Page 4 - Drumul_socialismului_1982_12

paq 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 794 * M1LRCURI, 1 DECEMBRIE 1982

Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Intervenţie românească referitoare la dezvoltarea
*
preşedintelui celei de-a 37-a sesiuni a Adunării şi întărirea bunei vecinătăţi între state

Generale a O.N.U. — primit cu viu interes NAŢIUNILE UNITE 30 pect reciproc, de cooperare bil pentru abordarea şi
NAŢIUNILE UNITE 30 răşul Nicolae Ceauşescu, rului palestinian a expri­ (Agerpres). — Cerinţele reciproc avantajoasă cu soluţionarea paşnică a ori­
cărei probleme, cu respec­
ţările vecine, această ini­
(Agerpres). — Participanţii adresat preşedintelui celei mat mulţumiri pentru me­ fundamentale ale îmbună­ ţiativă românească, adusă
la şedinţa festivă a state­ de-a 37-a sesiuni a Adună­ sajul şefului statului român, tăţirii situaţiei internaţio­ în atenţia Organizaţiei Na­ tarea intereselor legitime
lor membre ale O.N.U. rii Generale a O.N.U., Imre pe care l-a apreciat ca o nale, ale opririi încordării ale tuturor popoarelor.
consacrată marcării „Zilei Hollai, şi secretarului ge­ expresie a sprijinului ac­ şi eliminării politicii de ţiunilor Unite în anul 1979, Reprezentantul României
cunoaşte an de an un in­
internaţionale de solidari­ neral al O.N.U., Javier Pe- tiv şi sentimentelor de folosire a forţei şi amenin­ teres crescînd din partea a arătat că toate condiţii­
tate cu poporul palestini- rez de Cuellar, cu acest solidaritate ale României, ţării cu forţa, ale rezolvării comunităţii internaţionale. le sînt reunite pentru a
tuturor litigiilor şi proble­
an“. au primit cu deosebită prilej. întreprinde un proces de
Prezentînd pe larg pozi­
melor dintre state prin
atenţie şi viu interes mesa­ Preşedintele Comitetului ale poporului român, faţă negocieri, prin mijloace ţia României, a preşedin­ clarificare şi definire a
diverselor elemente com­
jul preşedintelui Republi­ pentru exercitarea dreptu­ de lupta justă a poporului paşnice, îşi găsesc din nou telui său, reprezentantul ponente ale bunei vecină­
cii Socialiste România, tova­ rilor inalienabile ale popo­ păleşti niaai.
expresia la actuala sesijune permanent al ţării noastre tăţi, de generalizare a prac­
Ape! pentru anularea hotărîrii NATO a Adunării Generale a la O.N.U., Teodor Mari- ticii îndelungate şi a ex­
O.N.U., în cadrul examină­ nescu, a subliniat impor­ perienţei bogate a tuturor
de amplasare a rachetelor americane în Europa Centrală rii punctului privind dez­ tanţa dezvoltării relaţiilor ţărilor, a principiilor şi
voltarea şi întărirea bunei de prietenie şi colaborare normelor specifice care
BERLINUL * OCCIDEN­ hotărîrii NATO cu privire meroase zone ale oraşului vecinătăţi între state, în­
TAL. 30 (Agerpres). — la amplasarea în Europa au avut loc dezbateri asu­ între vecini, modalitate s-au cristalizat în raportu­
Mai multe sute de- vest- Centrală do nor rachete nu­ pra problemelor legate de scris pe ordinea de zi la principală care permite rile de bună vecinătate
berlinezi au semnat un apel cleare americane cu rază asigurarea păcii şi securită­ iniţiativa României. crearea unui teren favora­ dintre state.
în care se cere anularea medie de acţiune. în nu­ ţii. Izvorîtă din concepţia po­
litică şi acţiunea constantă
Consultări pentru formarea noului guvern în Italia ale României socialiste, Mexic: Astăzi se predă ştafeta
ale preşedintelui Nicolae
ROMA 30 (Agerpres). — fani, care a anunţat pe şe­ ţial. Amintore Fanfani a Ceauşescu, din orientarea La 1 decembrie, în ca­ din lume (peste 80 mi­
Preşedintele Italiei, Ales- ful statului că este gata să precizat că în viitorul ca­ fundamentală a politicii drul unei ceremonii ofi­ liarde dolari), numără
binet vor fi reprezentate noastre externe, care acor­ ciale, are loc în Mexic in­ peste 2,5 milioane şomeri
sandro Pertini, l-a primit formeze un nou guvern de partidele democrat-ereştin, dă un loc central întăririi stalarea în funcţie a nou­ şi 4,5 milioane persoane
marţi, pe primul ministru coaliţie, a anunţat un pur­ socialist, socialist-democra- relaţiilor de prietenie şi lui preşedinte al ţării, Mi- afectate de şomaj parţial
desemnat, Amintore Fan- tător de cuvîrit preziden­ tic şi liberal. înţelegere, de stimă şi res- guel de la Madrid Hiw- (la o populaţie activă ,d,e'
tado. 30 milioane), în luna 6c-.*
Noul preşedinte mexi­ tombrie inflaţia s-a cifrat '
Ei BUENOS AIRES. - In angajării militare în zona EH BEIRUT. - Elemente can a anunţat, ca element la peste 70 la sută... Pe
cadrul „Zilelor literaturii u- înălţimilor Golan (FNOUD). înarmate neidentificate au definitoriu pentru politi­ plan extern, Mexicul este
niversale", organizate de U. atacat marţi primăria loca­ ca sa guvernamentală, supus unor presiuni pen­
niversitatea naţională din o- 0 LONDRA. - Preşedin­ lităţii Beiteddine, din regiu­ continuitatea. Se au în tru politica sa de neali­
raşul Salta şi Direcţia ge­ tele Internaţionalei Socialis­ nea muntoasă Chouf aflată vedere o serie de realizări niere şi de solidaritate cu
nerală >-.e cultură şi artă din te şi preşedintele Partidului sub controlul trupelor israe- ale precedentei adminis­ ţările in curs de dezvol­
0 ULAN BATOR. - La localitate, poetul şi criticul Social Democrat din R.F. liene invadatoare, infor­ traţii, între care 4,5 mi­ tare.
U!an Bator a fost semnat literar argentinian Manuel Germania, Willy Brandt, a mează postul de radio ofi­ lioane noi locuri de mun­ Noul preşedinte al Me­
protocolul privind schimbu­ Serrano Perez a ţinut o pre­ lansat un ape! pentru pro­ cial libanez, citat de agen­
rile de mărfuri şi plăţi pe legere despre poezia româ­ curarea fondurilor necesare ţia France Presse. • că, un program alimentar xicului se bucură, însă,
anul 1983 între Republica nească contemporană. Cu sprijinirii ţărilor în curs de care ar asigura autosatis- de faima unui bun tehno­
Socialistă România şi R.P. acest prilej, el a evidenţiat dezvoltare printr-o renunţa­ în cursul atacului, ele­ facerca necesităţilor pen­ crat (specialist în proble­
tru produsele dc bază (po­ me economice şi financia­
Mongolă. Protocolul preve­ tradiţiile patriotice, militante re parţială Ia cheltuielile mentele înarmate i-au alun­ rumb şi fasole), introdu­ re, fost ministru adjunct
de creşterea şi diversifica­ şi progresiste ale poeziei de înarmare. gat din clădirile instituţii­ cerea învăţămlntului pri­ la creditul public, la fi­
rea schimburilor comerciale româneşti, înscrierea ei în Brandt a subliniat că, lor lor pe funcţionarii liba­ mar obligatoriu, crearea nanţe, şef de catedră de
dintre cele două ţări. manie curente ale literatu­ „din nefericire, în prezent nezi. Acest incident, adaugă unei reţele medico-sanita- drept constituţional la U-
Documentul a fost semnat rii universale. există din nou tendinţa de postul de radio, a provocat re care satisface, în pre­ niversitatea <lin Mexic,
de Ion Stoica, adjunct al a vedea lumea în contextul o puternică încordare în zent, necesităţile a 85 la autor al „Planului global
ministrului comerţului exte­ 01 NAŢIUNILE UNITE. - unui conflict Est-Vest, de regiune. sută din populaţia ţării, de dezvoltare a Mexicu­
rior şi cooperării economice Consiliul de Securitate al modă veche". Trebuie să se sporirea producţiei indus­ lui" în perioada 1980—
O.N.U. a hotârît, în unani­ înţeleagă, a menţionat el, că triale de peste două ori 1982 şi perspectivele pen­
internaţionale, şi J, Aiuş, mitate, prelungirea, pentru
prim-adjunct al ministrului sumele cheltuite pentru şi a celei din industria tru 1990, niciodată supus
o nouă perioadă de şase înarmare nu sporesc secu­ petrochimică de aproape umor critici sau interpe­
comerţului exterior din par­ luni, a mandatului Forţelor ritatea ţărilor respective, ci, patru ori. în politica ex­ lări pentru iniţiativele sa- '
tea mongolă. O.N.U, de observare a dez­ în realitate, o micşorează. ternă, Mexicul şi-a afir­ le do ordin economic,Şi
mat un dinamism fără financiar), ceea ce ii face
precedent. pe observatori să afirme
Aceasta nu înseamnă, că Miguel de la Madrid
Dezarmarea — o problemă vitală a contemporaneităţi insă, că noul guvern me­ I-Iurtado este capabil să
xican nu ar fi confrun­ adopte căile şi mijloacele
mult datorită atragerii lor ajunge pentru ' asigurarea
o Peste 650 miliarde dolari cheltuiţi anual pen­ în cursa înarmărilor. Par­ hranei şi asistenţei medica­ tat, in prezent, cu proble­ cele mai potrivite pentru
tru arme ! tea statelor în curs de dez­ le de bază pentru toţi cei me deosebit de dificile, depăşirea actualelor difi­
® Un milion de dolari pe minut se cheltuieşte în voltare în cheltuielile mili­ ce au nevoie de ele în lu­ mai ales din punct de ve­ cultăţi cu care este con­
lume în scopuri militare! tare mondiale a sporit de me. dere economie. Mexicul a fruntată ţara.
o Cheltuielile militare într-un an depăşesc valoa­ ia 5,5 la sută, la începutul acumulat una dintre cele
rea întregii producţii a 100 de ţări în curs de dezvol­ anilor ’60, la peste 18 la su­ Mai multe arme nu înseam­ mai mari datorii externe DAN BULGAR
tare, în care trăiesc două treimi din popoarele să­ tă în 1980. Uriaşa risipă pe nă mai multă securitate —
race ! cum susţin apologeţii arse­
care o antrenează cursa nalelor arhipline —, ci mai
înarmărilor nu cuprinde multă sărăcie. Stoparea u-
Sint doar cîteva dintre putea hrăni şi adăposti numai sfera materială, fi­ riaşei hemoragii a cursei
multiplele cifre-avertisment toată populaţia lumii timp nanciară, ci şi pe cea uma­ înarmărilor reprezintă pri­ Caracterizare generală : condiţii de polei. In unele
care evidenţiază uriaşa ri­ de un an întreg, inclusiv nă : peste 25 milioane de ma condiţie pentru o luptă Cantităţile dc precipitaţii zile vîntul va prezenta in­
sipă materială pe care o în ţările cel mai puţin dez­ oameni sînt înrolaţi în for­ eficientă împotriva subdez­ însumate în această lună tensificări pasagere pînă
implică aberanta cursă a voltate" . ţele armate regulate din în­ voltării. Fondurile imense vor fi mai mici decît cele la tare. Ceţurile vor con­
înarmărilor. Mai îngrijoră­ ® Pentru a hrăni toţi co­ treaga lume ; în serviciile şi forţa de muncă impre­ obişnuite. Temperaturile tribui, de asemenea, la
tor este faptul că statisti­ piii subalimentaţi de pe cu profil militar, în cerce­ sionantă înglobate în in­ medii lunare se vor situa amplificarea caracteristi­
cile şi documentele inter­ glob, ar fi suficient să se tarea şi producţia de arme dustriile militare pot şi tre­ în general în limite nor­ cii de vreme umedă.
naţionale lasă să se între­ cheltuiască 10 la sută din şi în activităţi adiacente buie să fie recanalizate male. Temperaturile minime vor
vadă tendinţa accentuată sumele înghiţite anual de sînt cuprinşi peste 100 mi­ spre ramurile civile. De a- Prima decadă a lunii se coborî pînă la minus 3
de creştere a cheltuielilor cursa înarmărilor. lioane de angajaţi civili. ceasta ar beneficia nu nur va caracteriza printr-un grade, iar cele maxime
militare : 130 miliarde do­ © Potrivit F.A.O., în pre­ Astăzi, în lume există a- mai ţările în curs de dez­ regim pluviometric defici­ vor atinge şi valori de 8
lari în anul 1960 ; 500 mi­ zent jumătate din populaţia proape tot atîţia soldaţi cit voltare, ci toate ţările lu­ tar. Precipitaţii su'b for­ grade.
liarde — două decenii mai lumii nu mănîncă pe sătu­ cadre didactice! Anual se mii, întreaga omenire. E- mă de burniţă şi ploaie Decada a treia va fi din
tîrziu. îngrijorează atît rit­ rate. Or, un ’ bombardier cheltuiesc circa 16 000 do­ xistă vreun popor care do­ slabă sînt de aşteptat la nou deficitară din punct
mul de creştere, de la an costă tot atît cit 100 000 t lari pentru fiecare soldat, reşte să cheltuiască bani începutul intervalului. în de vedere pluviometric,
la an, a acestor cheltuieli, de zahăr; iar cu preţul dar numai 260 dolari pen­ pentru rachete sau bombe zona muntoasă va ninge exceptînd Banatul, Oltenia
tru instruirea unui copil.
cit şi faptul că imensele su­ unui portavion s-ar putea Dacă numai o fracţiune supraucigaşe ? Există vreun slab în prima săptămînă şi Muntenia, unde în in­
trimiite în ţările în curs de
me irosite pentru arme de­ dezvoltare 2 800 000 tone din suma cheltuită pentru popor care să vrea mai cu- a lunii. Temperatura va tervalul 22—26 vor cădea
păşesc cu mult cheltuielile arme, din forţa de muncă rînd tunuri decît pîine ? scădea ceva mai pronun­ precipitaţii, atît sub for­
destinate nevoilor civile, grîu. şi din cercetarea alocată în Pe această planetă înţesa­ ţat în ultimele zile ale a- mă de ploaie, cit şi sub
© Pentru lichidarea anal­
cestei decade, cînd valori­ formă de lapoviţă şi nin­
respectiv progresului eco- fabetismului în rîndurile a- prezent scopurilor militare tă de arsenale aducătoare le minime vor coborî şi soare. Faţă de decada an­
nomi'o-social. dulţilor de pe Terra îna­ ar fi orientată spre dezvol­ de moarte, realitatea a de­ sub minus 10 grade. Tem­ terioară, se aşteaptă o că­
Nu mai este un secret inte de sfîrşitul a9estui se- tare, perspectivele „lumii a monstrat cu tărie că dez­ peraturile maxime vor a- dere mai însemnată a
pentru nimeni că, doar ou coT, ar ajunge suma de 1,2 treia" ar arăta altfel. în a- armarea înseamnă dezvol­ tinge 5 grade în sud. Di­ temperaturilor. Valorile
o mică parte din alocaţiile miliarde dolari, inferioară cest sens, un raport pre­ tare. Ea este singura moda­ mineaţa şi seara frecvent cele mai scăzute vor fi
pentru înarmări, omenirea cheltuielilor militare mon­ zentat la O.N.U. sublinia litate de a determina o se va produce ceaţă. Cea cuprinse între minus 10
ar putea soluţiona proble­ diale dintr-o singură zi. că : schimbare radicală a cursu­ de a doua decadă va fi şi minus 4 grade, izolat
mele grave care afectează Pe lingă faptul că ţările o A mia parte din cit se lui vieţii internaţionale, în mai umedă şi tot­ mai coborîte, iar cele mai
„lumea a treia", cum ar fi în curs de dezvoltare sînt iroseşte pentru arme în lu­ consens cu voinţa popoare­ odată mai caldă. Vor pre­ ridicate între minus 2 şi
foamea şi subnutriţia, anal­ lipsite de importante re­ me ar fi suficientă pentru lor de a trăi într-o lume domina zilele cu cer 3 grade. Dimineaţa şi sea­
fabetismul, lipsa asistenţei surse materiale şi umane, lichidarea malariei, care a- fără arme şi războaie, o lu­ noros. Vor cădea pre­ ra ceţurile vor fi destul
sanitare. „Cu ceea ck chel­ deturnate de înarmări de meninţă un miliard de lo­ me a păcii, înţelegerii şi cipitaţii sub formă de persistente.
tuim pentru armament în la logicul şi viabilul ţel al cuitori ai globului. conlucrării internaţionale. de lapoviţă şi ninsoare. N. CIOVICA
15 zile — recunoştea un om dezvoltării, situaţia acestor © A 20-a parte din chel­ Local, în primele zile, director C.P.T. Arad
politic occidental — s-ar state se agravează şi mai tuielile pentru înarmare ar EUGENIA MARINESCU L
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
Preţul abonamentelor s lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr Petru Groza, nr. 35 78 lei: anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
Telefoane ; 11275, 11585, 12157 Telex i 72288 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şt difuzorii voluntari
TIPARUL i Tipografia Deva, str 23 August, nr 257
din întreprinderi şl instituţii.