Page 52 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 52
pag 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 806 ® MIERCURI, 15 DECEMBRIE 1982
Manifestări în cinstea Conferinţei Naţionale a P.C.R.
@3 ROMA. - La Roma au participat la un miting des
si aniversării început lucrările sesiunii de făşurat în oraşul australian
trei zile a Consiliului gu Perth în semn de protest
HANOI 14 (Agcrpres). — HAVANA 14 (Agcrpres). nificaţia actului istoric de vernatorilor al Fondului In faţă de creşterea şomajului
La ambasada României — La şcoala de partid la 30 decembrie 1947, a ternaţional de Dezvoltare în Australia. Mitingul a fost
din Hanoi a fost organiza „Hermanos Maranon" din altor momente importante Agricolă (FIDA). [H NAŢIUNILE UNITE. - A-
precedat de o demonstra
tă o conferinţă de presă Santiago de Cuba, în ca din istoria contemporană a Preşedintele FIDA, Abdel dunarea Generală a O.N.U. ţie de masă desfăşurată pe
In cinstea Conferinţei Na drul manifestărilor consa ţării noastre, realizările Mohsen Al-Sudeary (Arabia a început dezbaterile asu străzile centrale ale oraşu
ţionale a Partidului Comu crate săbătoririi celei de-a României pe drumul con Saudită) a prezentat un ra pra problemei Namibiei. lui. Participanţii purtau
nist Român şi a celei de-a. 35-a aniversări a procla strucţiei socialismului. port asupra activităţilor or în cuvîntU'l inaugural, pancarte cu inscripţii ca
35-a aniversări a procla mării Republicii şi în în Vr ganizaţiei în care se atra Paul Lusaka, preşedintele „Vrem locuri de muncă",
mării Republicii. însărci tîmpinarea Conferinţei Na MOSCOVA 14 (Agcrpres). ge atenţia asupra faptului Consiliului Naţiunilor Uni „Cerem înfăptuirea dreptu
natul cu afaceri a.i. al ţă ţionale a Partidului Comu — La Moscova a avut loc că ,,FIDA va fi constrînsă te pentru Namibia, a re lui la muncă".
rii noastre, Iancu Răpan, nist Român, a avut loc o adunare festivă consa să-şi înceteze operaţiunile amintit, că, deşi O.N.U. i-a
a evidenţiat marile succe vernisajul unei expoziţii crată celei de-a 35-a ani sale în iulie 1984, dacă ţă ridicat mandatul cu 16 ani SI OSLO. - în cursul ul
se obţinute de poporul ro consacrate istoriei P.C.R. A versări a proclamării Re rile membre vor continua în urmă, Republica Sud- timelor 12 luni, preţurile în
mân în întîmpinarea celor rostit alocuţiuni Mario Ro- publicii. în prezidiu au luat să nu-şi onoreze angaja
două mari evenimente din driguez, prim-vicepreşedin- loc V. I. Konotop, prim-se- mentele financiare asuma Africană continuă să ocupe Norvegia au crescut în me
viaţa partidului şi statului te al Institutului cubanez, cretar al Comitetului re te", relevă agenţia France şi azi în mod ilegal acest die cu 12 la sută, Potrivit
nostru. pentru prietenie cu popoa gional Moscova al P.C.U.S., Presse. Raportul a citat, în teritoriu, fiind ajutată în datelor oficiale publicate la
In încheiere, a fost pre-. rele, şi ambasadorul Româ preşedintele Conducerii special, S.U.A., care dato politica sa de obstrucţiona- Oslo, cele mai mari scum
zerilat un film documentar niei în Cuba, Neculai Mo Centrale a Asociaţiei de rează FIDA 180 milioane re a proclamării indepen piri s-au înregistrat la pro
românesc. rarii, care au relevat sem- Prietenie Sovieto-Române dolari, precum şi alte ţări denţei namibiene de către
(A.P.S.R.), S. M. Kolomin, occidentale, ca Olanda, aliaţii occidentali. dusele alimentare — cu 13,5
prim vicepreşedinte al So Spania şi Luxemburg, care, la sută, la chirii — cu 12,9
vietului orăşenesc Mosco de asemenea, nu şi-au a- CANBERRA. - Mai la sută, la asistenţa medi
va, reprezentanţi ai secţiei chitat contribuţiile trienale. multe mii de persoane au cală — cu 15,3 la sută.
relaţii externe a C.C. al
P.C.U.S., funcţionari supe
riori din M.A.E. sovietic.
Dcşi actuala sesiune (a tre state, întocmit ca ur Vorbitorii au subliniat la K.F. GERMANIA. — Peste 20 000 dc oţcliiri au participat Imigranţii —
la
o
mare
demonstraţie
Volklingen
protest
de
faţă
de
37-a) a Adunării Genera mare a iniţiativei din 1979 semnificaţia actului de la masivele reduceri dc personal preconizate de patronat pen
le a O.N.U. nu a luat a României de a aduce în 30 Decembrie 1947, rele- tru uzinele din Volklingen, Neunkirchcn, Ilomburg şi Bur- o categorie
împotriva
încă sfirşit, se poate afir dezbaterea Adunării, Ge vînd realizările obţinute bach, precum şi pronunţat in reducerii alocaţiilor sociale. Par
s-au
reducerii
cheltuielilor
favoarea
ticipanţii
ma încă de pe acum că nerale a O.N.U. proble de poporul român, sub militare şi pentru acţiuni unite în lupta împotriva şomaju indezirabilă' _
aportul României la dez mele promovării relaţii conducerea Partidului Co lui care va afecta în această iarnă cea 2,5 milioane dc BONN 14 (Agcrpres). —
baterea şi înaintarea dc lor de bună vecinătate. munist Român. persoane, ceea ce înseamnă 9,5 la sută din totalul forţei într-o declaraţie făcută la
dc muncă a R.F.G.
soluţii la cele mai grave Intre alte garanţii ale Zirndorf (Bavaria), minis
probleme cu care este m e n ţ i n e r i i păcii şi trul vest-german de inter
confruntată omenirea a securităţii internaţionale, ne, Friederich Zimmer-
fost dintre colo mai va România consideră — şi mann, a arătat că va avea
loroase. Avem în vedere o afirmă neîncetat prin loc o înăsprire a politicii
atît intervenţiile delega glasul cel mai autorizat guvernamentale faţă de i-
ţiei române, care a pre al preşedintelui său, tova migranţii din R.F.G. în
zentat de fiecare dată de răşul Nicolae Ceauşescu, context, el a relevat că în
taliat şi clar punctul dc — că la loc dc frunte se prezent în această ţară e-
vedere românesc faţă de află alături de alte mă xistă aproximativ 4,6 mi
o serie de aspecte deo suri, dezarmarea, cu nu lioane de străini, număr
sebit de importante ale meroasele sale faze, as care, a spus el, va trebui
vieţii internaţionale, dar pecte şi domenii. Proble redus în viitor. Străinii re
şi propunerile şi iniţiati maticii dezarmării i-au prezintă circa 7,5 la sută
vele concrete, unele stînd fost consacrate, de altfel, din populaţia ţării, în rîn-
la baza unor documente dul căreia peste două mi
deosebit de convingătoa numeroase iniţiative ro lioane de persoane sînt
re şi de apreciate, altele mâneşti, . înaintate dc-a lipsite de locuri de mun
doe'anşînd dezbateri de o lungul anilor. La această că — a subliniat ministrul
semnificaţie aparte. sesiune a fost difuzat de interne, făcînd astfel o
Intre altele, este cazul noul raport al secretaru legătură directă între difi
cultăţile economice şi po
litica faţă de imigranţi.
ROMÂNIA LA O.N.U.
Doriţi într-o conjunctură
economică favorabilă, cînd
adoptării în unanimitate lui general al O.N.U. a- se profita din plin de pe
de către Adunarea Gene supra consecinţelor eco urma muncii lor, imigran
rală a Declaraţiei privind nomice şi sociale ale ţii devin astfel în condiţii
reglementarea paşnică a cursei înarmărilor şi ale le crizei, în R.F.G. ca şi în
diferendelor internaţiona cheltuielilor militare. Pro alte ţări occidentale, o ca
le. înscrisă pe ordinea de punerea înscrierii unei a- tegorie indezirabilă.
zi încă din 1979, această semenea probleme prin
problemă a suscitat an de tre preocupările de bază
an interesul şi a atras ale O.N.U. a fost făcută
sprijinul a numeroase de dc preşedintele Nicolae
legaţii ale statelor mem Ceauşescu, în 1970.
bre, multe dintre ele e- Nu putem stărui asu
videnţiind actualitatea pra tuturor propunerilor
stringentă a documentu şi sugestiilor româneşti ÎN CINSTEA CONFERINŢEI NAŢIONALE nicipiul Hunedoara s-au în gen. 1), Doina Pădurean
lui, mai ales în actuala l-a. O.N.U., ele cuprinzînd trecut pe aleile stadionului (Şc. gen. 11) — la fete;
situaţie internaţională practic întreaga gamă a A PARTIDULUI ŞI CELEI DE-A 35-A „Corvinul", în limitele ca Maximilian Tatoi (Şc. gen.
gravă, caracterizată de problemelor acute — ANIVERSARI A PROCLAMĂRII REPUBLICII — tegoriilor de virstă 10—14 10), Antal Chereş (Şc. gen.
multiplicarea tensiunilor prezente şi previzibile — O LĂUDABILA ACŢIUNE SPORTIVA DE MASA ani, la cros, întrecere do 10), Costică Deleu (Şc. gen.
şi conflictelor dintre sta care stau în faţa omeni tată cu trofeul „Cupa a 2) şi Eugen Chituc (Şc.
te, de continuarea politi rii, dar nu putem totuşi O lăudabilă iniţiativă a Suciu), IX B 4 (Maria Co 35-a aniversare a procla gen. 7) — la băieţi.
cii de folosire a forţei şi să nu amintim de larga catedrei de educaţie fizică tar), IX A 4 (Gogu Mun mării Republicii". în cinstea Conferinţei
ameninţării cu forţa, de adeziune de care s-a — prof. Gheorghe Deac — teanul, IX A 15 (Kovacs în urma unor dispute Naţionale a partidului s-au
recurgerea la violenţă bucurat rezoluţia adopta şi a oganizaţiei U.T.C. din Sandor), I Ha (Mihai Vlad). interesante, în cadrul că desfăşurat întreceri pe e-
pentru soluţionarea liti tă de Adunarea Generală cadrul Grupului şcolar si De asemenea, competiţia rora majoritatea concuren chipe la alergări viteză
giilor. în contrast cu a- în problema Anului In derurgic Hunedoara a a prilejuit grupului de teh ţilor au dovedit ambiţie, (60 m) şi aruncarea mingii
ceastă situaţie, calea ne ternaţional al Tineretu prins contur. în cinstea nicieni şi instructori de la curaj şi reale calităţi, prin de oină. La start au fost
gocierilor, a dialogului şi lui, document iniţiat de Conferinţei Naţionale a centrul de copii şi juniori tre cîştigători s-au aflat: aliniaţi 200 de concurenţi.
colaborării oferă cadrul România, căreia i s-au a- partidului şi celei de-a al F.C. Corvinul depista Daniela Caimac (Şc. gen. Pe primele trei locuri s-au
propice pentru examina lăţurat alte 88 de state. 35-a aniversări a procla rea unor elemente ce âu 8), Liliana ţfngur (Şc. gen. clasat, în ordine, şcolile
rea lucidă a punctelor de Această adeziune confir mării Republicii a fost or fost reţinute pentru per 10), Costina Guţă (Şc. gen. generale nr. 11, 6 şi 1.
vedere ale părţilor şi mă faptul că iniţiativa ganizată o foarte reuşită spectivă : Lucian Buştiuc, 6), Monica Săteanu (Şc. (Ioan Vlad, corespondent).
permit astfel identifica românească răspunde u- competiţie de fotbal, cu Daniel Stroia, Cornel Cris-
rea elementelor comune, nei cerinţe reale de afir participarea a 54 de echi tea, Marcel Botezan, Cor Popice METALUL HUNEDOARA —
care să conducă la solu mare tot mai puternică a pe ale claselor şcolii, îm nel Radu, Emil Dungaci, AURUL BAIA MARE 5145—5221
ţii acceptabile. Numai în rolului tineretului în via Dumitru Daha, Sorin Asaf-
acest mod se poate ajun ţa politică şi socială. •> părţite în 9 serii. Inedit O mare surpriză a fost teren de Aurul Baia Ma
ge ca adversităţile şi ten D.e, un asemenea sprijin este faptul că diriginţii tei şi alţii. înregistrată sîmbătă, 12 de re, echipă clasată pe locul
Acţiunea, lăudabilă cum
claselor au îndeplinit atri
siunile să fie înlocuite de şi uri asemenea ecou s-au buţiile antrenorilor-condu- am spus, va fi urmată de cembrie, pe arena sportivă II în clasamentul seriei.
colaborare, cooperare, bu bucurat şi alte propuneri cători de echipe. întrecerea altele similare, prin care „Metalul" din Hunedoara Hunedorenii au pierdut
nă vecinătate. înaintate de România la a evidenţiat echipele cla se urmăreşte depistarea şi în cadrul ultimei etape a pentru că au format o e-
Reţinînd acest ultim O.N.U., ele vizînd făuri selor XII B (diriginte Ma selecţia elementelor apte- diviziei A, masculin, seria chipă neomogenă, Călugă-
termen, este cazul să re rea unei lumi mai bune rfa Pascu), XI B (Lucreţia de formare pentru diferi Nord, la popice. ru, Silaghy şi Nicoară ju-
amintim că, recent, a fost şi mai drepte, fără arme Simionescu), X B 3 (Lidia te ramuri sportive. Gazdele, după ce cu o cînd sub posibilităţi, • în
difuzat la O.N.U, raportul şi războaie, a unei noi săptămînă în urmă au cîş- timp ce oaspeţii s-au dove
secretarului genial al ordini politice şi econo Atletism CUPA A 35-A ANIVERSARE tigat în deplasare cu sco dit mai bine pregătiţi fi
Naţiunilor Unite privind mice internaţionale, în A PROCLAMĂRII REPUBLICII rul 5144—5044 în faţa e- zic, tehnic şi tactic. La in
dezvoltarea şi consolida care confruntarea să fie chipei Constructorul Tg. dividual scorul a fost 3—3.
rea bunei vecinătăţi în- înlocuită de cooperare. Pe o vreme frumoasă sportivi, fete şi băieţi, de Mureş, au fost învinse cu (Ion Cincişeanu, corespon
dar rece, peste 300 de la şcolile generale din mu- multă uşurinţă pe propriul dent).
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tircob
Preţul abonamentelor i lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr. Petro Groza, nr. 35.
Telefoane: 11275, 11585, 12157. Telex) 72288 78 lei; anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar. 44065
TIPARUL ) Tipognafla Deva, str. 23 August, nr. 257 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari
din Întreprinderi şl Instituţii.
