Page 40 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 40
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 803 © SÎMBATÂ, 11 DECEMBRIE 1982
Intlinirea de lucru a tovarăşului Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
Irolae Oeauşescu cu cadre in a participat la Consfătuirea de lucru
industria uşoară şi a materialelor cu cadre din geologie» industria
de construcţii extractivă şi metaluroia neferoasă
f (Urmare din pag 1) varăşul Nicolae Ceauşescu doseli, toate redimensionate (Urmare din pag. 1) lului şi metodelor de mun cum rezultă din Program,
îi felicită încă o dată pe potrivit cerinţelor actuale că, de ridicare pe un plan orientarea de bază a acti
în această ordine de idei lucrătorii din industria u- şi obţinute cu consumuri de materiale şi umane ale superior a activităţii în a- vităţii geologice în acest
sînt înfăţişate obiectivele şoară pentru realizările materiale şi energie mai ţării. cest domeniu. cincinal o constituie inten
de diminuare, a consumu lor, atrăgîrcd în acelaşi scăzute faţă de cele ce se în dezbateri a fost evi Cei prezenţi au arătat sificarea cercetărilor pen
rilor, în anul viitor, faţă timp atenţia asupra im fabrică acum. denţiat faptul că patrimo că este necesar să se ac tru substanţe energetice
de prevederile cincinalu portanţei deosebite cc tre T o v a r ă ş u l Nicolae niul naţional de substanţe ţioneze hotărît pentru îm primare — petrol, gaze,
lui la materii prime tex buie acordată, în conti Ceauşescu a apreciat re minerale utile poate con bunătăţirea organizării u- cărbuni, şisturi bituminoa
tile, piei brute, cauciuc na nuare, în toate ramurile zultatele obţinute în di tribui într-o măsură mai nităţilor de prospecţiuni se, în paralel cu extinderea
tural şi sintetic, coloranţi, economiei- naţionale, redu recţia realizării unor ma mare la dezvoltarea econo geologice în teritoriu, redu investigaţiilor pentru sub
combustibili, energie elec cerii, pe toate căile, a cos teriale de construcţii este miei româneşti. cerea duratei cercetărilor stanţe metalifere şi neime-
trică. turilor de producţie şi creş tice mai uşoare şi cu con Participanţii au analizat şi, pe măsura identificării talifere, în concordanţă cu
Analizînd situaţia pre terii productivităţii mun sumuri micşorate. în ace cu exigenţă şi răspundere resurselor, să se stabileas sarcinile suplimentare de
zentată, tovarăşul Nicolae cii, ridicării calităţii. laşi timp. secretarul general problemele esenţiale pri că soluţiile tehnologice ce sporire a producţiei în a-
Ceauşescu a subliniat că Dialogul de lucru cu fac al partidului a arătat că vind asigurarea necesarului le mai eficiente pentru tre ceste domenii.
există încă multe rezerve torii Mc răspundere şi spe mai există posibilităţi pen-: economiei cu materii pri cerea într-un timp cît mai Programul cu privire la
de reducere, a consumului cialiştii din domeniu! ma tru reducerea în continu me minerale şi folosirea scurt Ia exploatarea aces valorificarea superioară şi
de materii prime, materia terialelor de construcţii s-a are a consumurilor. fără bazei actuale de substanţe tora, pentru cunoaşterea cît creşterea bazei de materii
le, combustibili şi energie desfăşurat, de asemenea, diminuarea proprietăţilor minerale utile, precum şi mai exactă a structurii prime minerale şi energe
în industria uşoară. în cadrul unei expoziţii de tehnice şi calitative ale orientările principale ale geologice a ţării, pentru tice primare, ce va fi su
Este prezentată în con profil organizată în unul activităţilor de cercetare devansarea încheierii cer pus aprobării Conferinţei
produselor, eerînd specia
tinuare evoluţia indicelui din pavilioanele din Piaţa liştilor să continue acţiuni geologică şi tehnologică cetării şi punerii în ex Naţionale a partidului, a
de valorificare a principa Scînteii. le pe această linie. menite să conducă la creş ploatare a unor zăcăminte întrunit adeziunea tuturor
lelor materii prime, care Analizînd tipurile de pa în cadrul v i z i t e i , terea fondului de rezerve importante de substanţe u- participanţilor la consfă
a cunoscut, în ultimul nouri pentru locuinţe pre secretarul g e n e r a l al exploatabile ale ţării. tile, în special de mine tuire, care s-au angajat, în
timp. importante îmbună zentate. tovarăşul Nicolae reuri complexe, în acest numele lucrătorilor din do
tăţiri;' este semnificativ, Ceauşescu a atras atenţia partidului a fost informat, în spiritul importantelor cincinal. în aceeaşi arie de meniul geologiei, indu.^ ''ei
că, în prezent, în indus conducerii ministerului, de asemenea, despre măsu sarcini ce le revin, parti preocupări s-a arătat că extractive şi metalifi^iei
tria confecţiilor, din 100 kg specialiştilor din acest sec rile luate în întreprinderi cipanţii la consfătuire au trebuie intensificate cer neferoase să facă totul pen
de ţesături, 99 kg se trans tor că ceea ce s-a realizat le de materiale de con analizat, în mod critic şi cetările de reevaluare a tru înfăptuirea prevederi
formă in produse finite. în această direcţie nu co strucţie, în vederea recupe autocritic, activitatea geo lor sale, considerate ca mi
Apreciind eforturile con respunde cerinţelor impu rării căldurii din procesul logică desfăşurată în ve rezervelor şi verificarea nime, pentru descoperirea
derea descoperirii şi pune
prognozelor pentru cunoaş
jugale ale specialiştilor, se de construirea unor de ardere a cărămizilor şi rii în evidenţă a noi zăcă terea mai bună a volumu de noi surse energetice şi
a altor materiale şi utili
tehnicienilor şi muncitori blocuri cu o arhitectură minte de substanţe mine lui substanţelor utile din de materii prime necesare
lor pentru reducerea con modernă şi cu cheltuieli zării acesteia la fazele de rale utile, pentru a fi va subteran exploatate în pre dezvoltării, pe mai depar
tinuă a consumurilor de mai reduse. De accca, a uscare a. produselor, mă lorificate cit mai deplin zent, precum şi contura te, în ritm susţinut, a eco
materii prime şl materiale, cerut cercetătorilor şi pro suri eare-şi dovedesc pe de către ramurile prelu rea celor nepuse încă în nomiei naţionale.
de combustibili şi energie, iectanţilor să definitiveze deplin eficienţa. crătoare. evidenţă. în încheierea lucrărilor
secretarul general al parti în cel mai scurt timp teh Specialiştii din sectorul consfătuirii a luat cuvln-
tul t o v a r ă ş u l Nicolae
în timpul dezbaterilor au
în cadrul consfătuirii s-a
dului atrage, in acelaşi nologii de fabricaţie care industrializării lemnului au fost criticate lipsurile ma cerut să se acţioneze pen Ceauşescu, secretar general
timp, atenţia asupra pier să asigure prin operaţia prezentat, la rîndul lor, nifestate în organizarea şi tru modernizarea aparatu al Partidului Comunist Ro
derilor tehnologice îneă de turnare a betoanelor fi mai multe tipuri de uşi şi desfăşurarea lucrărilor geo rii şi utilajelor specifice mân, preşedintele Republi
mari din industria sticlă nisajul panourilor, fără a ferestre pentru locuinţe logice, în realizarea canti cercetării geologice şi rea cii Socialiste România.
riei, indicînd să se reva mai fi nevoie de adăuga reproiectate şi realizate cu tativă şi calitativă a cer lizarea lor în ţară, spori Cuvîntarea tovarăşului
dă întregul proces tehno rea altor materiale; faţa un consum de material cetărilor de specialitate şi rea vitezelor de înaintare Nicolae Ceauşescu a fost
logic din acest sector. De dele să aibă o estetică plă lemnos diminuat, care asi în aplicarea operativă a la forajul de mare adîn- urmărită cu viu interes, cu
asemenea, face observaţia cută şi o durabilitate prac gură o mai bună etanşei rezultatelor investigaţiilor cime şi în lucrări miniere. profundă satisfacţie şi de
că şi în alte sectoare ale tic nelimitată. tate, rezistenţă la presiu făcute, prezenlind propu în mod unanim, vorbito plină aprobare de partici
în cadrul expoziţiei, au
acestei industrii se menţin fost înfăţişate numeroase nea vîntului, izolaţie termi neri de îmbunătăţire a sti- rii au apreciat că» aşa panţii la consfătuire.
încă ridicate consumurile sortimente de plăci de fa că şi funcţionalitate.
de energie şi combustibili, ianţă, de gresie, blocuri de T o v a r ă ş u l Nicolae
cetind să se acorde o deo zidărie şi obiecte sanitare Ceauşescu a indicat proiec -•sa 38 t lljl
sebită atenţie reducerii a- reproiectate, realizate du tanţilor să revadă secţiu w*~ --'HSfi | Tl|j :“j|g ^ A 1§1 x i|| ilir* Ti -"^2
eestora. Tovarăşul Nicolae pă normative şi soluţii noi, nile unor elemente comoo-
Ceauşescu arată, totoda pentru producerea cărora nente ale ferestrelor, pre
tă, că se impune in s-a consumat o cantitate cum şi dimensiunile anu REUNIUNEA GENERAL-EUROPEANĂ DE LA MADRID
tensificarea acţiunii de co mai mică de materii prime, mitor ferestre pentru ca a- Intervenţia reprezentantului României
lectare de la populaţie a materiale şi energie. Spe cestea să corespundă în
materialelor refolosibile, cialiştii din centrala indus tnai mare măsură dimen MADRID 10 (Agerpres). gistrăm rezultate concrete se află reuniunea să se re
îndeosebi a sticlăriei, ac trială de resort şi din uni siunilor apartamentelor. — Corespondenţă de Ia pe calea realizării manda nunţe la expunerea repe
ţiune cu efecte pozitive a- tăţile de cercetare rapor Conducerile ministerelor Radu Adrian: în şedinţa tului pe care ni l-am fixat. tată a unor puncte de ve
supra reducerii consumu tează că noile sortimente s-au angajat în faţa tovară plenară de vineri diminea A sosit momentul să se dere asupra acelor ches
rilor de materiale şi de de materiale de construcţii şului Nicolae Ceauşescu ea, ţa a reuniunii general-eu- troacă nemijlocit la redac- tiuni în care punctele de
energie. au aceleaşi însuşiri calita împreună eu colectivele de ropenc de la Madrid, a tarea părţilor neconvenite plecare şi criteriile de ju
Cu prilejul dialogului de tive — unele chiar mai proiectanţi, cercetători, oa luat cuvîntul şeful delega din documentul final, în- decată sînt diferite, vorbi
lucru de la Palatul Sportu bune — şi un aspect estetic meni ai muncii din între ţiei române, ambasadorul cepîndu-se, fireşte, cu a- torul a arătat: Problemele
rilor şi Culturii, tovarăşul mai frumos. Totodată, au prinderi, să depună toate Vasile Şandru. cele părţi în care s-a con care au mai rămas de so
Nicolae Ceauşescu a vizi fost înfăţişate mai multe eforturile, întreaga lor ca Ne aflăm deja în a cin- statat că există posibilităţi luţionat sînt şi complicate
tat standurile expoziţiei tipuri de materiale hidroi- pacitate creatoare, pentru cea săptămînă a actualei imediate de acord. In ce şi dificile. După părerea
unde se regăsesc, pe zolatoare — împîslituri şi îndeplinirea exemplară şi etape a reuniunii de la o priveşte, delegaţia Româ unanimă a delegaţiilor, a-
centrale industriale pro ţesături din fibre de sticlă în cel mai scurt timp a Madrid — a spus vorbito niei adresează tuturor de ccstea nu sînt însă atît de
duse cu greutăţi reduse, bituminată, carton bitumi- indicaţiilor şi recomandări rul — şi trebuie să consta legaţiilor participante che complexe îneît să nu li se
cu o aleasă linie estetică. nat — de tapete pentru pe lor ce le-au fost făcute şi tăm, spre regretul nostru, marea să facă acesff prim poată găsi soluţii general-
La încheierea vizitei, to- reţi şi covoare pentru par- cu prilejul acestei vizite. că nu am reuşit să înre pas cu convingerea că, da acceptabile, dacă toate sta
că vom acţiona cu voinţa tele participante vor porni
necesară, rezultatele pozi de la interesele fundamen
tive nu vor întârzia să a-
scriitorilor din ţările medi membri ai conducerilor a- ganizaţii pacifiste, care pară. în acelaşi timp, se tale comune, care sînt
teraneene, la care au luat cademillor de ştiinţe din luptă împotriva instalării de poate trece la căutarea de consolidarea păcii şi secu
parte scriitori din ţara-gaz ţări socialiste. rachete americane „Crui- soluţii pentru problemele rităţii, creşterea încrederii
dă, precum şi un mare nu Delegaţia română, for se" şi „Pershing-2" în Eu mai dificile care au rămas şi realizarea dezarmării,
măr d'e- invitaţi. Timp de mată din Mihnea Ghear- ropa, precum şi pentru de rezolvat. extinderea şi diversificarea
53 MOSfOVA. - Sub trei zile, au fost dezbătute ghiu, Şerban fiţeica crearea unei zone denu- După ce a relevat că colaborării reciproc avan
auspiciile Asociaţiei de prie teme privind ■ literatura şi şi George Ciucu, a fast clearizate in nordul conti este în interesul depăşirii tajoase, continuarea şi dez
tenie sovieto-române, la In realitatea mediteraneene, primită de A.P. Aleksan- nentului. hotărîte a situaţiei în care voltarea procesului C.S.C.E.
stitutul de slavistică şi bal scriitorul şi cititorii săi, tra drov,. preşedintele Acade MAPUTO. - Mozam-
canistică al Academiei de diţiile culturale în literatu mii de Silinţe a U.R.S.S. bicul a acuzat regimul ra Mesaj cu prilejul Zilei drepturilor omului
ştiinţe a U.R.S.S. a fost or rile mediteraneene. ^ OSLO. - Mii de lo sist de la Pretoria că a
ganizată o adunare oma Din România a partici cuitori ai capitalei norve sprijinit acţiunea de sabo NAŢIUNILE UNITE 10 tăţii economice, se creează
gială consacrată centena pat, în calitate -de invitat, giene au padicipat, joi, la taj sâvirşitâ la instalaţiile (Agerpres). — Cu prilejui un climat de insecuritate,
rului marelui savant, isto ' poetul Marin Sorescu, care un rnatş cu torţe - petroliere din portul mo- Zilei drepturilor omului, ce subminează şi mai mult
ric şi filozof român Vasile a prezentat o comunicare manifestare organizată în zambican Beira de „grupuri care este marcată In fie drepturile omului. Secre
Pârvan. ^cu tema: Literatura română semn de protest împotriva speciale de comando veni care an la 10 decembrie, tarul generai al O.N.U. a-
minteşte că unui imens
Au rostit alocuţiuni L. A. modernă şi tradiţiile clasice staţionării de noi rachete te din Africa de Sud", secretarul general al Na număr de oameni li se re
Ghindin, doctor în ştiinţe mediteraneene. nucleare cu rază medie de transmite agenţia France ţiunilor Unite, Javier Perez fuză dreptul la viaţă, drep
filologice, şi I. Sbatna, se S3 MOSCOVA. - La acţiune în Europa occiden Presse. Acţiunea urmărea de Cuellar, a dat publici tul la un nivel de viaţă
cretar 1 al Ambasadei Moscova a avut loc o şe tală. Participanţii au de să submineze „cooperarea tăţii un mesaj în care se adecvat, care să le asigure
României în Uniunea So dinţă jubiliară a Acade monstrai din faţa sediului regională intre statele par subliniază că, în actuala sănătatea şi bunăstarea, in
vietică. miei de Ştiinţe a U.R.S.S., central al sindicatelor pî- ticipante la Conferinţa de situaţie internaţională, ca clusiv hrana, îmbrăcămin
B MADRID, - La Va- consacrată celei de-a 60-a nă la primăria oraşului coordonare pentru dezvol racterizată printr-o ~ nesă tea, locuinţa, îngrijirea me
lencia s-au desfăşurat lu aniversări a creării U.R.S.S. Oslo. Iniţiatoare ale acţiu tare a ţărilor din sudul A- buită cursă a înarmărilor, dicală şi serviciile socialo
crările primei întîlniri a Au participat ca invitaţi nii au fost peste 20 de or fricii (SÂDCC) prin încordare între na necesare, dreptul la educa
ţiuni şi persistenţa inechi ţie şi la muncă.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Ciodei, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şei adjunct), Vasile Pâţan. Nicolae Tircob
Preţul abonamentelor i lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ! 2 700 Deva, str. Dr Petro Groza, nr. 35. m
Telefoane t 11275. 11585, 12157. Telex t 72288. 78 lei; anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar. o
O
TIPARUL i Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 Abonamentele se faa la oficiile poştale, factorii poştali şl dlfuzoril voluntari
_____din întreprinderi şl instituţii