Page 48 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 48
paq 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 805 © MARŢI, 14 DECEMBRIE 1982
între statele balcanice, mare deeît în anul trecut.
Acţiuni în favoarea păcii, pentru realizarea în aceas Ştiri din ţările socialiste Pînă la începutul lunii
tă parte a Europei a unei decembrie, Polonia a ex
împotriva înarmărilor zone a bunei vecinătăţi şi MOSCOVA. — în R.S.S. mul mare depozit subteran portat 26 milioane de tone
a păcii, fără baze militare Turkmenă se desfăşoară de gaze naturale din ţară. de cărbune, .urmând ca, în
ATENA 13 (Agerpres). — Luînd cuvîntul în cadrul şi trupe străine, fără arme experimentarea primului e- Pentru depozitarea gazului
în capitala Greciei s-au în dezbaterilor, reprezentan nucleare. lectromobll sovietic cu ba în vederea consumării lui total, în acest an să fie li
cheiat lucrările Conferinţei tul Comitetului naţional ro terii solare, relatează agen peste săptămîni sau luni se vrate partenerilor externi
30 milioane de tone.
internaţionale cu privire mân pentru apărarea pă ★ ţia TASS. Viteza medie pe utilizează un vechi zăcă-
la crearea de zone denu- cii a înfăţişat pe larg po STOCKHOLM 13 (Ager care o atinge această ma mînt din apropierea ora *
elearizate în Europa. Parti ziţia României în proble pres). — La Stockholm a şină este de 30 km/h, iar şului Ostrava, care a fost P H E N I A N . — In
cipanţii, delegaţi şi obser ma dezarmării, cu priorita avut loc o mare manifes viteza maximă — de 50' epuizat şi a cărui suprafa R.P.D. Coreeană se trans
vatori din partea unor or te a dezarmării nucleare, taţie pentru pace şi dezar-' km/h. Sa poate parcurge ţă este de aproximativ 42 pune în viaţă, în ritm sus
ganizaţii pentru pace din -preocuparea constantă şi mare desfăşurată suib lo 100 de kilometri. de kilometri pătraţi. ţinut, um amplu program
ţări balcanice şi alte re activitatea neobosită ale zinca „Pentru o zonă de- Realizatorii automobilu Se apreciază că această de extindere a suprafeţe
giuni ale Europei au făcut p r e ş e d i n t e l u i Nicolae nuclearizată în nordul con lui apreciază că, prin mo soluţie tehnică prezintă a- lor cultivabile, obiectivul
un larg schimb de opinii Ceauşescu vizînd salvgar tinentului european, pen dificarea şi creşterea efi vantaje deosebite în pe constând în _ integrarea în
cu privire la însemnătatea darea păcii şi securităţii în tru o Europă denucleariza- cienţei modulelor de cap rioada anotimpului rece, circuitul agricol a unor te
creării de zone denucleari- Europa şi în lume. în con tă“. Cele cîteva mii de tare a razelor solare, dis cînd- consumul de gaze renuri mlăştinoase sau să-
zate pe continentul nostru participanţi s-au pronunţat tanţa pe care o va putea sporeşte. răturoase, a căror supra
şi la modalităţile prin care text au fost puse în evi împotriva planurilor NATO parcurge maşina va fi de ★ faţă va trebui să ajungă,
mişcările pentru pace pot denţă acţiunile, iniţiativele privind amplasarea pe con 250 de kilometri, iar vite pînă în anul 1984, la circa
contribui la realizarea a- şi contribuţiile aduse de tinentul european de ra za maximă va putea fi VARŞOVIA. — Făcînd 300 000 hectare. Compo
cestui obiectiv, avansîn- ţara noastră, de şeful sta chete nucleare americane sporită Ia 70 km/h. Spe un bilanţ al activităţii in nentă importantă a efortu
du-se în acest scop o se tului român pentru dezvol cu rază medie de acţiune. cialiştii îşi concentrează în dustriei carbonifere polo rilor depuse pentru creşte
rie de sugestii şi propu tarea pe multiple planuri Manifestaţia a fost urma prezent eforturile asupra neze în acest an, agenţia rea producţiei agricole, pro
neri. a colaborării şi cooperării tă de un miting Ia care realizării unor baterii cu PAP relatează că, faţă de gramul a avut ca punct de
vorbitorii au relevat Însem randament sporit şi studia anul 1981, cînd s-au extras plecare faptul că în regiu
nătatea amplei mişcări a ză posibilitatea amplasării 163,3 milioane tone cărbu nile costiere ale R.P.D. Co
panourilor solare pe aco ne, pînă la sfîrşitul lunii reene existau întinse tere
forţelor progresiste împo noiembrie a acestui an au nuri joase, care erau ex
triva prezenţei rachetelor perişul turismului în aşa fost extrase 174 milioane puse cotidian fenomenului
fel încît ele să-şi poată
nucleare americane cu ra modifica poziţia în funcţie de tone, ceea ce a asigu mareelor, ele neputînd fi,
ză medie de acţiune în Eu de poziţia maşinii faţă de rat şi o funcţionare mai deci, utilizate pentru agri
ropa, care — s-a subliniat Soare. în acest fel, se spe bună decât în anul trecut cultură. Recuperarea aces
— reprezintă un pericol ră că se va putea obţine a centralelor termoelectri tor pămînturi constă în
pentru securitatea popoare reîncărcarea bateriilor şi ce şi a transporturilor. Au scoaterea lor de sub inci
lor europene. Participanţii în mers, şi nu numai în fost create astfel condiţii denţa „revărsărilor" mării,
s-au pronunţat, totodată, poziţie staţionară, aşa cum ca, pînă la sfîrşitul anu acţiune care presupune
lui, să se scoată ia supra
în favoarea extinderii lup se întîmplă cu modelul faţă o cantitate suplimen construirea de diguri şic
testat.
teme de deversare a f&i
tei pentru instaurarea pă tară de cărbune, ceea ce sărate, inclusiv utilizarea
cii, pentru dezarmare şi ★ va face ca extracţia globa intensă a îngrăşămintelor
împotriva pericolului unei FRAGA. — Specialiştii lă anuală să fie cu peste şi metodelor de restabilire
catastrofe nucleare. cehoslovaci au realizat pri 25 milioane de tone mai a calităţilor soiului.
spune în scrisoare, „pacea stituie în permanenţă ţinte La Universitatea din
nu va interveni deeît după ale agresiunii, să adopte Bonn a avut loc o festivi
plecarea tuturor trupelor măsuri ferme împotriva tate dedicată centenarului
străine din ţara noastră". R.S.A pentru ca asemenea naşterii ilustrului istoric şi
acţiuni să nu mai poată fi arheolog român Vasile Pâr-
P PARIS. - într-o decla repetate. van. Viaţa şi rezultatele ac
g| BEiRUT. — Intr-o- scri raţie făcută la Paris, direc- '
soare adresată Iui Philip torul generai al UNESCO, |gî BONN. - La Univer tivităţii ştiinţifice ale savan
tului român au fost pre
Kabib, trimisul special în Amadou Mahtar M'Bow, a sitatea din Koin a avut ioc
Orientul Mijlociu ai preşe condamnat cu fermitate o manifestare festivă dedi zentate într-o conferinţă la
dintelui S.U.A., şeful statu pătrunderea trupelor sud- cată compozitorului George care au asistat profesori,
lui libanez, Amin Gernayel, afrieane pe teritoriul sta Eneşcu. Di rectorul Facultă studenţi şi reprezentanţi ai
a definit condiţiile unei tului Lesotho fn urma că ţii de Romanistică, praf. ambasadei române.
„păci reale şi trainice" în reia s-au înregistrat nume Arlhur Greive, .şi ataşatul
tre Liban şi vecinii săi, roase victime. Ei a adresat cultural al ambasadei româ
OLANDA. — Membri ai Mişcării olandeze informează agenţia France
dezvelind o placă pe care scrie „Amsterdam — un apel comunităţii inter ne din R.F.G. au prezentat SBSgSB
liberă de arme nucleare". Pe pancarta purtată de ana Presse. Deşi reprezintă o naţionale să sprijine moral viaţa şi opera, marelui com
participantele Ia festivitate e scris : ,,1-T.AMlN DUI. ARE NE necesitate imperioasă, se şi material statele ce con pozitor român.
VOIE DE PUNE, NU DE BOMBE".
Pledoarie pentru cei mai important drept: dreptul la viaţă
POPOARELE POT OPRI RĂZBOIUL f mai poate fi ignorată. In telor „Cruise" în Italia, fără entuziasm de S.U.A. dezvoltare a unor noi ca
Statele Unite 25 de orga dar imediat se adaugă că şt alţi membri ai alianţei tegorii de arme nucleare".
(„Marning Stor" — Anglia) nizaţii, de la cele sindi lucrările pentru con occidentale. Deşi variate Noel Dorr, din Trlanda,
Milioane de oameni ai pra unei părţi din terito cale pînă la cele religioa struirea bazei de rachete ca accent, fiecare propu- pronunţîndu-se pentru o
planetei noastre s-au în riul ţării. EI doresc ca se, în total 20 milioane din - Sicilia sînt mult în- punere se axează pe a- rezoluţie de îngheţare a-
scris în zilele noastre în guvernul ţării noastre să de oameni, au întemeiat tîrziate. Majoritatea gu ceeaşi idee centrală — mericano-sovietică, iniţial
puternica mişcare pen ducă o politică externă recent mişcarea naţională vernelor vest-europene interzicerea sau îngheţa pe doi ani, spune : „Nu
tru pace. Imensele sume independentă şi paşnică „Cetăţenii împotriva răz sînt nevoite să lupte cu rea producţiei şi desfăşu vedem logica sau Sensul
pentru înarmări, extin şi să prezinte iniţiative boiului nuclear ". Anali- consecinţele stagnării sau rării de noi arme nuclea argumentelor care, de
1
derea reţelelor de baze care să dea un nou im zînd situaţia din cadrul răminerii în urmă în e- re şi vectori de arme nu fapt, vor să spună „tre
militare dotate acum cu puls şi noi speranţe păcii Alianţei nord-atlantice, conomie. Ele sc lovesc de cleare. buie să sporim azi arme
rachete nucleare, mobi şi dezarmării. senatorul Sam Nunii de proteste în rîndul popu S.U.A. şi aliaţii ior din le nucleare pentru a le
lizează conştiinţele tutu Poporul Marii Britanii, clara că, „în particular, laţiei atunci cînd încear NATO se opun îngheţă reduce mai târziu". Dacă
ror oamenilor cinstiţi de exprimîndu-şi adeziunea numeroşi oameni politici că să propună o creştere rii, în primul rînd sub se acceptă această logi
pe planeta noastră. In la mişcarea de masă pen vest-europeni nu acordă a cheltuielilor pentru motivul că aceasta ar lă că, n-o să se mai pună
Marea Britanie, existen tru dezarmare nucleară, şanse operaţiunii de am înarmare. sa U.R.S.S. cu avantaje niciodată capăt competi
ţa bazelor militare ame participînd la demonstra plasare în Europa occi Aşa cum se exprimă în ce priveşte atît rache ţiei".
ricane prezintă un real ţiile uriaşe organizate de dentală a noilor rachete Bernard Rogers, coman tele cu rază medie, cît Oficialităţile O.N.U. re
pericol pentru securita această mişcare, expri americane. NATO, a spus dantul suprem al forţelor şi cele intercontinentale. levă că propunerile re
tea ţării. De 10 ani în mîndu-şi solidaritatea cu el, se află într-un peri NATO din Europa, „difi Administraţia Reagan sus flectă interesul crescîtid
coace, ţara a devenit gaz rezoluţiile ei, îşi afirmă col serios de destrăma cultatea pentru pact con ţine că preferă să elimi faţă de această idee re
dă pentru baze de rache speranţa într-o lume fără re". stă în faptul că muiţi ce ne presupusa superiorita liefată la sesiunea specia
te americane, baze care războaie. Dacă toate a- tăţeni şi conducători din te nucleară sovietică prin lă a O.N.U. pentru dezar
nu sînt conduse de gu ceste forţe se vor ridica în cercurile oficiale ale ţările NATO nu sînt con tratative, dacă se poate, mare din iunie a.c. De a-
vernul britanic, ci de au Ia luptă şi vor face un Alianţei nord-atlantice se vinşi că pericolul războ sau, dacă nu, prin mo tunci, mişcările pentru
torităţi de peste ocean, front unit vor putea opri afirmă că la momentul o- ■ iului se combate prin alo dernizarea forţelor nu dezarmare din S.UA. şi
războiul. Aceasta ne-ar portun nu vor exista pie cări suplimentare pentru cleare ale S.UA.. Europa occidentală au
de politicienii şi generalii da încrederea că stă în
americani. Iată de ce tot puterea popoarelor să a- dici în amplasarea rache înarmare". Susţinătorii îngheţării îmbrăţişat îngheţarea ca
mai mulţi şi mai mulţi sigure pacea şi să deschi ÎNGHEŢAREA ARMAMENTULUI NUCLEAR resping acest argument. pe cca mai eficientă mo
dalitate de oprire a com
britanici consideră nece dă noi perspective pentru Maj Britt Theorira, preşe petiţiei militare potenţial
sar să se pună capăt do înaintarea pe calea pro (,,Reuter“ — Anglia) dintele Comisiei suedeze dezastruoase dintre S.UA.
pentru dezarmare, a de
minaţiei americane asu gresului social. şi U.R.S.S. La alegerile
Ţările socialiste. în curs făcute propuneri vizînd o clarat în Adunarea Gene
de dezvoltare şi neutre îngheţare a armamente rală a O.N.U. că „există de la 2 noiembrie din
NU POATE FI IGNORATĂ MIŞCAREA S.U.A., 12 milioane de a-
din Europa îşi intensifi lor nucleare, ca un prim o aproximativă paritate
\ PENTRU PACE că apelurile pentru în pas pentru stăvilirea nucleară, care este sufi mericani din nouă state
^ (United Press International — S.U.A.) gheţarea înarmărilor nu cursei înarmărilor pe cient de stabilă încît să au votat, într-un referen
cleare, idee care câştigă plan mondial şi reduce facă nenecesare şi chiar dum, pentru îngheţarea
\ Pe ambele maluri ale pentru pace s-a extins a- teren şi în lumea occi rea arsenalelor. Aceste i- lipsite de sens orice în înarmărilor nucleare ale
^ Atlanticului, m i ş c a r e a tît de repede încît ea nu dentală. La O.N.U. au fost niţiative au fost primite cercări de modernizare şi S.U.A. şi U.R.S.S.
set) Lucid Elena Liciu, Gheorgbe Pavei (redactai şei adjunct) Vasile Pâţan, Nicolae îîrceb
COLEGIUL DE REDACŢIE r Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Isfrcte beefoctor
Preţul abonamentelor : tunar — 13 lei. trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA SI ADMINISTRATIV 2 700 Deva, str Dr Petru Grcza. nr 35 73 lei: anual— 156 lei Taxa de distribuire ta domiciliu — 6,50 lei lunar
Telefoane: 11275. 11535 12157 Telex: 72238 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorll voluntari
TIPARUL : Tipografia Deva. str 23 August, nr 257
din întreprinderi şl Instituţii
