 1,1 milioano lei. tccclc Kttlf
lizarea ritmică şi la toţi de perete, socialistă a colectivelor. în O contribuţie importantă
indicatorii a sarcinilor de caricaturii acelaşi sens au fost criti la obţinerea realizărilor T.C.H. — Grupul de şantiere Rîu Marc-Hetczat. Co iBEapk
plan, pentru creşterea pro !>i epigramei cate şi comitetele comuna respective şi-au adus-o munistul Petru Compodi este şeful unei echipe dc electri
muncitorii de Ia coloana
ductivităţii. muncii, îmbu le de partid Soi-mus si Ve- de distilare, conduşi de cieni. El execută celule pentru automatizări.
BUCUREŞTI
nătăţirea calităţii produse ţel. comunistul Bokos losif. Foto : VIUGIL ONOIU dloprogramnl i
lor, reducerea mai accen tul că gazetele „Semafor" Pe de altă parte, datori ' a ordinea zile
tuată a consumurilor ener din majoritatea şcolilor tă unei slabe îndrumări, ară; ‘ ,D0 I
getice şi materiale, promo şi-au îmbunătăţit activita cele mai multe gazete sa 8.00 Revista
varea progresului tehnic tea, atit sub raport canti tirice şi ale tineretului Producţii ritmice, la nivelul prevederilor Curierul de mei
şti:
Buletin
eta. A fost apreciată, în tativ, cit şi sub cel calita scapă din atenţie probleme dienţa radioţ l
această direcţie, activitatea tiv. Aprecieri de acest gen esenţiale cum sînt: calita (Urmare din pag 1) — Colectivul nostru — au terminat în devans cu de ştiri; 10,03
1(
colectivelor gazetelor de au fo6t făcute îndeosebi ia tea producţiei, economisi a adăugat Viorcl Jude, se opt zile 800 mc panotiri rară radio; rom
foleioric
perete de la trustul de con adresa colectivelor de re rea de energie, combusti tone, la prefabricate din cretarul comitetului de mari pentru blocurile Z 1 Buletin de ştii
strucţii, întreprinderea e- dacţie din şcolile generale bili şi materiale, modul în beton simplu -j-1 380 mc, partid pc staţie — a lu şi Z 2 din Deva, iar mais univers intr-un
Publicităţi
lectrocentrale M i n t i a , nr. 1, 2, 3, 4, şi 8 şi din care se respectă disciplina ia betdn marfă -j-64 280 crat mai bine decît în alţi trul Nico.lae Cortejan sub 11,35 de ştiri;
letin
I.P.E.G., exploatarea mi liceele nr. 1, 3 şi „Dece- tehnologică de. producţie, mc, la m o r t a r marfă ani, reuşind să ţină pasul linia că de la o producţie cultural ; 12,
nimă, I.C.I.T.P.L.C.I.M, coo bal“. cum se efectuează repara -f 5 800 mc. Singurul sorti cu ritmurile impuse de moara fole.loi
perativa „Progresul", în S-a îmbunătăţit propa ţiile şi întreţinerea maşi ment nerealizat — prefa şantiere. Este adevărat, nu de 1 500 mc prefabricate, Avanpremieră
treprinderea de lianţi, ţe- ganda vizuală şi activita nilor şi utilajelor — pro bricatele din beton, la ca ara putut expedia ritmic cit se realiza în luna ia- 13.00 De la 1
Meridian
club
sătoria de mătase. Gazetele tea gazetelor de perete şi bleme de extremă actuali re avem o restanţă de toate sortimentele aştepta nuare, s-a ajuns în noiem letin dc ştiri;
do perete, cele satirice şi din comunele aparţinătoa tate pentru dezvoltarea e- peste 7 600 mc, datorată te şi la calitatea prescri brie la peste 4 300 mc. Cu preti dc muzit
ale tineretului tratează mai re, din unităţile agricole, eonomieo-soeială în per impunerii în funcţiune a să, însă saltul făcut în a- aceeaşi forţă de muncă şi 17.00 Buletin d<
Meridianele cin
bine problemele esenţiale în centrul atenţiei acesto spectivă a patriei. fabricii din Livezeni. cest an este evident. Vom dotare, dar printr-o apro Orele scrii ;
ale producţiei, stimulînd insista în continuare pe vizionare mai bună cu a- jurnal; 22,30
nnv activ iniţiativa, spiri organizarea muncii, pe fo gregate minerale. Deci a dans ; 23,00 I
ştiri: 23,30—0,(8
tul de răspundere, de or losirea la capacitate a ma crescut productivitatea pe muzical.
dine şi disciplină în mun şinilor şi utilajelor, pe echipe. Betoniştii lui Dra-
că. gospodărirea atentă a re goş Hangan şi Dinu Atomi
Gazetele sau colţurile sa surselor utilizate, pe întă îşi depăşesc zilnic norme H K l N E W
tirice, al căror număr a rirea disciplinei tehnolo le cu aproape 10 mc de JffiwgKSGSOS1
eres 'ut faţă de ediţia pre gice şi de producţie. Avem beton turnat. DEVA: Perne
cedentă a concursului, se echipe şi ateliere bine în Factorul hotăritor în rea '“are (Patria);
dovedesc mai combative chegate, cu o ' puternică lizarea planului este buna' Vagonului (Ar
faţă de atitudinea înapoia forţă de mobilizare, decise aprovizionare cu cele ne DOARA : Sub
guri
(Flacăra):
tă in muncă — absenţe să-şi perfecţioneze stilul cesare a locurilor de mun un (ren (Sidert
nemotivate, lipsă de răs de muncă, să întîmpine că. Iar în această privinţă, sul de argint a
pundere, chiul, superficia cele două importante eve mijloacele de transport de lui (Arta); Sen
(Constructorul)
litate şi neglijenţă. Con nimente din viaţa poporu mare capacitate ale staţiei ŞANI : Exploz
cursul a relevat că satira lui nostru — Conferinţa au fost dc un real folos. Sfinx (7 Noiei
PENI :
Sfin>
ascuţită, concretă şi ope Naţională a partidului şi Ele au compensat restan VULCAN : Lin
rativă reţine atenţia colec cea de a 35-a aniversare a ţele mari la capitolul dineuri (Luce;
tivelor de oameni ai mun proclamării Republicii — transporturi agregate de NEA : înghiţit
cii, bucurîndu-se de mai cu realizări dintre cele mai balastieră ale l.J.T.L. De bii (Minerul);
multă eficienţă. frumoase. va, care pe 11 luni nu şi-a Vocile (Munci'
R1CAN1 : Can
.S-a apreciat, dc aseme Un exemplu îl constituie onorat nici 50 la sută din (Retezatul); 1!
nea, că un număr mai ma Alelierul mecanic al I.M. Barza. Echipa «Ie confecţii metalice, condusă de Gheor- colectivul atelierului de contracte, şi ale I.T.A. De ţie la Pan:
(Steaua roşie)
re de organizaţii U.T.C. a- ghe O an a, execută compensatoare de Uilataţie pentru decamoarele de sterii. prefabricate. Ioan Sorea, va, îndeplinite în propor Angola merge
eordă o atenţie sporită ac- şeful atelierului, spunea că ţie de 80 la sută. (Patria); Călft:
(Flacăra) ; GI
Atac impotriv
mei (Casa
Dialectica... economisirii Starea animalelor şi producţia de lapte HAŢEG : Oqi
(Dacia); BRĂ
firul galben
(Utmare din pog 1) tem stăvili risipa de kilo Calculatorul
(Casa de cult
waţi, să o facem !). (Urmare din pag. 1) şi alţii, conduşi de briga mentul de faţă nu se ştie peste tot. Risipă mare I RIA : întilr
Şi totuşi, oţelarii hune- dierul zootehnic Oliviu Bu- unde sînt 11 vaci şi 97 Producţia — sub o jumă Şlll).
punzătoare a electrozilor doreni nu s-au demobili joran. Se mulg 47 de vaci, de oi. în acest an au mu tate de litru lapte pe va
de la Slatina i-au determi zat. Au căutat mereu alte eonsiderind că de produc de la care se livrează la rit 177 animale şi au fost că, natalitatea — sub 40
nat po oţelari să renunţe căi de economisire a ener ţia de lapte, de realizarea fondul de stat în jur de sacrificate de necesitate la sută. Pierderile mari
la respectivul regim şi să giei electrice. indicatorilor de montă, na 100 1 lapte zilnic. 110 bovine şi ovine. în ziua din efectiv au făcut ca în
treacă la un alt regim de — în ultimul timp, pre talitate trebuie să răspun Activitatea din zooteh de 9 decembrie a.c., de 11 luni veniturile din pro Rezultatele
funcţionare, cu puteri mai ciza inginerul Ioan .Cioro- dă alţii (?). Aşa se expli nie se desfăşoară după un pildă, în timp ce Vasile ducţia animală să fie de 10 decembrie
Extr.
I: 59,
reduse, tipice cuptoarelor ianu, am căutat să îmbu că faptul că se predau la program bine stabilit, iar Avram, şeful de fermă, era numai 380 000 lei, în vre «, 74, 26, 84;
clasice. De unde se vede nătăţim structura compo fondul de stat abia 25 de 1 la ea participă In fiecare dus după lemne la pădu me ce retribuţia îngrijito Exlr. a Il-a
că nu orice întrerupere în ziţiei de şarjă .şi să creş lapte pe zi, adică 0,5 1 de zi, după graficul afişat în re, economista Maria Fur- rilor şi a personalului 15, 89, 41, 21,
alimentarea cu energie e- tem gradul de pregătire a la fiecare vacă. Numărul fiecare grajd, personalul dean era acasă la Fintoag, TESA depăşeşte 500 000
lectrică înseamnă şi kilo şarjelor. Aici am primit un mortalităţilor şi sacrifică din conducerea unităţii. preşedintele Roman Crişan Iei. Cum îşi justifică fac
waţi neconsumaţi. Dimpo ajutor deosebit din partea rilor de necesitate mare, Ar trebui totuşi 6ă fie pu în concediu, Llliana Mi- torii de conducere, specia
trivă ! Cuptoarele se ră secţiei de pregătire a fie indicele, dc natalitate sub să cît mai repede în func lian, contabila şefă, stătea liştii retribuţia ? Nu este
cesc, pierd căldura din zi rului vechi de la Simeria, 50 la sută, arată cit de ţiune tocătoarea pentru la căldurică în birou, iar de conceput să fie plătiţi Timpul prol
dărie, se solidifică şarja şi care în lunile din urmă, rău gospodărită este a- tocarea cocenilor de po îngrijitorii la taifas, în lo oameni care aduc pagube, azi, 11 dnccmb:
se reîncepe topirea cu în a sporit sensibil cantitatea ceastă fermă. rumb, ce se pun în iesle, cuinţa unuia dintre ei, a- care prin activitatea lor mea se menti
cerul mai mul
cărcătură rece. De aici şi de fieri; şarjat. De aseme iar cetăţenii din sat să fie flată în capătul grajdului iresponsabilă diminuează a- cădea ploi, ea:
riscul de ruperi la electrozi nea ne-am preocupat de in SE POATE FACE mobilizaţi o dată pe săptă- modernizat, o vacă s-a vuţia obştească. vor avea şi c;
este mult mai mare. Mai troducerea în încărcătura MAI MULT mînă la efectuarea unei strangulat cu lanţul şi a . ★ versă. Vinlul î
inie
cu
derat,
facem o ultimă compara cuptorului a fontei vechi, curăţenii generale în sec murit. Tot în aceeaşi zi a In fermele zootehnice din cale de 50—fl
ţie : faţă dc anul trecut — în locul unei părţi de cocs. Sectorul zootehnic al torul zootehnic. murit un viţel, la grajdul Ohaba şi Teiu trebuie în sud-vest. Temr
cînd cuptoarele au, func Efectul acestei îmbunătă Cooperativei agricole de din Fintoag. Raţii de fu tronată ordinea, disciplina nime vor fi c
ţionat în regim de foarte ţiri tehnologice ? Reducerea producţie din Lăsău este PAGUBE MARI, rajare nu sînt, animalele şi răspunderea pentru în 2 şi 7 grade,
10
xime bure
înaltă putere — acum con perioadei de afînare cu bine pus la punct, grajdu VENITURI MĂRUNTE sînt hrănite după cum deplinirea tuturor indica Pentru: urm;
sumurile de energie se Si vreo 15—20 de minute şi, rile sînt curate, văruite crede fiecare îngrijitor, la torilor de plan, începînd zile : Vreme*
tuează constant cu mult deci, diminuarea consumu proaspăt, animalele sînt Activitatea din ferma program nu participă ni de la preşedinte pînă la spre sfirşilul
va
peste consumurile specifi lui specific pe tona dc oţel bine hrănite şi îngrijite, zootehnică a C.A.P. Ohaba meni din conducerea coo îngrijitor. Comitetul comu Cerul cădea fi pi
Vor
ce pe tona de oţel. Pentru cu 3,5 kWh. în baza furajeră — foarte este caracterizată de lipsă perativei, să vadă cum se nal de partid, consiliul cale, mai ale;
această situaţie creată nu Pentru etapa următoare bogată în acest an — este de răspundere, de dezin face furajarea, adăparea, popular trebuie să inter de ploaie şl
sînt, în primul rind, vino se află în curs de finali ordine. Faptele .acestea teres aproape total. Aici, îngrijirea corporală, mul vină energic, să-i tragă la ploaie. Tempei
nime vor fi c
vaţi oţelarii. (Poate aceas zare o instalaţie de pre- sînt fireşti dacă ţinem sea deoarece nu s-au făcut la sul. Nu ţine nimeni evi răspundere pe vinovaţi, minus l şi ' p
tă stare de fapt ne dă şi încâlzire a fierului vechi, ma că aici muncesc oa vreme inventarele, iar co denţa producţiei de lapte, să-l facă pe fiecare să dea iar cele max
şi 10 grade. Et
nouă mai mult do gîndit: care foloseşte căldura ga meni harnici, îngrijitori misia de revizie există doar în depozitul de furaje este socoteală de propria acti tervalului, se
la locurile noastre de mun zelor arse rezultate din buni, precum Norica şi Va- pe hîrtie, nu se ţine o evi o dezordine totală, finul, vitate, să suporte consecin ceaţă.
că, în locuinţe, oriunde pu procesul tehnologe. leria Borca, Olivia Bujoran denţă la zi. Nici în mo cocenii sînt împrăştiaţi ţele lipsei de preocupare.