Page 50 - Drumul_socialismului_1982_12

pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. ;

Recuperarea restanţelor şi realizarea
planului pe luna decembrie — B’ikf

preocupare susţinută a organizaţiilor 4.0,03 Consult:-
16.00 Telex
•/nul învii
de partid 10,25 Banglad,
litico-icl.
cultural
Apropiata Conferinţa Na­ organizarea şi desfăşurarea munca de sprijinire efectivă 10,35 Viaţa c.
ţională a partidului marchea­ întrecerii socialiste, soluţio­ a colectivelor rămase în urmă, 17.00 Amlitea
17.50 1001 (le
ză profund activitatea orga­ narea unor probleme sociale. a celor care întîmpină greu­ 18.00 închider
nizaţiilor de partid, a între­ Folosind un stil de muncă tăţi şi vom continua să ac­ lui
gului colectiv de oameni ai dinamic, cu un control de ţionăm astfel pînă la recu­ 20.00 Tclejurn
20,20 Un vast
muncii din Combinatul side­ frecvenţă sporită, acţionăm perarea restanţelor în toate activitai
rurgic „Victoria" Căian, pen­ mai activ pentru mobilizarea secţiile. Organizaţiile noastre ideologii
tru îndeplinirea integrală a întregului colectiv la realiza­ de partid au încă de luptat 20,40 Măreţ
, sub soa:,
sarcinilor de plan în acest rea sarcinilor de plan, mili- mult pentru întărirea disci­ cîntece
final de an şi pregătirea a- tînd pentru creşterea răspun­ plinei în muncă, lacună ce revoluţii
nului 1983. in lumina sarci­ derii personale a membrilor generează cea mai mare 20.50 Film ar
Poiana
nilor, orientărilor şi indica­ de partid, a tuturoT oameni­ parte a neajunsurilor şi res­ 22.00 Telejurr
ţiilor date.de secretând ge­ lor muncii. Urmărind pas cu tanţelor. Sînt încă multe ab­
neral al partidului, tovarăşul pas înfăptuirea măsurilor sta­ senţe nemotivate, . lipsă de BSP"*ţSE32 :
Nicolae Ceauşescu, cu prile­ bilite anterior am reuşit să grijă faţă de agregate şi u- Intre realizările recente ale constructorilor deveni se numără şi
jul vizitei de lucru în combi­ determinăm în ultima vreme trlaje, abateri de la normele cuinţe de pe bulevardul „Dccebal". blocurile de io- ■KAC
natul nostru, organizaţiei de obţinerea unor rezultate bu­ tehnologice. La numeroasele
partid îi revin sarcini de ma­ ne la producţia de fontă ce- lipsuri proprii se adaugă şi BUCURISŞT
re răspundere privitoare la întârzierea punerii în func­ Acţiuni Mărite pentru înfăptuirea sarcinilor dioprogramu/
asigurarea economiei naţio­ ţiune a furnalului nr. 4 cu La ordinea z
tură; 7,00 Iti
nale cu fontă cenuşie, cu VI AŢA şase luni, a bateriei de coc­ Revista prci
alte produse metalurgice. DE PARTID sificare cu o lună, precum care se pun în aceste zile pe ogoare de cîntcc r
Străduindu-se să răspundă şi a faptului că multe din Buletin do
acestor sarcini, comitetul de utilaje, fiind prototip, prezin­ Iarna este un anotimp în turilor, pentru a nu lăsa Ioan Mandula, vicepreşe­ nerftr folclo.,
part
grainui
partid din combinat desfă­ tă deficienţe de proiectare şi care ţăranii cooperatori, animalele să dijmuiască dintele şi, respectiv, secre­ gramul ţ ă r
şoară o susţinută muncă po- nuşie. De asemenea, colec­ execuţie. mecanizatorii şi specialiştii producţia. tarul biroului executiv letin de şti
litico-organizatorică pentru tivul uzinei nr. 3 turnătorii, Ne confruntăm cu mari din agricultură sînt con­ — Aţi constatat, pînă a- al consiliului popular, erau lişti de mui
10,30 Din ţă:
angajarea fermă a capaci­ se prezintă cu depăşiri de greutăţi în asigurarea cu fruntaţi cu multiple sar­ cum, distrugeri făcute de plecaţi la pădurea comu­ 10,45 Sub s
tăţii întregului colectiv la de­ plan la utilaj tehnologic pen­ personal muncitor, în pre­ cini privind executarea lu­ animale 7 nală cu treburi nu prea pentru pai
păşirea greutăţilor şi neajun­ tru industria metalurgică, pie­ gătirea profesională cores­ crărilor care hotărăsc soar­ — Două cazuri la C.A.P. bine precizate. Aurel Lu­ 11.00 Buletin
Radiocarusel:
surilor pe care le avem, se de schimb, cilindri de la­ punzătoare, greutăţi pe care ta producţiei vegetale şi Banpotoc, cele ale^lui Du­ ca, preşedintele C.A.P., Ni­ 11,35 Publicii
pentru înfăptuirea sarcinilor minor, iar colectivul ^de la printr-o preocupare perma­ animaliere. în această pe­ mitru Crăciun şi Simion colae Gheorghiu, imgij^ I- letin d'e ştiri
de plan. In plenare, şedinţe turnătoria nr. 3 este pe cale nentă, mai susţinută, cu rioadă se acţionează pen­ Albu, ale căror păsări au şef şi Toma Lenghel, şeful moara folcl
12,25 Orizont
operative, adunări generale, să recupereze cele 430 tone sprijinul ce ni se acordă, le tru ridicarea potenţialului fost găsite pe holde. Cei fermei vegetale, erau ple­ Avanpremier
cu prilejul discuţiilor zilnice lingotiere nerealizate in ia- vom rezolva în cel mai scurt productiv al pămîntului doi au fost sancţionaţi. caţi să rezolve nişte pro­ 13.00 De la
cu cadrele de bază, cu cei­ nuarie-februarie şi să reali­ ti m p. prin fertilizarea cu îngră­ La C.A.P. Bîrsău, i-am bleme legate de loturile a- Clubul invitt
lalţi membri de partid şi oa­ zeze, în plus, pînă la sfirşi- Sîntem preocupaţi, în e- şăminte chimice a holde- întîlnit pe Sorin Bota, Io- cordate unor membri coo­ letin de şti:
steagul
part
meni ai muncii abordăm cu tul anului, alte 210 tone. senţă, cu toată răspunderea, .lor de orz şi grîu, la apli­ sif Trif şi Gavrilă Casjan/ peratori. Astfel că ne-a gram de cin
toată responsabilitatea pro­ Asemenea realizări bune să găsim cele mai bune so­ carea de îngrăşăminte na­ care efectuau împrăştiatul fost imposibil să aflăm ce tul medicult
blemele centrale ale activită­ au şi colectivele de oameni luţii pentru rezolvarea pro­ turale pe terenurile pe vor gunoiului pe o tarla, aju­ s-a făcut şi ce se face pe că uşoară; :
ţii economico-productive, pen­ai muncii din secţiile carbo- blemelor cu care ne confrun­ fi semănate în primăvară taţi de Solomon Abrudean, ogoare, la ce anume se lu­ te economici
de ştiri; 17,'
tru ca fiecare om să se im­ fluid şi mecanică. Eforturi tăm. Insistăm pentru a de­ ş.a. în legătură cu lucră­ care lucra pe IFRON. Ioan crează. Din situaţia opera­ dio; 17,30 M
plice direct şi responsabil în deosebite fac fumaliştii de la termina în uzine, secţii, pe rile ce se execută, iată cî- Achim, şeful secţiei S.M.A. tivă ce o ţine Consiliul u- cloric Ana
soluţionarea problemelor. Ur­ secţia I, care sînt hotărîţi să schimburi, la fiecare loc de teva aspecte din unele u- ce deserveşte cooperative­ nic agroindustrial reiese că Odă limbii
Orele
serii
mărim zilnic evoluţia produc­ recupereze pînă la sfîrşitul muncă un climat de puterni­ nităţi ce aparţin Consiliu­ le agricole din Iiărău, ne-a la Şoimuş a fost împrăş­ ferinţa Naţii
ţiei fizice de fontă, cocs, pie­ anului producţia de fontă ne­ că angajare a tuturor oame­ lui unic agroindustrial De­ spus că, în cîteva zile fer­ tiat gunoi de grajd pe nu­ dului; 22,(
se turnate, îmbunătăţirea ca­ realizată în perioadele gre­ nilor muncii, pentru înfăptui­ va. tilizarea terenului se va mai 5 ha. Deşi mai sînt oră; 23,00 F
lităţii producţiei, reducerea le ale anului. în această lu­ rea sarcinilor acestui an şi Discutăm cu Ioan Dim- încheia. mari cantităţi de îngrăşă­ opera „Fata
de Emil Mc
consumurilor specifice de ma­ nă au dat- peste plan 400 .buna pregătire a producţiei pu, primarul comunei Hă- Maria Ciornei, primarul minte naturale la brigăzile Non stop ir
terii prime, materiale, com­ tone de fontă. anului viitor. rău, care ne spune : comunei Şoimuş, nu sosise din Căi.nel şi Bălata, nu se
TIMIŞOAR
bustibili şi energie, folosirea — Acţionăm în trei di­ la sediul consiliului popu­ acţionează pentru a le maţiilc zilei
resurselor energetice, recu­ în acest fel, luînd toate IONEL HODOROG recţii principale şi anume: lar pînă la orele 10,30. A transporta pe cîmp. în ce tatea în in
perarea materialelor, atinge­ măsurile, Sîntem hotărîţi ca secretarul dat telefon din Deva că a priveşte curăţarea păşuni­ zarea sarcin
rea, în cel mai scurt timp, a în luna decembrie să reali­ comitetului de partid fertilizarea pămîntului cu rămas să rezolve ceva pro­ lor, s-a făcut ceva, dar de­ pregătirea i
lui viitor la
parametrilor proiectaţi la ca­ zăm nivelele planului lunii din Combinatul siderurgic îngrăşăminte naturale, cu­ bleme legate de termina­ parte de ce trebuie reali- mişoara; 18,
răţarea păşunilor şi prote­
pacităţile puse în funcţiune, ianuarie 1983. Am întărit „Victoria" Căian tril, conduc;
jarea culturilor de grîu şi rea construcţiei noului dis­ ce ; 18,45 P
orz semănate în toamnă. pensar. Ionel Mureşan şi TRAIAN BONDOR vital ai st
nete. a Beneficii suplimen­ cate apropiatei Conferinţe socialiste :
tare. Prin realizarea şi de­ Naţionale a partidului, ex­ —- Ce se face concret ? viiizaţia s
păşirea constantă a tuturor poziţia, cuprinzînd 29 de lu­ ■ — Pînă în prezent am Cîntă grr
indicatorilor de plan, oame­ crări în ulei, s-ta bucurat de 19,30—20,00 ]
nii muncii de Ia Oficiul de unanime aprecieri din par­ transportat şi administrat încheierea anului cu ră : implii
B Secţie de armături. La poştă şi telecomunicaţii Hu­ tea numeroşilor vizitatori. 1 500 tone gunoi de gajd. In realitatea
întreprinderea miniera Petri- nedoara înregistrează, de la (Adriana Benea, corespon­ La C.A.P. Hărău acţiunea
la a fost organizată o sec­ începutul anului, un volum dent). n O nouă livadă. s-a încheiat de cîteva zile, rezultate bune
ţie de armături metalice, în de beneficii suplimentare de Un mare număr de membri
cadrul căreia se confecţio­ peste două . milioane lei. b ai Cooperativei agricole de astăzi (luni, 13 decembrie (Urmare din pag. 1] nului 1983. „în cursul aces­
nează armături speciale pen- Util schimb de experienţă. producţie din Răduleşti par­ — n.n.) -se lucrează la
trri abatajele cu condiţii deo­ 40 de lucrători comerciali ticipă zilnic la înfiinţarea C.A.P. Bîrsău, cu trei re­ tei luni — arăta şeful de
sebite de muncă. ■ Din ma­ reprezentind unităţi ale în­ unei noi livezi cu o supra­ deservesc două-trei maşini echipă Gheorghe Tudorache
teriale refolosibile. Acordînd treprinderii comerciale de faţă de 23 ha. Pînă in pre­ morci, o maşină de îm­ — spunea operatoarea chi- — 80 la sută dintre cuve- DEVA :
o atenţie deosebită recupe­ stat pentru mărfuri indus­ zent, au fost săpate 0 300 prăştiat şi un IFKON. în mistă Maria Luca. Secretul le de reacţie au avut ran­ lungi în i
rării şl reintroducerii în pro­ triale Deva au efectuat în gropi şi) a început plantarea ce priveşte îmbunătăţirea depăşirii normelor zilnice damente de peste 300 gra­ Povestea li
cesul de producţie a mate­ municipiul Petroşani, la mo­ pomilor, b O nouă secţie producţiei păşunilor, am (Arta); HU
rialelor refolosibile, colecti­ dernul magazin „Jiul“ des­ prestatoare de servicii. In constă în evitarea injecţii­ me la litru oxid format, a- timul cartu:
vul Cooperativei meşteşugă­ chis de curînd un util cadrul Cooperativei meşteşu­ curăţat pînă în prezent lor în gol, în funcţionarea sigurînd depăşirea planu­ lonia (Side
reşti „Drum nou" din Hu­ schimb de experienţă. In ca­ găreşti „Retezatul" din ora­ circa 400 ha dijn cele 740 maşinii la parametri, ceea bunarea (/!
drul acestuia au. fost studia­ lui cu cel puţin 100 tone
nedoara a obţinut, pe aceas­ te modul de organizare a şul Haţeg a fost înfiinţată ha cîte are în total comu­ ce depinde direct de înde- .de oxid". jurnalului i
tă linie, de la începutul a- activităţii comerciale, fluxul recent o nouă secţie de con­ na. Pentru a feri de stri­ torul); PE r .
nului, o producţie marfă de de vinzare, modul de expu­ fecţii din ‘ blană. Unitatea mînarea şi pregătirea noas­ în toate secţiile de pro­ cer vrăjito;
peste '3 milioane lei. b Noi nere a mărfurilor, ţinuta funcţionează intr-un local căciuni holdele de grîu şi tră profesională. Eu, lunar ducţie ale I.C. Orăştie se nirca); Cap
mijloace de transport în do­ personalului, b Expoziţie de situat în piaţa Unirii. (Nicu orz, am creat la toate cele depăşesc normele cu 5—10 desfăşoară o activitate brie); LUP:
tare. Autobaza din cadrul pictură. La Casa de cultură Sbuchea, corespondent). la sută". susţinută, ordonată, reali­ foarte peri<
Combinatului minier Valea din Brad a avut loc verni­ trei C.A.P.-uri echipe ce se VULCAN :
Jiului Petroşani a fost do­ sajul expoziţiei de pictură a deplasează de două ori pe Atelierul de oxizi de fier zarea şi depăşirea sarcini­ turnă (Lu
tată, dc la începutul anului, artistei ^fnatoare Lucia Şte­ mu este alt loc de muncă unde lor de' plan situîndu-se per­ NEA: înain
eu 44 autobasculante, şapte fan, din localitate. Inscriin- zi la fiecare teren .cultivat se lucrează intens, la ni­ manent în centrul atenţiei nerul); AN
autodube şl trei autofuvgo- du-se în manifestările dedi­ ta Măriei d
pentru a urmări starea cul­ velul primelor l-uni ale a- colectivului. citoresc);
ropi?nii (Re
Imigranţi î
ua roşie);
Preocupări consecvente, măsuri Sarcini sporite pentru consiliile populare — Superpoliţi:
ORAŞTIE:
novo (Pa
riguroase, economii importante constituite în noua legislatură GEOAGIU-
casetofonul
cu clinele
(Urmare din pag. 1) canic-şef. Prin executarea (Urmare din pag. 1) cele mai potrivite măsuri ca­ riale şi de sporire a contri­ răspunderilor comitetelor şi tură); H/
(Dacia); B
unei game tot mai mari re să asigure dezvoltarea in­ buţiei judeţului la fondul de birourilor executive ale con­ lui Fabian
după cum sublinia acelaşi de subansamble şi repere va rea consecventă a princi­ dustriei, agriculturii, transpor­ stat. siliilor populare pentru solu­ Legătura i
interlocutor — întreprin­ în acest mod, am econo­ piilor eticii şi echităţii socia­ turilor şi serviciilor, a altor Sarcini deosebite revin ţionarea problemelor concre­ riile I-II (I
derea a reuşit să înregis­ misit în anul în curs 8 000 liste. activităţi, prin valorificarea consiliilor populare în reali­ te din fiecare localitate. Răs­ SIMERIA:
ni ca (Mur
treze, faţă de repartiţii, e- 'kWh şi gaz metan echiva- tn exercitarea atribuţiilor deplină a resurselor locale. zarea construcţiilor de locuin­ punderea colectivă implică
conomii de. 64 000 kWh. lînd cu 15 tone combusti-^ ce le revin, consiliile popu­ Ele sînt nemijlocit răspunză­ ţe şi a altor obiective social— nemijlocit creşterea răspun­
Iată însă că, deşi au ob­ bil convenţional. De cîteva lare trebuie să aplice prin­ toare de coordonarea activi­ culturale şi tehnico-edilitare. derii personale a fiecărui
ţinut rezultate bune, teh­ luni anr introdus o nouă cipiul autoconducerii munci­ tăţii de industrie mică, în Aceasta cu atit mai mult, cu membru al biroului sau co­
nicienii şi muncitorii de la metodă, modernă şi foarte toreşti şi autogestiunii eco­ direcţia înfăptuirii programu­ *cît în anul 1982 înregistrăm mitetului executiv în • care
I.M.M.R. Simetria nu au eficientă, de verificare a nom ico-fi nan cia re, a s i g u rî nd adoptat în sesiune de restanţe la punerea în func­ scop este necesar ca fiecă­ Timpul i
lui
considerat încheiate căută­ osiilor de la vagoane: con­ folosirea cu maximă eficien­ Consiliul popular judeţean. ţiune a investiţiilor de gospo­ ruia să i se repartizeze sar­ ziua de 15
rile pentru depistarea de trolul ultrasonic cu palpa- ţă a mijloacelor materiale Şi C o n s i l i i l e populare dărie comunală, învăţăminte cini concrete, domenii de ac­ Vremea se
noi soluţii tehnice în, pro­ tori conici. Acesta, pe lin­ financiare ale societăţii, dez­ trebuie să asigure condu­ cultură şi sănătate. Fină la devenind
ducţie, care să contribuie gă faptul că asigură' un voltarea şi buna gospodări­ cerea unitară a activită­ sfîrşitul actualului cincinal tivitate, . unităţi economice, sfîrşitul in
va fi varia
la reducerea consumurilor control de cea mai înaltă re a localităţilor, autoapro- ţii din a g r i c u 11 u r ă, astfel judeţul nostru trebuie să rea­ obiective din planul de dez­ perioadei :
energetice. N calitate, măreşte producti­ vizionarea teritorială, creşte­ incit să se garanteze înfăp­ lizeze un număr total de voltare economico-socială în precipitaţii
— Am început să extin­ vitatea muncii şi ..contri­ rea veniturilor proprii ole Io-_ tuirea la timp şi în bune 23 000 apartamente, să defi­ profil teritorial. sub formă
dem procedeul de confec­ buie la economisirea a cir­ calităţilor şi pe această cale condiţiuni a programelor ju­ nitiveze centrele civice ale Consiliile populare trebuie poviţă. 1
c
moderat
ţionare a pieselor de la va­ ca 36 000 kWh pe an. în autofinanţarea acţiunilor pri­ deţene privind creşterea po­ unor municipii şi oraşe, ca şi să acorde o atenţie sporită est. Temp
goane- prin ştanţare şi ma- prezent avem în lucru alte vind dezvoltarea lor econo- tenţialului productiv al pâ- ale unor comune, viitoare mobilizării tuturor cetăţenilor vor fi cup:
triţare, diminuînd astfel o asemenea măsuri tehnice mica-socialâ. mintului, dezvoltarea zooteh­ centre urbane. la acţiunile voluntar-patria- G şi minu:
le
maxime
seriefde operaţii de prelu­ care, odată realizate, ne In acest larg context, con­ niei, a altor obiective deriva­ In activitatea de conduce­ tice de gospodărire şi înfru­ de. Ceaţă
crare la cald şi mecanice' vor da posibilitatea să re­ siliile populare trebuie să se te din programul mai cu­ re între sesiuni un accent museţare, de recuperare de neaţa. (Mi
— arată maistrul Nicolae ducem mai mult consumu­ implice mai mult în conduce- ' prinzător al autoconducerii deosebit trebuie pus pe creş­ la populaţie a unor mate­ viciu : A.
Irimie, de la atelierul me- rile energetice. rea activităţii economice, să ia şi autoaprovizionării terito­ terea atribuţiilor şi întărirea riale refolosibile.