Page 43 - Drumul_socialismului_1982_12

>UMINICA, 12 DECEMBRIE 1982 paq 3

Gala COOPERATIVA DE PRODUCŢIE,

MBRIE ACHIZIJII Şl DESFACEREA MĂRFURILOR
A / w «
ilici
si %i\4iA/**-
ii B R A D
cenaclurilor
al
ÎNCADREAZĂ :
rospec-
susţi-
rsitatea ® Muncitori calificaţi în meseria de împle­
.îala c-
J.E.F.A.
sculin : tit nuiele pentru confecţionarea de mese şi
larc —
:It în iiterar „Panait lstrati“ al Vi Jiului fotolii de nuiele, precum şi diferite coşuri din
(repriza
misiune
Baia nuiele.
Jlatiidalai Zîna — mina
pentru Cei interesaţi se vor prezenta la sediul
a Con­ îmi eşti atît de aproape întotdeauna din suflet credinţă Lumina albă cooperativei, din strada Lenin nr. 3 Brad’, te­
ul ale a şi atîtea speranţe mă prind
a celei depun
srsări a eînd te-nalţ în poeme Ia pieptul tău patrie ea va rămîne îmi pribegea prin sînge lefon 1772.
publicii simţeam că privind-o
niei — mă veghezi să nu cresc strîmb în nopţile albe eu visez un gorun cu ea e o zînă
ni şi dimineţi înălţîndu-mă cu lanuri
„A în- în nici un cuvînt de aur ; mai albă — ce plînge
)le M în nici o visare
>era. o- dinspre munţi izvoarele vin lumina albă
tul şi ajung pînă Ia ţărmul de-azur
flamura ta dîra ei de cărbune ardea
BRIF mă-ntaşoară cu doruri acum cerul sufletului meu e senin zîna mică şf albă OFICIUL JUDEŢEAN DE TURISM
de vremi viitoare şi româneşte din suflet eu jur o floare mai albă
limba azi faptele-s arme de sacri eroi pînă la sînge — în mină strîngea HUNEDOARA
îmi eşti atît de aproape şi gorunul din visul meu
jfframu- ca pămîntul şi ochii se înfioară lumina albă
crescut odată cu dragostea din noi pîlpiia pc a Jiului Vale Î N C A D R E A Z Ă
:>resc mă cutezi a rîvni la lumina luceafărului de ţară. printre flori — fără flori
ştire w — libertate in lume dar strîngînd în privire fiori ® paznic pentru Camping Strei.
■ r şi mă-nveţi pentru pace ELENA CARASAVA zîna albă topea — norii albi în
ornic
c i orice vreme petale. Informaţii la O.J.T. Deva, Piaţa Unirii,
: „Do­ să fiu în picioare
nul u 1 7 £a nai, NELLA TEREZIA BĂNCILÂ nr. 2, telefon 14730 - biroul plan.
de-aceea mă-ncred
în tot ce cuvînţi
şi aştept gîndul tău în Valea Jiului Jleiiplu
pentru ţară şi neam
cum aştept primăvara cocoare!
i,00 Bu- Aici in culcuşul nopţii
Concer-
Actuali- CONSTANTIN CÎMPEANU soarele îşi descoperă faţa şoaptele luminii
ite; 8,00 învăluită-n fire de mătase poleiesc aripi
satelor ; şi mîngîie obrazul de catifea zorile se zburătucesc
ticul. E- *Aşteptă%i odată cu visele
lăţi şi al florilor
>c toate paşii noştri
ad iojar­ aici risipiţi pe foile calendarelor
sura ile asfaale -ne-adună
uliotclc- florile au împrumutat
tâţi fol- culorile curcubeului şi sărută mai aproape de noi
vcsclă; Cu tm fruct prea copt extaziaţi pentru a cita oară
igărului; adierea de vint de zările păsării
r ; 18,00 îţi cade din privire toamna,
.6,03 AI- ţt-t păntt păciure sprijinind un cer. aici Pheonix.
l Raclio- IONEL ZMÂU
; 17,30 Ziua mă strigi iarba îşi desface culoarea
•ic; 18,00 Uin toate colţurile lumii ; în fire de speranţă C E T Ă Ţ E N I !
3,03 Pu-
izicoleca îmi arunci dulci miresme şi sevele vorbelor devin fapte £amina
i Radio- peste ochi Sticlele şi borcanele goale se pot preda
[», amin- aici
ou Irina Dar cu trec peste goalele Lumina se deşteaptă dureros magazinelor alimentare şi de legume-fructe
cui ine- -cairări, cu minerii fericirea e ţesută cu fire de aur
icmniiri; Tăind munţii de aur. descojită din întuneric ® la schimb
2,10 Pa- şi mîinile sorb îmbrăţişarea palmele scăldate de rîuri seînteiază
>,30 Mu* izvoare de apă căldurii albii sărate de poleită sudoare
io Bule- •'şi ma glndesc la frumoşii lor ® contra marfă
»,00 Non aici liniştea şlefuită peste neant
copii de acasă ca un curcubeu de suflet
Ca femeile lor credincioase cînd acest OM sparge mîinile cu fibre de flori şi oţel ® sau numerar
KauBgj ' Pentru un pumn de înflorite bulgărele de întuneric Caută nemărginirea
lumini, aşteptînd. culegind cristale de lumină. Ia hotarul zilei de mîine. Contribuiţi astfel la reintroducerea în cir­
cuitul economic a unor însemnate resurse
DUMITRU DEM IONASCU CRISTINA SEREA
un Ursa RAHELA BARCAN
jvooarea J materiale.
HUN1S-
ru stea-
.steptînd
ui): Vi-
rgătoru-
şarpeiui Lecturi şi privelişti
PETRO- Cuvintele
Jnirea) ; revărsate peste gură
■) : LU- Diletanţi: pol li utili, pro­ cu vechi state de serviciu sa, această profundă ob­ înrourează hotarul.
ultural); fesioniştii sînt indispensa­ pe tărimul lingvisticii. Dic­ : „O expresiune
clin a- servaţie Unele s-au strecurat în
1); LO- bili. Diletanţii pot li inteli­ ţionarul de sinonime al pentru mai multe înţelesuri Dunăre
de să- genţi, surprinzători, nova­ limbii române, cuprinzind e mizerie, mai multe expre- să se limpezească
NOASA: tori ; dacă ceva m ai m erge peste 35 000 de termeni, siuni pentru un înţeles e
<■); li­ altele escaladează Carpaţii
na mea insă bine in lum e, aceasta este rodul unei munci de copilărie, mai multe expre- răsfoindu-le tăcerea.
Atcn- se datorează profesionişti­ mai bine de un deceniu. siuni insă pentru mai mul­ Cîteva s-au contopit
Vultur lor. Diletanţii dau vieţii cu­ Anul 1982 a fost generos te înţelesuri, deşi sinonime,
RABAR- cu pînzele albe
sey (Mi- loare ; profesioniştii ii dau în opere de referinţă, ade­ e adevărată avuţie a lim- întinse peste mare
: Ange- stabilitate. Sint disocieri ca­ vărate valori ale patrimo­ bei“. Ultim ul caz este şi al devenind drapele.
departe re m i-au fost suscitate de niului nostru cultural. Dic­ Cele mai multe
electric lim bii rom âne, unde m area
(iU-BAt: recenta apariţie in Editura ţionarul de faţă poate II m ajoritate a sinonim elor nu au luat cîmpiile Ia ochi
. i Rom- Academ iei R.S.R. a unei lu­ socotit una dintre ele. sînt perlecte, ci uşor dife­ înverzindu-Ie.
cul(ură); crări fundam entale pentru renţiate prin nuanţe de o Cîte mi-au mai rămas
spartă
Tranda- lexicografic rom ânească : m are subtilitate, uneori im ­ in coşul imaginaţiei
’ALAN : Dicţionarul de sinonime al Sinonimele ponderabile. M arele m erit Ie voi preface în porumbei
turiseste limbii române de Luiza al Dicţionarului realizat de care vor zbura
; STME- spre Voroneţ.
(Murc- Seche şi M ircea Seche. In­ In vorbirea - şi chiar în Luiza Seche şl M ircea
pectaco- sistenţa asupra profesionis­ Seche, operă de exem plar LUIZA LANDT
Iincrul). scrierea — curentă de azi,
m ului m i-a fost apoi dicta­ şi reconfortant profesionism ,
se constată o intrisţătoare
tă şi de constatarea câ, in nu stă num ai in identifica­
tendinţă de sărăcire o lim - SCHIMB
cultura noastră, lucrările si­ ’fbii. Vorbim neglijent, urît, rea şi sistem atizarea sino­ DE EXPERIENŢA
SSHeES m ilare de pînă acum , foar­ inexpresiv, ignorind reguli nim elor rom âneşti, ci şi in Dînd curs invitaţiei „Ce­
te puţine de altfel, sint elem entare. In grăbitele tevelarea vastelor posibili­ naclului de luni" al Universi­ PIERDERE
1 pentru m arcate de un anum it dile­ tăţi de expresivitate pe ca­ tăţii din Bucureşti (condus de a Pierdut căţel pechinez în
•ie 198- : noastre convorbiri, în rela­ criticul Nicolae Manolescu), scara zici de 9 decembrie, o-
general tantism care le lim itează ţiile de m uncă, prin şedin­ re le oferă, atestind, cum membri ai Cenaclului „Flacă­ rele 23. Răspunde la numele
apoi se sever eficienţa. Dicţionarul ţe, uzăm (şi abuzăm ) in me­ zicea Em inescu, „adevărata ra" al scriitorilor din Hune­ de Gipsi. Găsitorului recom­
ii va fi de la fă dedicat sinonim elor die de aceleaşi cinci, şase avuţie a lim beiDicţiona­ doara au participat la un util pensă. Hunedoara, B-dul Tra-
/or că- este prim ul de acest fel în­ rul de sinonime al limbii schimb de experienţă desfă­ tan 14, bloc U 3, apartament
ial ales sute de cuvinte, care, biete­ şurat la Casa de cultură „Gri- VÎNZARi 31, telefon 14417, Î44V9>
taie, ca- tem eiat în întregim e pe cri­ le, încep să se tocească, române este un im portant gore Preoteasa". Au citit poe­
îătate a terii ştiinţifice. In Prefaţa să-şi piardă expresivitatea instrum ent de cultură util ţii hunedoreni Carmen Demea, O Vind apartament trei ca­ D E C E S
■ trans- Ion Urdă, Adrian Demea, Ma- mere. Hunedoara. Informaţii,
şi nin- so, acad. I. Cotcanu scoa­ şi, uneori, vai, chiar conţi­ oricui, reprezintă o lectură ria Bucătaru şi Valeriu Bâr- comuna Ghelari, sat Govăjdia I a Colectivul de oameni ij
tfla mo- te in evidenţă caracterul de nutul. Şi asta în tim p ce captivantă, practic inepui­ gău. nr. 31, Popa Nicolae. (14f>9) î ai muncii din E.P.E.—M.S.G. y
•i locale „prem ieră" al lucrării care lim ba rom ână, frum oasă, zabilă, şi oferă totodată Dialogul dintre scriitorii hu­ t Deva, profund trtdtrfwat. S
n/h din nedoreni şi bucureşteni va fi | anunţă încetarea foJgerâ-
Tampe- se îm pleteşte cu cei de „lu­ expresivă, generoasă, ne­ priveliştea unul im presio­ continuat, în curind, la Hune­ ® Vind apartament două ca­ I loare din viaţă a fostet cct- S
r fi cu- cru bine lăcut". Cu proie- m aipom enit de inventivă, nant efort profesional ajuns doara şi Deva, în cadrul co­ mere, gaze. Deva, strada Erni- i w g c a
1 şl 1 sionism ul adică. Fiindcă, ne oferă un tezaur de peste la deplină îm plinire. locviului „Generaţia ’30 ncscu, bloc 31 A, apartament 4. IO A KAIUA ’l
■rime Sn- intr-adevăr, autorii sînt pro­ o sută de m ii de cuvinte. Tendinţe şi perspective în poe­ (4158) I si transmite sincere condo- |
zolat se zia tinerilor", la care vor par­ I leanţe familiei indorinte. îi [
. J revista „F,chinox“ din Cluj- le? 17. telefon 121(13, după ore­ | (4431) 2
în de- fesionişti de înaltă clasă şi Em inescu făcea, la vrem ea RADU CIOBANII ticipa şi scriitori tineri de la ® Vind Lifta 1200. Hunedoa­ n vom păstra o /ie amintire. §
ra,
Napoca.