Page 41 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 41
KlH»!eac Ju. : j»» T|
SAU 12'TURA
ALTĂ RĂSPUNDERE PATRIOTICA PENTRU
UTILIZAREA RAŢIONALĂ A
ENERGIEI ELECTRICE!
Cind kilowaţii sînt adunaţi cu... ciurul
In seara zilei de 7 de ...Se întunecase. în inte voastră nu vedeţi că aici
cembrie, în plin virf de riorul unor barăci ale con se lucrează ?
sarcină, în zona depozite structorilor, din imediata Spre regretul lui Draffo-
lor din municipiul Deva vecinătate a fabricii de pîi- mir Marcu, am văzut ce se
am întilnit contoare care nc, ardeau luminile. N-am lucrează şi de ce atîta risi
înregistrau k i l o w a ţ i i a- avut po cine să întrebăm pă. Se vehiculau insă am
junşi ia... poarta unor u- de ce anume ard becurile, balaje. Ce este mai trist, lu
nităţi. Exemplele pe caro de ce nu s-a întrerupt cu- cru pe care nu l-a sesizat
le vom prezenta în conti j-entul electric odată cu în nimeni pînă acum — şi pe
nuare sînt tipice privind cetarea activităţii din şan retele şi lămpile aveau a-
modul de utilizare nera tier. ceeaşi culoare. De la zu
Anul XXXIV, nr. 7 804 DUMINICA, 12 DECEMBRIE 1902 4 pagini - 50 bani
ţională a energiei electri- Ca să jiu fie mai prejos grăveală. Este şi norma! să
ce, chiar dacă în planurile nu se vadă în zonă atîta
de măsuri ale întreprinde la capitolul risipă, în ju timp cit lămpile sînt mur
rul orei 18,00, cei de la
1 IN iNTMPMEA CONFERINŢEI m x m FlDUMJf rilor sau unităţilor econo fabrica de pline au lăsat dare de var.
mice respective (trustul de
La postul de pază de la
luminile aprinse la rampa
M WM H ftU îl ffi! li !Îi ll HM M li 1 IUIMTRfî construcţii, fabrica de pli de expediere a pîinii, deşi depozitul O.G.A., paznicul
ne, O.G.A., B.J.A.T.M. (me
de serviciu Candin Cio
tal), C.L.F. sau I.C.R.A.) au în acel moment nu se afla can consuma energie cît
fost înscrise măsuri severe nici o maşină la încărcat. 12 apartamente. Nu ca să
O interesantă iniţiativă la Combinatul siderurgic Hunedoara pentru evitarea risipei de Ne-am interesat la electri se lumineze, ci ca să se
kilowaţi. cianul de serviciu, Drago- încălzească. Un radiator
privind perfecţionarea cadrelor împreună cu specialişti mir Marcu, de ce sînt lă cu ulei, de 14 clemenţi, cu
din cadrul întreprinderii de sate să ardă toate lumini o putere de 2 000 W, trans-
le pe rampă şi în depozit.
Pregătirea profesională - în pas cu reţele electrice Deva am — Nu se vede, tovarăşe ! DORIN CORPADE
pornit pe urmele acestor
dijmuitori de energie elec a venit răspunsul cu seni
progresul tehnic, cu exigenţele calităţii trică. nătate. Şi apoi, dumnea (Continuare in pag. a 2-a)
şi eficienţei producţiei 1 Un important succes al energeticienilor de la Mintia
Grupul rar. 3 ca fost repus în funcţiune
Actuala clapă de edifi le, buni revoluţionari, buni Au audiat mai multe refe
care multilaterală a patriei comunişti, buni patrioţi rate despre unele preocu cu 20 de zile mai devreme
— determinată hotăritor de Călăuziţi de aceste insu- pări şi reuşite în princi
dezvoltarea economică, de fleţitoare îndemnuri, side- palele sectoare de activi La Centrala termoelec rile cu 20 de zile înain frumos succes, colectivul
creşterea producţiei mate rurgiştii ,din Hunedoara au tate productivă ale combi trică Mintia s-a aflat în tea termenului stabilit. termocentralei Mintia, ca
riale şi ridicarea nivelului trecut neîntîrziat la mate natului, au văzut — prin reparaţie capitală grupul Deocamdată, grupul a re a depus eforturi re
tehnic — reclamă, ca o proiecţiile de diapozitive nr. 3, planificată pentru fost racordat la sistemul marcabile şi pentru care
c o n d i ţ i e indispensabi prezentate — de unde s-a finalizare Ia sfîrşitu! lu energetic naţional cu ur> merită felicitări, a primit
lă, perfecţionarea conti plecat şi unde s-a ajuns cu nii decembrie a.c. Con cazan — 3 B —, urmîiul un sprijin substanţial din
nuă a cadrelor, completa gîndirea tehnică proprie, ştienţi de necesitatea unor ca cel de al doilea ca partea Comitetului jude
rea bagajului lor profesio şi-au îmbogăţit registrul cantităţi sporite de ener zan —3 A — să fie pus ţean de partid '— prin a-
nal cu cele mai noi cu pregătirii profesionale cu gie electrică în sistemul în funcţiune în preziua sigurarea cu forţă da
ceriri ale ştiinţei şi tehni noi elemente de nou, de naţional, hotărîţi să răs deschiderii lucrărilor Con muncă suplimentară şi cu
cii mondiale, pe care să le progres, de cultură ştiin pundă prin fapte chemă ferinţei Naţionale a parti materialele necesare —,
pună cu curaj şi perseve ţifică şi tehnică, hotărîţi rii secretarului general dului — 15 decembrie. a fost ajutat zi dc zi de
renţă în slujba propriei să le materializeze ferm, al partidului, tovarăşul Prin respectarea anga echipe de meseriaşi har
activităţi, fiecare în dome efectiv la locurile lor de Nicolae Ceauşescu, de a jamentelor asumate — de nici şi pricepuţi do la
niul său de activitate. muncă. Au vorbit prin re urgenta lucrările şi a re a termina reparaţiile la „Energomontaj" şi Şan
ferenţii Ioan Cioroianu,
Referindu-se la această Violeta Bostan, Samoilă pune grupul io funcţiu cele două cazane în 10 şi tierul do construcţii şi
îndatorire patriotică a tu Sturza, Gheorghe Matees- ne înainte de termen, e- respectiv 15 decembrie — montaje energetice Mintia,
turor celor ce muncesc, se cu, Ioan Munteanu, Maria nergetieicnii de la Mintia energeticienii de la Mintia de (a Trustul dc izolaţii
cretarul general al parti rializarea lor. Ei au gîndit Ghinea, Gavrilă Ştefan — au făcut si de această vor asigura economiei şi lucrări industriale
dului, t o v a r ă ş u l Nicolae şi au iniţiat o interesantă foarte bine documentaţi, dată dovada capacităţii naţionale, pină la sfirşi- Bucureşti, cărora, do ase
Ceauşescu, sublinia în cu- şi mai ales eficientă for la obiect —, despre elabo lor de mobilizare şi de tul anului, o cantitate su menea, li se cuvin toate
vîntarea rostită la marea mă de perfecţionare a pre rarea oţelurilor pentru rul dăruire patriotică, au plimentară de energie e- aprecierile pentru munca
adunare populară de la gătirii cadrelor tehnico-in- menţi prin tehnologii ne- muncit zi şi noapte cu, lcctrică de pcsle 35 mi depusă. Acum cu toţii dau
Hunedoara, din 3 septem ginereşti din marele com convenţionale; creşterea t o a t ă responsabilitatea, lioane kWh. zor pentru terminarea lu
brie a.c. : ,,Oamenii hotă binat siderurgic. I-am ur reuşind să termine lucră La obţinerea acestui crărilor Ia cazanul 3 A,
răsc făurirea noii orîn- mărit la prima. întîlnire, (Contiiiuore in paj o 4-a}
duiri ; ei mînuiesc maşini organizată sub forma unei
le, ei le făuresc şi deci sesiuni de comunicări asu
de capacitatea lor de crea pra strădaniilor şi moda PRODUSE
ţie, de gîndire depinde şi lităţilor de aplicare a pro SIDERURGICE
de producţie. S-au aflat a- 13 Decern b r i e —
nivelul dezvoltării societă gresului tehnic în procesul Z l u a tipografilor PESTE PREVEDERI
ţii noastre ! De aceea tre
buie să învăţăm, să învă lături un mare număr de In cinstea apropiatei
ţăm şi iar să învăţăm, to cadre tehnico-inginereşti, Detaşament eroic al cla de ' tipografi din judeţul materializa exemplar pre
varăşi. Să devenim buni specialişti din toate uzine sei noastre muncitoare — nostru ie dedică importan vederile celui de al Xll-lea Conferinţe Naţionale a
partidului,
comuniştii,
meseriaşi în toate domenii- le şl secţiile combinatului. tipografii au înscris pagini te succese in muncă. Congres al Partidului Co toţi oamenii muncii de
de glorie nepieritoare in - Fâcind bilanţul activi munist Român — adaugă la Combinatul siderur
istoria mişcării revoluţiona tăţii noastre de la 'începu Maria Popa, secretar al or gic Hunedoara s-au mo
re din ţara noastră, s-au a- tul anului, ne face plăcere ganizaţiei de partid din u- bilizat puternic în mun
firmat prin lupte şi jertie, să consemnăm frumoase nitate. că pentru a intîmpina
incepind de la acel singe- realizări ale prevederilor de - Şi poate nu-i lipsit de importantul eveniment
ros 13 Decembrie 1918, plan - sublinia Constantin interes să menţionăm — din viaţa partidului şi
cind au dat Întreaga mă Crăciunescu, directorul Ti considera contabilul şei al poporului nostru cu re
Productivităţi sporite în abataje sură a capacităţii lor de or pografiei Deva. La produc Tipografiei Deva, Petre zultate cît mai bune in
ţia marfă avem o depăşire
ganizare şi de speranţă Stănculescu — f a p t u l că producţie. După II luni
Acţionînd pentru valo xemplară. Consemnăm că intr-o lume mai bună, in de peste 1,2 milioane lei, ne-am realizat şi depăşit şi o decadă din acest
rificarea superioară a do acest climat a condus la tr-o lume egală in drepturi iar la producţia netă de lună de lună prevederi an, siderurgiştii hunedo-
tării tehnice de care dis creşterea nivelului de şi in libertăţi. circa 500 000 lei, am redus le de producţie, că ne-am reni au produs peste
pune, brigada condusă de profesionalilate al forma Ziua tipografilor este săr cheltuielile totale la 1 000 onorat in termen contrac prevederile p l a n u l u i
minerul Pa vel Dediu, de ţiei de lucru, fapt care a bătorită, in acest an, in lei producţie marfă cu a- tele cu beneficiarii, că am 47 700 tone de aglome
la mina Aninoasa, a ex prilejuit adaptarea rapi insuileţitoarea atmosferă de proape 6 lei, dintre care ridicat tot mai sus ştache rat feros, 12 000 tone de
tras peste prevederi de la dă a minerilor Ia noile muncă şi de creaţie, de cele materiale cu mai mult ta calităţii produselor, a în cocs metalurgic, 1282
începutul acestui an 13 000 condiţii create prin intro angajare revoluţionară, ge de 2 lei, înregistrăm un vo- tregii noastre activităţi. ! tone maşini şi utilaje
tone de cărbune, rapor- ducerea actualelor utila nerată de cele două mari lum de beneficii supli Exprimindu-şi satisfacţia pentru industria meta
tînd îndeplinirea sarcini je din dotare — com mentare de 600 000 lei. pentru rodnicia activităţii lurgică, 420 tone piese
lor anuale. Brigada s-a plexul mecanizat pentru evenimente din viaţa parti — Sint rezultatul pricepe sale şi a colegelor de mun turnate. în aceeaşi po-
dului şi poporului nostru -
preocupat cu stăruinţă susţinerea frontului şi rii şi strădaniilor harnicilor că, maşinistul tipăritor Ma- rioadă, colectivele de
de creşterea indicelui de combina de tăiere — u- Conferinţa Naţională a noştri muncitori şi munci la laminoarele de sîrmă
utilizare a fondului de lilaje cu care brigada, ob partidului şi a 35-a aniver toare, al hotărîrii lor de a DUMITRU GHEONEA nr. 2 şi 3 au produs
timp, fiind recunoscută ţine în mod constant pro sare a proclamării Republi- inlâptui neabătut politica peste plan 0 100 tone de
ca una din formaţiile de ductivităţi de peste 12 cii -, cărora şi colectivele partidului şi statului, de a (Continuare în pag. a 2-a}
lucru cu o disciplină c- tone pe post. laminate din sîrmă.
Nici o brigadă sub plan
Colectivul minei Dilja iembrie, sectorul IV nu
a obţinut iii ultimele zi are „brigăzi rămase sub
le importante creşteri ale plan“, fapt ce denotă an
producţiei do cărbune. In gajarea tuturor forţelor
fruntea acţiunilor iniţia pentru îmbunătăţirea rea
te pentru redresarea ac
tivităţii se situează sec lizărilor la căbune şi o-
torul IV producţie care rientarea fermă a condu
a încheiat luna noiem cerii sectorului, a maiş
brie cu un plus de peste trilor din revire pentru
1 500 tone de cărbune, asigurarea fiecărei for
nienţinîndu-se şi în conti maţii de lucru a condi
nuare la un nivel sporit ţiilor optime în care
al realizărilor zilnice. De să-şi desfăşoare activita
menţionat că în luna no tea.
Cîţiva dintre cei mai vrednici tipografi deveni. Foto : SS^OIU