Page 42 - Drumul_socialismului_1982_12

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 804 t

In -educarea oamenilor muncii Cînd kilowaţii sînt
Ziua
letode simple, dar de eficienţă cerii tipografilor adunaţi cu... ciurul duminkca, n i

La secţia Teliuc din ca­ eînd acesta vine obosit, toate relele. Am vorbit cu (Urmare din pag. 1) labile pentru întreaga uni­ 8.00 Teîeşcoală
8.30 Almanahul
drul întreprinderii minie­ nedormit. Şi am luat mă­ el. L-am luat şi cu binele (Urmare din pag. 1) tate. 9.00 De strajă
9.30 Bucuriile 1
re Hunedoara ni s-a con­ suri. I-am criticat în adu­ şi eu răul. Pină şi cu fraţii Dacă aşa stau lu.cr urile 10,00Viaţa sătuli
ţi rrnat, încă o dată, că în nările de partid şi sindicat, lui mai mari am discutat. formase ghereta dc „2 pe la B.J.A.T.M., la depozitul 11.45 Lumea cor
Armarea şi educarea oa­ sau chiar la locui de mun­ Tatăl lui a lucrat la mină rianG Olaru spunea: „De 2“ într-un veritabil incu­ I.C.R.A. situaţia era in­ 13.00 Album tlui
menilor au eficienţă mai că, pe unii i-am trimis a- peste 25 de ani şi n-a fost Ziua tipografilor ni s-a fă­ bator. versă. în ghereta paznicu­ 14.00 Desene an
14,35 Telesport :
lare formele şi modalită­ casă şi au lucrat cînd erau de ruşine ; aşa trebuie să cui cadou această secţie — No, aşa 1 Acum văd lui se instalase o sobă. în tiva mccii
ţii simple, care au capa- liberi pe grafic, alţii au fie şi el — i-am zis. Şi nouă şl frumoasă, cele două şi în întuneric şi pe frig ! birouri însă... A urmat o nute de 1
itâtea apropierii şi cort- fost sancţionaţi. Aşa fac şi cred că a priceput. S-a maşini moderne de oiset — a spus la urmă Candin discuţie Ia biroul plan cu Craiova în
diţie a Cir
ingerii oamenilor, prin celelalte schimburi. Cre­ schimbat mult în ultima mic, cu care realizăm o Ciocan. ofiţerul de serviciu din 17.45 Handbal
are se comunică nemijlo- deţi că altfel puteam noi, vreme. Acum, cînd s-or gamă diversă de tipărituri, — Noi am atras atenţia acea seară, Maria Holda, o Minaur Br
it, abordînd firesc faptele minerii de la mina centra­ deschide cursurile de cali­ la un înalt nivel calitativ, conducătorilor de unităţi discuţie în genul „mănăs- Empor r
„Cupa l.H.l
ie muncă, comportamentul lă, să scoatem peste pla­ ficare şi el va merge. Cam Datoria noastră este să le în vederea scoaterii din tire-ntr-un picior, ghici a 3-a). 'I
fiecărui om. nul pe Îl luni 9 631 de to­ aşa lucrăm noi eu ortacii. exploatăm cu mare grijă şi circuit a tuturor consuma­ ciupercă, ce-i ?“. directă d
Am abordat această te­ ne minereu ? Căutăm să-i înţelegem, să-i să ne realizăm, ca şi pînă torilor de acest fel, spunea — Aveţi un reşou în pri­ Mare
mă în discuţia cu cîţiva Red.: Cum procedaţi ajutăm cît putem, să nu se acum, sarcinile de plan", inginerul Petru Staiiciu, de ză.! 18.40 Micul e>
cei miei
membri ai organizaţiei de dumneavoastră, şefii de simtă singuri, fără nici un La rîndul său, maşinistul la I.R.E. Deva. îrt locul lor — Nu se poate ! 19.00 Telejurnal
oază din schimbul C de la brigăzi ori de schimb, co­ sprijin. Nicu Pădureanu, secretarul li s-a indicat să folosească 19.30 în întimp
mina centrală: maistrul munişti, atunci cînd se Gheorghe Popescu : A- organizaţiei U.T.C. din tipo­ sobele de cărbuni, acolo Eventual „nu se poate Cerinţei
partidului
de schimb Alexandru Po­ comit abateri de la disci­ ccst lucru ui l-am însuşit grafie, releva i „Alături de unde nu există o sursă de vedea sub birou" ar fi fost dc a 35-a
pa, secretarul biroului or­ plină ? si noi, membrii biroului comunişti, şi urmîndu-le în termoficare. răspunsul... corect şi în­ proclamări
ganizaţiei, Ion 7j. Pop, şef organizaţiei U.T.C, Dacă permanenţă exemplul bun, treg. 19.40 Cîntarea H
judeţul Bi
de brigadă la abatajul 81, mai este încă fluctuaţie cei 50 de utecişti din unita­ Cît de receptivi au fost — Dar e unul singur în 30.30 Film artis
Gheorghe Popescu, secreta­ Masă rotundă aici, la mina Teliuc, o vi­ te depun eforturi stăruitoa­ conducătorii de unităţi a- tot biroul. cepul la 1
rul organizaţiei U.T.C., şi nă ne revine şi nouă. Sint re pen.ru Îndeplinirea pla­ veam să ne mal lămurim Iarăşi un răspuns ero­ 31.50 Intilnirc c
pereta si
Ştefan Onuţă, şef de bri-. încă mulţi tineri veniţi din nului şi îmbunătăţirea ca­ în timpul raidului. nat. Fără prea mari insis­ 33.30 Telejurnal
gadâ la abatajul 92!. Ion /. Pop : Sint de 23 de alte localităţi. Prea puţin lităţii muncii, sporind zi de La poarta principală a tenţe, am putut găsi sub 15.00 Telex
LUNI, 13 DE
Red.: în ce măsură este ani Şef de brigadă. Nu pot ne-am interesat de viaţa zi, prin elanul nostru tine­ B.J.A.T.M. (metal) — o si­ fiecare birou cîte uh re­ 15,05 Emisiune
implicată Organizaţia de zice că în toţi aceşti ani lor de după orele de pro­ resc, realizările unităţii". tuaţie inedită. Cînd i-am şou, maghiară
partid din schimbul C în n-am avut şi oameni care gram. Pentru că s-au sim­ întrebat de ce stau pe în­ — Sint defecte. 17.50 1001 de se
crearea la oameni a senti­ mi-au dat de furcă. Dar ţit singuri, Ştcfanăche Ban- Aliniaţi cu întreaga ca­ tuneric, ne-a u s'pus că fac Probate, au făcut să se 18.00 închiderea
lui
mentului necesităţii unui cei mai mulţi sint cei buni. drea şi Ioan Bogatu, me­ pacitate de mobilizare şi economie (!). Cînd i-am în­ invîrtă cam repejor discul 20.00 Telejurnal
climat de ordine' şi disci­ Constantin Creţu şi Aurel seriaşi buni, oameni cali­ de acţiune la efortul în­ trebat de ce folosesc ra­ contorului. Deci nu erau 20,15 Raport nn
plină, atît în activitatea Biriş muncesc aici de mai ficaţi au plecat. Ne-am a- tregii naţiuni pentru edifi­ diatorul de 2 000 W, n-au defecte. 20.30 „A palrie
moment p
de producţie cît şi in afara bine de 15 ani. Greutăţi âu sumat, pentru viitor, ca carea multilaterală a Româ­ mai zis nici „pîs“. Nu mai Nici acum n-am putut-' «,10 Panoramic
ei, în viaţa de zi cu zi a făcut numai aceia care ve­ principală sarcină să con­ niei socialiste, tipografii din aveaţi ce să facă pentru că înţelege pe Maria Holda 21,10 Tezaur fol
fiecăruia ? neau în brigadă să eiştige tribuim şi noi la perma­ Deva şi Petroşani ~ din în seara zilei de 7 decem­ de ce apăra cu atita în­ 21.30 Roman-foi
eherii" —
•Alexandru Popa: Pro­ mult, dar cu trudă puţină. nentizarea forţei de mun­ rindul cărora se evidenţia­ brie a.c. au fost găsiţi pen­ verşunare,., risipa. Poale 22.00 Telejurnal
blema aceasta nu este Aşa ceva nu Se poate. Da­ că, Vom reuşi cu siguran­ ză Cânstant in rilunCă şi tru a treia oară (deşi sigi­ pentru că niciodată con­
nouă. Pot spune' că Ca este niel Oiah, fost şofer, s-a ţă, îndrumar ne este e- in realizări, in hărnicie şi lat de două ori panoul) cu toarele de energie electrică
analizată in mai toate a- lămurit. Lipsea mereu de xemplul oferit de comu­ conştiinciozitate, intre alţii, un asemenea consumator. nu pot înregistra corecti­ ■budBBEWB
nişti, de cei mai în vîrstă.
dunănle getterale, chiar la şut. Am tot vorbit cu Dorim ca nu peste multă Nicolae Hada, Balaşii Ana, Nu cerem, tovarăşe direc­ tudinea şi spiritul gospodă­
dacă îiU-i trecută pe ordi­ el, şi eu şi ortacii. Pînă ia vreme tinerii de aici să Nicolae Matei, Ana Mol- tor, să-i Vitregim pe paz­ resc. Şi ea şi toţi Ceilalţi BUCUREŞTI
nea de Zi. Comuniştii din urmă a plecat. Noi am dovan, Avram Popa, Otvds nici de Căldură. Dar nici întîlniţi iri acest raid de lctin (le ştiri ;
organizaţia noastră nu trec vrut să rămînă aici, să fie devină o mindrie pentru Ludovic, Dorin Epure, Virgil să păgubiţi unitatea zilnic seară s*au înşelat. Cu toa­ tul dimineţii ; 00 de
1
(alea în
niciodată nepăsători peste om de nădejde. Nu s-a pu­ „veterani* . Bucur, Costa Arpad, Remus de 50 kW din cauza unei te că elementele respecti­ Radiopro^ramu
Red,: Au apărut pro­
abaterile unor ortaci, fie tut. Popa, Daradics tosif, Ceor- inerţii. Din cîte airg putut ve sînt incomensurabile, 9,00 Magazin t
ei membri saii nemembri Ştefan Onuţă : Chiar a- bleme deosebite în aplica­ geta Macavei, Kocsis Ida, constata, prin birouri s-au noi ne-am putut da seama misiune de a-
rea Decretului '100 ?
12,lb
muzică:
A partid. Mâi demult, cînd eum, în brigada mea am Alexandru Popa : Ve­ Mariana Matache, Szemcsuk introdus sobe cu cărbuni, cît de mult au... economisit pentru toţi; î:
am tot iertat ba pe unui, un băiat tînâf, abia scăpat deţi, chiar aşa cum aţi pus Bela, Ioan Moruz, Ioan Mă- în ghereta portarilor de ce fiecare dintre cei prezentaţi nai; 13,15 <
ba pe altul, producţia dă­ de armată, Ioan Cristea. întrebarea se vede că vă Cinică, Remus Tril, Gheor­ nu se poate face aceiaşi lu­ aici din corectitudine şi muzică uşoarâ
dea înapoi. îrt munca noas­ Bun muncitor, dar cam aşteptaţi ia ceva" deosebit. ghe Damian, Nicolae Trăis- cru 7 Dispoziţiile sînt va­ spirit gospodăresc. viziunii ţ ; 13,30
14,00
dorice ;
tră se simte lipsă de la fluştu raţie. îi place prea taru, Elisabeta Vişan — îşi 14,30 Vîrste ai
Program a urnii ortac, sau mult păhărelul. De aici Dar vă spun, n-au fost 15,00 Clubul ;
probleme deosebite. Cînd pun deplin in valoare pri­ Buletin de şt
se întîmplâ să mai vină ceperea, autoexigenţă şi mau ah sonor;
cineva mahmur, aceia este răspunderea patriotică, rd- magazin iul fer
Albumul-ştafetă „Cinstim prin fapte Divertisment 1
criticat de ortaci, pe loc, portind, de ziua lor şi in Buletin de şt
Conferinţa Naţională a partidului" în sala de apel şi trimis cinstea apropiatei Conferin­ blid ta te ; 18,3i
acasă. Dar sint tot mai ra­ pentru toţi ;
La Clubul sindicâtelor ral-edueativă şi în cam­ ţe Naţionale a partidului, jurnal; 20,15 (
din Simeria a avut loc pania agricolă de toamnă. re cazurile acestea. Pentru noi Succese in muncă. c< mfesiu
faza pe localitate a Albu- Cu acest p r i l e j s-a noi, minerii, chiar mai Preţuim munca Şi reali­ i ghin; 21.00
21,30
lodiilor;
mului-ştafetâ pionierească vernisat şi expoziţia de mult decît în alte meserii, zările tipografilor, cu care 22,00 Ra dioj u n
„Cinstim prin fapte Con­ desene ale pionierilor şi disciplina nu poate fi des­ impărţim necontenit truda noramic sport
ferinţa Naţională a parti­ elevilor, cu genericul părţită de producţie. Aşa pe manuscrisul articolului zică de dans
dului". Cu ocazia înmînă- „Românie — plai de aur“. ne educăm oamenii cu ca­ de ziar, pentru a duce in tiu de ştiri ; £
stop muzical
rii albumelor-ştâfetă, co­ Manifestarea s-a încheiat re lucrăm, să vadă respec­ mase cuvintul partidului,
mandanţii de unităţi de cu un emoţionant recital tarea disciplinei ca pe o pentru a le încărca spiri­ Btfz—’ţasaauia
la şcolile generale din de poezie şi cintece pa­ obligaţie de primă însem­ tul cu noi valori şi energii, I^INES
oraş au raportat' rezulta­ triotice, oferit de pionie­ nătate. Şi rezultatele arată şi le aducem, de ziua lor,
că nu gre.şV.
tele obţinute la învăţătu­ rii de la şcolile generale un cald omagiu, colegial, le Liceul nr. 2 Devft. Aspect din atelierul de prelucrare »
l-em
DtvA:
ră, în activitatea cultu- nr. 1 şi 2. Masă rotundă organizată de adresăm felicitări şi le do­ metalului prin aşchiere* Foto : VIRGIL ONOIU Mare (Patria)
MIRCEA DIACONU rim noi succese I dragonului (A
DO AR A : Sul
A&U 0 t*Xtm t wrnnrn s iia # ta
un tren (Muici
în agricultură Păşunile şf fîneţele s î n t o mare bogăţie a sul ele a irsint
lui (Arta); Se
(Constructor u
ŞANI : Explo
SĂ SE IA MĂSURI URGENTE PENTRU Sfinx ( 7 Noii
judeţului. Punerea lor î n valoare impune PENI : Sin.
TRANSPORTUL FURAJELOR DIN CÎMP VULCAN : 1.
dineuri
(Luci
implicarea tuturor factorilor! NEA : înghit
Şl PENTRU APĂRAREA CULTURILOR bii (Minerul)
Vocile (M unc
DE TOAMNĂ — Cum îşi îndeplineşte exemplu pentru a a răi a KICANI : Ca
(Retezat ul>;
întreprinderea judeţeană Interviu cu tovarăşul IOAN HERŢ, cum trebuie să se procede­ ţie la Par
Anul 1982 a fost un an care să le ferească de de­ de îmbunătăţire şi exploa­ inginerul şef al întreprinderii judeţene ze şi anume cum Se reali­ (Steaua roşie)
ZA : Umbra 1
bogat în furaje, iar bunii gradare. tare a pajiştilor sarcinile pentru îmbunătăţirea şi exploatarea pajiştilor zează păşunatul la C.A.P. nerul) ; ORA
gospodari au adunat cu îrt altă ordine de idei, care îl revin ? Silvaş. Aici vitele sînt la merge i
grijă toate nutreţurile, le-au este imperios necesar să se — La activitatea de in­ scoase ia păşunat în loturi (Patria) ; Căi.
transportat şi le-au depo­ ia cele mai severe măsuri vestiţii — ne-a spus in­ minte chimice, nefiindu-ne tej. Am început de ase­ mici, fiecare îngrijitor o- (Flacăra) ; G
menea lucrări la Veţel,
Atac împotri
zitat în cele mai bune con­ pentru a se evita degrada­ terlocutorul — am avut un onorată în întregime re­ Haţeg, Hunedoara şi lila, cupîndu-se de lotul ce-i mei (Casa
partiţia.
diţii în bazeţe furajere plan pe anul 1982 de dar eficienţa activităţii are in primire. în cele mai HAŢEG : Of
rea sau distrugerea cultu­
— Trebuia, în acest caz,
(Dacia); BR/
ale fermelot' şi sectoarelor rilor agricole semănate în 30 587 000 iei şi am reali­ să se extindă mai mult noastre hu se reflectă în multe unităţi, de sute de firul galbet
vite îngrijesc numai 2—3
zat, pînă acum, lucrări în
zootehnice. Din păcate, nu toamna aceasta. Or, în valoare de 38 milioane lei. fertilizarea cu îngrăşămin­ creşterea corespunzătoare oameni şi nu se poate a- Calculatorul
(Casa de cu
în toate unităţile agricole multe localităţi cum ar fi — în ce s-a investit a- te naturale. a producţiei de iarbă, de­ plica un păşunat raţional. RIA : Intil
din judeţul nostru s-â pro­ Bretea Strei, Lăpugiu de ecastă sumă ? •— într-adevăr. Am avut oarece beneficiarii de lu­ — în perioada actuală şui)! GHELA
cedat aşa. Şi la ora actua­ Jos, Bretea Română şi alte­ — Am efectuat o gamă în plan să fertilizăm prin crări — consiliile populare, trebuie continuate lucrări­ lui spectacole
lă, deşi vremea este destul le sîftt adeseori văzute a- largă de lucrări — fertili­ tîrlire 9 600 ha şi am rea­ cooperativele agricole sau le de îmbunătăţiri pe pă­
de înaintată, cooperativele nimale mari şi păsări' în- zări naturale şi chimice, lizat aproape 11 000 ha. Cu fermele I.A.S. — nu res­ şuni si fineţe. Ce aţi ţine IVRER
agricole din Rîu de Mori, aplicarea de amendamen­ gunoi de grajd însă am pectă tehnologia de ex­ să precizaţi în această pro­
fruptînclu-se din holdele de te, regenerări prin însă- ploatare a pajiştilor pe ca­ blemă ?
Clopotiva, Sarmizegetusa, orz şi de grîu. Petru Pă­ fertilizat numai 17 000 ha re s-au efectuat lucrări de Timpul pi
— Ceea ce se face —
Peşteana, Unirea, precum dureanu, din Bretea Româ­ mînţări şi reînsămînţări, faţă de 19 000 ha, cu res­ îmbunătăţiri. Tehnologia- curăţiri, defrişări, fertili­ ziua Uc 12 dc
şi ferma din Bretea Româ­ nă, a lăsat patru porci să defrişări, întreţineri ş.ă. tanţă mare la cooperative­ prevede ca cel puţin în zări etc. — să nu Se facă Vremea la va
— Vă rugăm să vă re­
înc
caldă
nă a I.A.S. Haţeg au mult calce şi să rime într-o cul­ feriţi la modul cum s-au le agricole de producţie. primul ân o pajişte semă­ de mintuială, în aceste va răci uşor
no
£în şi otavă în cîmp, supu­ tură de păioase din apro­ realizat sarcinile la fiecare Multe conduceri de unităţi nată să nu fie păşunată condiţii neputîndu-se obţi­ temporar precipit:
dea
se degradării. Conducerile pierea satului. capitol în parte. afirmă adeseori că n-au (ceea ce nu se rc3pectă) şi ne rezultatele ce le dorim. sub formă
unităţilor amintite şi ale Se atrage atenţia tuturor — Am depăşit substan­ furaje suficiente, că păşu­ să se efectueze lucrări de Punerea în valoare a po­ re in a dou
altora care s» află în si­ ţial Sarcinile de pian la nile nu produc destulă Întreţinere, care însă nu tenţialului pajiştilor presu­ intervalului .
posesorilor de animale să iarbă, dar nu înţeleg că se fac, pune ca toţi factorii să se .forma în la
tuaţia de mai sus, consi­ nu lase vacile; oile, porcii, toţi indicatorii, exceptîn- fără fertilizare pămîntul soare. Vîntul
liile populare sînt chemate păsările să distrugă recol­ du-1 pe cel referitor la — Cirte trebuie să le implice în traducerea în derat cu inti
40-
la
pînă
viaţa a sarcinilor ce se
să ia cele mai urgente mă­ ta. De asemenea, unităţile fertilizări unde, faţă de nu produce. Noi efectuăm facă ? Tot întreprinderea pun în acest domeniu, ca vest şi nord
—
79 000 ha, am fertilizat nu­
în fiecare an un mare vo­
mini
suri pentru aducerea în agricole trebuie să ia mă­ mai 66 883 ha pînă acum. lum de lucrări — în 1982 noastră şi noi le-am face, o condiţie esenţia ă a d<z- râturile între
prinse
bazele furajere a tuturor suri, în baza prevederilor — De ce nu s-a atins s-a muncit la îmbunătăţiri ţlar beneficiarii nu alocă vebârii creşterii animale­ grade, Iar e?
cantităţilor de nutreţuri ce legaje, pentru apărarea ni vei o] planificat? pe pajiştile dc la Vata de fonduri pentru aşa ceva, lor în judeţul nostru. tro " şl 10 a
va
semnala
se mal află în cîmp şl de­ culturilor şi sancţionarea — în primul rînd din Jos, Zâin, Lăpugiu, Orăş- Sau dacă alocă !e ■.'.cu alte presiuni.
pozitarea lor în condiţii celor ce le degradează. cauza lipsei .de îngrăşă­ tioara. de Sus, Hărău, Ccr- destinaţii. Aş apela la un îiiaw.m sondor