Page 56 - Drumul_socialismului_1982_12

pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 807 © JOI, 16 DECEMBRIE 1982

Vizita de prietenie in ţara noastră

a preşedintelui R. Â. Egipt, Mohamed Hosni Mubarak Lucrările Conferinţei

Naţionale a partidului
(Urmate din pag. 1) şedinţii Nicolae Ceauşescu sirii, preşedinţii Nicolae La reşedinţă, cei doi pre­
şi Mohamed Hosni Muba­ Ceauşescu şi Mohamed şedinţi, tovarăşa Elena (Urmare din pag. 1) terii producţiei agricole ve­
rak s-au salutat cu deose­ Hosni Mubarak au părăsit Ceauşescu şl doamna Su­
în intîmpinarea înalţilor bită cordialitate, şi-au aeroportul, îndreptîndu-se zanne Mubarak s-au între­ getale şi animale.
baspeţi, po aeroport au ve­ strîns îndelung mîinile, ţinut într-o atmosferă cor­ logică, de formare a omu­ Răspunzînd comandamen­
nit t o v a r ă ş u l Nicolae s-au îmbrăţişat. Tovarăşa spre reşedinţa rezervată lui nou, practic, în toate telor majore date de Con­
Ceauşescu, tovarăşa Elena Elena Ceauşescu a urat, la oaspeţilor egipteni. dială, prietenească. domeniile vieţii materiale şi gresul al Xll-lea al parti­
Ceauşescu. rîndul său, un călduros DINEU ÎN ONOAREA spirituale ale societăţii. dului, oamenii muncii din
Se aflau, de asemenea, bun sosit preşedintelui Mo­ ÎNALŢILOR OASPEŢI Asemenea tuturor judeţe­ judeţul nostru, sub condu­
tovarăşul Constantin Dăs- hamed Hosni Mubarak. lor ţării şi în judeţul Hune­ cerea organizaţiilor de
călescu, alţi tovarăşi din T o v a r ă ş u l Nicolae Preşedintele Republicii şedinţele Republicii Arabe doara orientările şi obiecti­ partid, au întîmpinat Con­
conducerea de partid şi de Ceauşescu şi tovarăşa Elena Socialiste România, tovară­ Egipt, Mohamed Hosni Mu­ vele stabilite de Congresul ferinţa Naţională a parti­
stat. Ceauşescu au adresat, de şul Nicolae Ceauşescu, şi barak, şi doamna Suzanne al Xll-lea capătă contur, se dului cu rezultate tot mai
materializează pas cu pas
La ora 16, aeronava cu asemenea, urări de bun tovarăşa Elena Ceauşescu Mubarak. prin activitatea neobosită a bune în sporirea producţiei
de cărbune, metal, energie
caro a călătorit şeful sta­ venit doamnei Suzanne Dineul s-a desfăşurat în­ minerilor şi siderurgiştilor, a
tului egiptean a aterizat. Mubarak. s-au reîntîlnit, miercuri, în tr-o atmosferă caldă, prie­ energeticienilor şi construc­ electrică, de minereuri, ma­
La scara avionului, pre- După c e r e m o n i a s o ­ cadrul unui dineu, cu pre- tenească. torilor, a lucrătorilor ogoa- şini şi utilaje, în finalizarea
! relor şi din celelalte dome­ importantelor investiţii din
o.© — — — © _ o _ ® _ ® _ o _ b - o _ b _ o _ o _ o — o — o _ 0 _ e _ e _ o _ o _ « _ o _ e > nii de activitate. energetică, locuinţe, din a-
gricultură şi celelalte dome­
Este ştiut că prin fizio­
nomia sa economică, prin nii. in acelaşi timp, comu­
caracteristicile bogăţiilor niştii hunedoreni au dat
subsolului său, judeţul nos­ mandat ferm delegaţilor la
tru este supus unei maxi­ Conferinţă prin care asigu­
curs de dezvoltare către te pe care o prezintă per­ me solicitări pentru dezvol­ ră conducerea partidului,
NAŢIUNILE UNITE p jţj R mâtlîei statele dezvoltate. Adopta­ sonalul calificat şi folosi­ tarea în perspectivă a eco­ pe secretarul său gene­
a
0
0Z
rea acestei rezoluţii — aşa rea lui în domeniile de nomiei româneşti. Prin mă­ ral, t o v a r ă ş u l Nicolae
cum a rezultat din nego­
în dezbaterile asupra problemei cierile care au avut loc pe activitate pentru care a surile stabilite de conduce­ Ceauşescu, de devotamen­
rea partidului se amplifică tul lor total la întreaga li­
marginea ei — a fost de­ fost foi'mat, ca factor esen­ la cote superioare mecani­ nie politică generală ce va
Namibiei terminată de intensifica­ ţial al progresului econo­ zarea complexă a lucrărilor fi adoptată de înaltul fo­
rea, în ultima perioadă, a mic şi social al ţărilor în miniere, introducerea oţe­ rum comunist, angajîndu-se
NAŢIUNILE UNITE 15 ţia şi acţiunea preşedintelui practicilor racolării de că- curs de dezvoltare, rezo­ lurilor aliate şi înalt aliate, să facă totul pentru trans­
(Agerpres). — --Adunarea Nicolae Ceauşescu, de spri­ dre calificate din ţările în luţia atrage atenţia asupra
Generală a Naţiunilor Uni­ jinire constantă a luptei e- curs de dezvoltare, pentru efectelor negative ale exo­ creşte amplitudinea activi­ punerea neabătută în viaţă
te dezbate, în aceste zile, roice de eliberare naţiona- tăţii de prospectare şi ex­ a sarcinilor ce le revin în
problema Namibiei — unul nală dusă de poporul nami­ a căror pregătire acestea, dului de personal calificat plorare a noi zăcăminte de 1983 şi în perspectiva între­
din cazurile în care con­ bian, sub conducerea Orga­ fac importante eforturi şi pentru capacitatea şi po­ minereuri şi alte substanţe gului cincinal, spre bineley
tinuă să se menţină rîn- nizaţiei Poporului din Afri­ cheltuieli materiale. tenţialul ştiinţific şi tehno­ active, se perfecţionează şi înflorirea patriei noastre
duielile coloniale anacro­ ca de Sud-Vest (SWAPO), Pornind de la recunoaş­ logic ale ţărilor în curs de tehnologiile destinate creş­ socialiste.
nice, contrare principiilor a eforturilor desfăşurate terea importanţei deosebi­ dezvoltare.
şi normelor fundamentale de O.N.U. pentru exercita­
ale dreptului internaţional, rea răspunderilor speciale
Cartei O.N.U. şi hotărîri- şi directe pe care organi­
lor adoptate de organizaţie zaţia şi le-a asumat faţă ca Irlanda, desemnat de că­ lansat, miercuri, satelitul gg BERLINUL OCCIDEN­
pentru 'eliminarea acestei de Namibia, faţă de po­ tre parlament în funcţia de meteorologic „Meteor-2" TAL. - Conducerea Parti­
forme d(ş_ dominaţie străi­ porul namibian. S-a sub­ prim-ministru, a anunţat care evoluează pe o orbită dului Socialist Unit din
nă. Numeroase delegaţii liniat că în cursul întîlni- componenţa noului guvern circumterestră — informea­ Berlinul Occidental a dat
dau expresie îngrijorării rilor şefului statului român U NAŢIUNILE UNITE. - al ţării. Acesta este format ză agenţia TASS. La bordul publicităţii o declaraţie' in
ţărilor şi popoarelor lor cu preşedintele SWAPO, Consiliul de Securitate al din reprezentanţi ai parti­ satelitului se află aparatu­ care subliniază că una
faţă de situaţia gravă crea­ cu reprezentanţii poporului O.N.U. a votat în unani­ delor Fine'Gael şi laburist, ră ştiinţifică, sisteme care-i dintre direcţiile de bază ale
tă în Namibia şi în Africa namibian a fost reafirmată mitate prelungirea pentru o care deţin majoritatea în asigură orientarea spre Ter­ activităţii partidului constă
australă ca urmare a men­ solidaritatea militantă a nouă perioadă de şase parlament, în urma alege­ ra, un complex pentru în asigurarea unităţii celor
ţinerii regimului colonial, poporului român cu lupta luni, respectiv pînâ la 15 rilor de la 24 noiembrie. transmiterea de informaţii ce muncesc în lupta pen­
a politicii anacronice rigi­ dusă pe plan politic, di­ iunie 1983, a mandatului W BEIJING. - La Beijing ştiinţifice la centrele de pe tru pace şi dezarmare, îm­
de a Africii de Sud de res­ plomatic şi militar de po­ Forţei O.N.U. de menţine­ a avut loc o întîlnire între Pămînt. potriva şomajului. Pentru a-
pingere a dreptului legitim porul namibian, sub con­ re a păcii in Cipru. Deng Xiaoping, preşedinte­ ceasta, subliniază declara­
al poporului namibian la le Comisiei Centrale Con­ ® TOKIO. - La Tokio ţia, este necesară în pri­
independenţă, de agresiune ducerea organizaţiei sale @ BELGRAD. - Televi­ sultative a P.C. Chinez, şi s-a deschis Congresul Parti­ mul rînd unitatea de ac­
împotriva ţărilor şi popoa­ de eliberare naţională, ziunea din Novi Sad a Kenan Evren, preşedintele dului Socialist din Japonia, ţiune a comuniştilor şi so-
relor africane. pentru exercitarea dreptu­ transmis o emisiune con­ Turciei, aflat într-o vizită la lucrările căruia participă cial-democraţilor. Partidul
în cadrul dezbaterilor lui său imprescriptibil la sacrată literaturii române, oficială în capitala chine­ 500 de delegaţi reprezen- Socialist Unit adresează un
au fost prezentate pe larg autodeterminare, la o via­ locului şi rolului scriitorului ză. Au fost discutate as­ tînd organizaţiile de partid apel la intensificarea acţiu­
poziţia României, concep­ ţă liberă şi demnă. în societate. Poetul Nichita pecte ale relaţiilor chino- din toate prefecturile nipo­ nilor împotriva politicii de
Stănescu şi criticul Marin turce şi probleme interna­ ne. Pe agenda lucrărilor fi­ intensificare a cursei înar­
Proiect de rezoluţie al „Grupului Mincu au prezentat evolu­ ţionale actuale, informează gurează programul de ac­ mărilor, pentru zădărnicirea
planurilor NATO de a des­
ţia poeziei româneşti, iar
agenţia China Nouă. De
ţiuni al partidului pe anul
scriitorii iugoslavi Slavko ambele părţi s-a exprimat făşura, în 1983, noi rache­
celor 77“, elaborat diu iniţiativa Almajan şi Adam Pusloe- dorinţa de a extinde con­ 1983, strategia P.S. din Ja­ te nucleare cu rază medie
vici au subliniat legături­ tactele bilaterale, în scopul ponia în perspectiva alege­ de acţiune în ţările vest-
României le tradiţionale dintre oa­ întăririi încrederii reciproce rilor parlamentare şi a ce­ europene.
menii de litere români şi şi al dezvoltării relaţiilor lor pentru organele locale
NAŢIUNILE UNITE 15 luţie prezentat de „Grupul iugoslavi. de cooperare — relatează ale puterii de stat, pro­
(Agerpres). — Comitetul celor 77“, din iniţiativa agenţia. . gramate pentru anul viitor.
pentru problemele econo­ României, privind comba­ @ DUBLIN. - Garret Totodată, vor fi soluţionate
mice şi financiare al Adu­ terea consecinţelor negati­ Fitzgerrald, liderul Partidu­ ■ MOSCOVA. - In U- o serie de probleme orga­
nării Generale a O.N.U. a ve ale exodului de perso­ lui Fine Gael, din Republi­ niunea Sovietică a fost nizatorice.
adoptat proiectul de rezo­ nal calificat din ţările în

întreaga istorie a uma­ ţii de mediere, bune ofi­
nităţii, precum şi analiza Reglementarea prin mijloace paşnice a diferendelor cii şi conciliere, deschisă
lucidă, realistă a prezen­ tuturor statelor, inclusiv
tului conduc, fără cel mai celor care nu sînt parte
mic dubiu, la concluzia cerinţă majoră a vieţii internaţionale la diferend, dar doresc şi
că niciodată, în nici o pot să contribuie la solu­
împrejurare, folosirea for­ ţionarea lui.
ţei, calea violenţei, a se elimina definitiv din dreptului, ţară al cărei vansate in foruri intery rea, de către Adunarea în actualele condiţii in­
războiului n-au soluţio­ practica internaţională a- popor este cunoscut de naţionale, în documente Generală, a proiectului' de ternaţionale, este o dato­
nat în mod real o pro- nacronica politică de for­ secole ca adept al traiu­ adoptate, în evidenţierea Declaraţie asupra regle­ rie fundamentală a tutu­
: blemă, n-au aplanat vreun ţă şi ameninţare cu for­ lui în pace şi bunăveci- ideilor ei nobile de că­ mentării paşnice a dife­ ror statelor, a tuturor
\ conflict. Dimpotrivă, s-a ţa, de dictat bazat pe tă­ nătate, s-a distins, in ul­ tre t o v a r ă ş u l Nicolae rendelor internaţionale, popoarelor de a se ridica
I confirmat în repetate ria armelor, de a se in­ tima perioadă, prin poli­ Ceauşescu atit în opera concepută să devină ex­ cu fermitate împotriva e-
» rînduri că „cine seamănă staura ferm principiul so­ tica sa consecventă, acti­ sa teoretică, inestimabi­ presia politico-juridică a voluţiilor negaţive ce îm­
ij vînt culege furtună". Din luţionării oricăror dife­ vă în favoarea păcii, lă, cît şi cu prilejul în- hotăririi statelor de a bracă forme violente, mi­
\ nefericire, viaţa atestă că rende şl neînţelegeri ex­ pentru reglementarea pe tilnirilor cu mase largi ale litare, de a nu precupeţi
1 nu toată lumea este con- clusiv pe cale politică, la calea negocierilor a dife­ poporului român, cu fac­ opta pentru calea paşni­ nici un efort pentru a in­
J ştientă de aceasta. masa tratativelor. rendelor dintre state. încă tori politici de răspunde­ că, de a exclude violen­ staura relaţii democratice
1 Iar în condiţiile în ca- Ţara noastră, ai cărei de la Congresul al IX-lea re din alte state. ţa şi forţa din relaţiile între state, care să ex­
A re planeta noastră a de- reprezentanţi lucizi, cu al Partidului Comunist In acest spirit, Româ­ lor reciproce. Pornind de cludă vărsarea de sînge
I venit col mai imens arse- vederi înaintate s-au Român, această concepţie nia a cerut încă din 1979 la premisa că nimic nu omenesc şi crearea de pa­
!? nai militar cunoscut vreo- •pronunţat încă cu dece­ a fost înscrisă ca obiec­ să se înscrie pe ordinea poate justifica recurgerea gube materiale, să ofere
1 dată, orice seînteie cît de tiv fundamental al poli­ de zi a Adunării Genera­ la forţă, că aceasta nu
ţ mică, îl poate face să sa- nii în urmă, aşa cum a ticii externe a ţării noas­ le a O.N.U. problematica poate aduce decît daune, popoarelor cadrul de pa­
i ră în aer. Este, de aceea, făcut marele diplomat ro­ soluţionării paşnice a li­ România a propus, de a- ce, înţelegere şi colabora­
1 un imperativ major al mân Nicolae Titulescu, tre, ea găsindu-şi, ulte­ scmenca, crearea unei re propice înfloririi mul­
^ vieţii internaţionale ac- pentru abolirea dreptului rior, concretizarea în nu­ tigiilor dintre state, ini­ tilaterale a acestora.
S tuale, o cerinţă legitimă celui mai puternic şi meroase acţiuni energice, ţiativă care s-a materia­ Comisii permanente a A-
J a popoarelor lumii de a pentru instituirea forţei în iniţiative valoroase a­ lizat acum prin adopta­ dunării Generale, cu func­ S. GRIGORIU

COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, liberiu Istrate (redacto şef), Lucia Eleno Liciu, Gheoighe Pavel (redactot şef adjunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tircob
Preţul abonamentelor i lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. 78 lei; anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar. in
Telefoane: 11275, 11585,12157. Telex) 72288. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şl difuzorll voluntari s
TIPARUL) Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 ■cr
din tntreprinderi şl instituţii