Page 6 - Drumul_socialismului_1982_12

nag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 7S

11,90 Telex
11.03 Şcoala c<
li,20Film ser
şi umbre
(Urmare din pag, î} le oare îşi aduc zilnic întrea­ E3 A.E.I. BIRTIN. Complexul condiţii corespunzătoare. îngri­ 12,23 Paşi dc \
ga contribuţie la bunul mers de vaci, una dintre cele mai jitorii Irina - Basarab, Ileana
al activităţii din cooperativă. noi unităţi de acest fel din Visâroi, Pavel Simoi, Domnica Secretari şi secretari ad­ din 1—2 iunie şi 7—8 oc­ 13.00 iu-chidcre
lui
factorii de răspundere sînt la a C.A.P. SÎNT ANDREI. Pro­ judeţ, înregistrează un debut Muja, Mihai Hopca şl alţii au juncţi cu probleme de pro­ tombrie a.c., a sarcinilor şi 16.00 Telex
datorie. îngrijirea şi furajarea ducţia de lapte pe cap de va­ bun : exista un program dc administrat animalelor (care 16.03 Profesiun
animalelor se face în mod co­ că mulsă este în creştere u- furajare a animalelor care se au o stare fiziologică bună şi pagandă ai comitetelor de orientărilor reieşite din ex­ lui
respunzător. Acest lucru este şoară faţă de cea de la l no­ respectă cu stricteţe, lotizarea sint îngrijite) furaje, conform partid, preşedinţi ai comi­ punerile tovarăşului Nicolae 16,30 Studioul
demonstrat de creşterea pro­ iembrie. Există o singură to­ este făcută. Tocătoarea de fu­ reţetelor stabilite. în toate a- tetelor de sindicat, secre­ Ceauşescu, privind realiza­ 17,50 1001 de 5
ducţiei de lapte livrată la cătoare de sfeclă de capaci­ raje este defectă, dar condu­ dăposturile s-a introdus apă. tari ai comitetelor U.T.C., 18,00 închidere
forftiul de stat de la 190 1 la tate mică, aşa că sfecla se ad­ cerea complexului foloseşte o Igiena mulsului se respectă. rea integrală a sarcinilor lui
Începutul iunii noiembrie, la ministrează netocată. La fel maşină de tocat KAF. O pro­ Baza furajeră este asigurată specialişti, alţi oameni ai de plan din acest an, din 20,00 Telejurna
257 1 în prezent. cocenii de porumb şi paiele. blemă nerezolvată încă esic a- şl bine gospodărită. Se urmă­ muncii care îşi desfăşoară întregul cincinal, de către ,20,30Actualitat
Ni s-a spus că partea fibroa­ ceea că tractoarele şi utilajele reşte zilnic, cu exactitate, ee 20,45 Cică Peti
K BRETEA MUREŞANA. Aici, mecanice ce îi sînt repartizate cantitate de furaje s-a consu­ activitatea în cadrul între­ toate unităţile. Ing. Iosif
datorită faptului că nu sa ma­ să a cocenilor se recuperează complexului sînt parcate la mat, ce rezerve mai sînt. De prinderii de transporturi tcccle sal
nifestă interesul cuvenit pen­ din iesle şi se toacă pentru a secţia S.M.A. Tîrnava de Criş, la 67 de vaci se mulg, zilnic Buiea, directorul întreprin­ 21,10 Serial şti
tru buna furajare şl îngrijire fi amestecată cu pleavă, făină ceea ce îngreunează buna lor 116 litri lapte, dar producţia auto din judeţul nostru derii de transporturi auto pul uman
a animalelor, producţia de de cioeălăi şi siloz sau bor­ utilizare şi, în .plus, duce la este in scădere faţă de înce­ s-au întîlnit, recent, in­ 21,30 Meridiane
lapte este foarte slabă. Astfel, hot. O fi. Nu ne-am convins risipă de combustibil. putul lunii noiembrie. Un ac­ tr-un util şi interesant Hunedoara, loan Haraga, 22,00 Telejurna
faţă de 101 litri cit se livra Ia de aceasta. O parte din viţei cent mai mare trebuie să se schimb de experienţă găz­ secretar al comitetului de
Începutul lunii noiembrie, a- sînt menţinuţi mai mult timp a C.A.P. MESTEACĂN. Ani­ pună pe lotizarea animalelor, partid al I.T.A., Aurel
eum se livrează numai 92 1. lingă vaci. „Cei care sint slă­ malele nu sint lotizate, furaja­ pe furajarea lor mai bună, duit de Autobaza de trans­
buţi" — ne asigură tovarăşul rea se face la voia înlimplării, Sicoe, inginer şef al l.J.T.L.
8J C.A.P. GURASADA. Aceas­ Avonim Ocoş, preşedintele cocenii de porumb se pun în fiindcă sînt posibilităţi, în ve­ porturi auto din municipiul
tă unitate • livrează zilnic la C.A.P. Pe loturi de animale, iesle netocaţi, lipsesc trei derea creşterii producţiei de Hunedoara. Hunedoara-Deva, Gheor- , IIMIMMI
londul dc stat sub un litru de producţiile de ieri dimineaţă îngrijitori. Acestea sînt cauzele lapte.
lapte dc la fiecare vacă. Acest sînt oscilante. îngrijitorul Mi- care duc la scăderea continuă a C.A.P. ROMOŞEL. Acum,
fapt demonstrează că nu se hai Apostol obţine 10 1 lapte a producţiei de lapte. Dacă în nu ne mai surprinde de ce BUCUREŞTI
manifestă interesul şl preocu­ de la 10 vaci la o mulsoare, ziua de 1 noiembrie s-au pre­ animalele din două adăposturi SCHIMB DE EXPERIENŢA dioprogramul t
parea cuvenite pentru buna în timp ce colegul său Con- dat ia fondul de stat 137 1 lap­ sint murdare, de ce gunoiul La ordinea zih
Îngrijire şi furajare a anima­ st'antin Bălan obţine 13 1, tot te, în prima zi a iunii decem­ este „depozitat" prin curte, cum tură; 7,00 Rad
lei or. de la 10 vaci. brie s-au livrat numai 57 1. le vine bine îngrijitorilor, Ce Revista presei
a C.A.P. SIMBRIA. Producţia ce furajele sînt necorespunză­ Prilejuit de prezentarea ghe Igna, secretar al comi­ rul melortiilor;
S c.A.B. BUKJUC. Animale­ Furajele nu sînt suficiente, dar de ştiri; 9,05
le arată bine. Totuşi îngrijirea de lapte în scădere. De la 305 1 in baza de nutreţuri se înre­ tor aranjate, de ce nu există concluziilor reieşite în tetului de partid de la Au­ ascultătorilor ;
şi furajarea se fac după cum la 1 noiembrie, la numai 145 1 gistrează mare dezordine şi minimul necesar de dotare urma controlului efectuat tobaza I.T.A. Grăştie, Grl- de ştiri; 10,05 S
credo fiecare îngrijitor, iar la 30 noiembrie. Vitele au in­ risipă. O claie de fîn stă să pentru respectarea igienei mul­ de Secţia propagandă a gore Stoica, preşedintele maţii dc muzi
producţia este necorespunzâ- trat în stabulaţie pe „raţii de se răstoarne. Voicu Gherman, sului, de ce... Cînd şefa de 10,15 Cintec d.
toare. Furaje sint multe, dar menţinere". Nu -am căutat ex­ preşedintele cooperativei, este fermă Saveta Lupu şi tehni­ Comitetului judeţean de comitetului sindicatului de 10,30 Armonii <
prost gospodărite. La brigada plicaţii de ce e aşa pentru că prezent zilnic în zootehnie, cianul veterinar Simina Iona.ş- partid în unităţile de trans­ la Autobaza Brad, ing. Ni­ Buletin de ştii
din Tisa discuţăm cu Ştefan n-ar ajuta la nimic. Arătăm, cu îşi permit să vină la pro­ porturi, în perioada octom­ colae Iacob, şeful Autoba­ tem copiii Soa
Cirpaci, şeful de grajd. gramul de dimineaţă ia orele Publicitate; 12,(
— Clte vaci mulgeţi ? opt, iar cadrele de la consi­ brie—noiembrie a.c., aceas­ zei Hunedoara, Constantin ştiri; 12,05 I
— 36. BRIGADA „FULGER" IN ZOOTEHNIE liul popular fac doar act de tă întîlnire a constituit, Stănciulescu, secretar ad­ folclorului nost
— Cit lapte marfă obţineţi V prezenţă fizică, totul este po­ aşa cum au apreciat în u- gazin tehnlco-şi
— 70 litri pe zi. sibil. Disciplina şi responsabi­ nanimitate cei caro au par­ junct cu probleme dc pro­ Avanpremieră
ConsultSnd documentele ni se în schimb că in toată ferma dar acest fapt, cum sa vede, litatea pentru să Îndeplinirea pagandă la Autobaza nr. 13,00 De la 1 la
trebuie
sarcinilor
înceapă
relevă că “se mulg 40 vaci şi există doar două ţăsaie (ceea nu se prea... simte. chiar de ia acest nivel. îngri­ ticipat la dezbateri, un ca­ univers 20; 16,0
se livrează zilnic la fondul de ee se reflectă în starea de jitorii au fost la program, dar dru optim pentru o mai Deva, ceilalţi vorbitori au Ştiri; t6,G Sfa
stat 48—50 1. Adevărul este că igienă a animalelor), precum H C.A.P. GEOAGIU. La pro­ au lucrat mai... domol. Tre­ bună cunoaştere a forme­ împărtăşit din experienţa lui; 16,25 Folclo
la programul do grajd nu par­ şi faptul că instalaţia de eva­ gramul de dimineaţă au par­ cuse de opt şl gunoiul încă nu ran; 16,10 Com
ticipă brigadierul Iosif Orşa şi cuare a dejecţiilor e defectă, ticipat toţi îngrijitorii, inclusiv era evacuat, iar viţeii alergau lor şi metodelor muncii po- colectivelor din care fac nomice; 17,00
nici Irina Fer, economista fer­ iar mecanicul Gheorghe Şofron cadrele repartizate din partea prin grajd de la vacă la vacă litico-edueative utilizate de parte, au prezentat deschis ştiri; 17,05 Radi
mei. Producţia de lapte a scă­ (pe picior de plecare de la consiliului de conducere al in căutare de... lapte. Greu de eială; 17,30 Te
zut de la 71 _1 la începutul lu­ C.A.P.) nu se mai îngrijeşte cooperativei şi a primăriei. în precizat dacă reţetele de fu­ organizaţiile de partid din greutăţile cu care încă se cmt, pairia mea
nii, Ia 40 1 la 30 noiembrie. de ea. Nici el, dar nici alţii. grajduri este ordine şi cură­ rajare sînt respectate sau nu. acest domeniu. mai confruntă oamenii muzical: is,oo <
Furajarea se face la întînipla- Aşa că prezenţa „sută la sută" ţenie iar animalele arată bine. Producţia de lapte este în muncii din transporturi, au 19,45 Radiojurm
re. Se constată o slabă pre­ a factorilor de răspundere la Mina bunului gospodar trebuie continuă scădere. A ajuns de Vizitarea unităţii dc dioccnaclu; 22,Ol
ocupare pentru gospodărirea programul de grajd ieri dimi­ însă să se facă mai mult sim­ la 100 litri lapte — eît era la transporturi locale .şi a au­ propus măsuri dc redresare oră; 23,00 Con(
furajelor. Se face mare risi­ neaţă rămîne doar o primă ţită la depozitul de furaje. începutul lunii noiombrie — la a situaţiilor necorespunză­ minor pentru v
pă. Tehnicianul veterinar impresie de moment. Altfel de Lotizarea animalelor, după circa 60 litri în prezent. Sin­ tobazei de transporturi chostră de Rol
î. Negrea nu-şi l'aee prin ni­ prezenţă se aşteaptă la ferma starea fiziologică şi producţia gura care şi-a făcut cu con­ auto, filmele documentare toare care se mai mani­ manii. Solist V<
mic simţită prezenţa. Cu ce se de la Că'rpinlş ! de lapte, încă nu s-a făcut. ştiinciozitate datoria aici este pe teme de circulaţie ru­ festă. hin; 23,30—5,00
ocupă ? De asemenea, grosierele nu se muzical nocturt
SS C.A.P. bACIA. De con­ toacă, deşi maşina destinată a- îngrijitoarea Maria Săndescu, Atenţia sporită ce tre­ TIMIŞOARA:
a COMPLEXUL ZOOTEHNIC semnat că de ferma de vaci cestui scop este în perfectă de la adăpostul pentru viţei. tieră, tematica generoasă a buie acordată ridicării con­ mafiile zilei; n
«ACEA. Toţi factorii ele răs­ răspunde nemijlocit tehnicia­ stare de funcţionare. Produc­ B5 C.A.P. AUREL VLAICU. consfătuirii care a urmat tatea in agrieu
pundere sînt la datorie. Ani­ nul veterinar Tibeviu Hălmagi. ţia de lapte este fluctuantă şi Există o preocupare bună pen­ — „Munca politică şi eui- tinue a calităţii muncii dc ordinea zilei —
matele sînt bine îngrijite şi Dar el este rar văzut pe la în scădere. Se mulg 63 litri tru menţinerea curăţeniei în propagandă, a celei oullu- — Timiş ; Luci
furajate. Dovada : producţia fermă. De altfel, nici ieri di­ lapte. La brigada din Gelmar, adăposturi, pentru furajarea tural-educativă de masă în in pomicultură
de 'lapte a crescut în ultimele mineaţă nu a simţit nevoia de tehnicianul Aurel Cismaş nu la timp a animalelor. Rău este sprijinul realizării sarcini­ raf-educative în scopul a- zică popuiară <i
zile eu 12 la sută. Această u- a-şi începe programul de lu­ că evidenţa consumului de fu­ firmării acesteia ca o pir- contemporan ;
nitate dă zilnic la fondul de cru printr-o trecere pe la a participat la programul de raje nu e urmărită pe zile. lor de producţie, întărirea timpinarea Com
stat 289 l tapte marfă. grajduri, cum ne-am fi aştep­ grajd. Furajele sînt neimprej- Raţiile sînt afişate, însă numai ordinii şi disciplinei" — au giiie activă şi esenţială a (tonale a partid
di w».P. DEVA. in aoşen- tat. Deşi ieri dimineaţă s-a fă­ muite şi se lucrează la intro­ pentru vaci... Producţia de oferit participanţilor posi­ educării comuniştilor, a tu­ versării Repubii
ducerea
adăposturi
—
în
apei
«■.. oe.or care trebuiau să coor- cut o furajare raţională, am acţiunea se va încheia in trei lapte a scăzut cu 60 litri faţă turor oamenilor muncii în Arad pe coarde
i.o.ic/.e şi sa supravegheze bu- putea spune ştiinţifică, produc­ de prima decadă a lunii no­ bilitatea de a informa, în lăţii şi eficiente
■ c., desfăşurare a programului ţia de lapte marfă e in scă­ zile. iembrie. Apa s-a introdus în spirit critic şi autocritic, spiritul realizării sarcinilor Hiaturi orchcstr
ue grăia (inginerul Antonie dere — 359 litri la 1 noiem­ H C.A.P. ROMOS. Programul adăposturi, excepţie făeînd despre realizările şi, mai de plan — acesta a fost zică uşoară; 19.::
brie, 248 litri la 30 noiembrie,
• tiu-ioiescu, şcuil fermei zoo- de la 170 do vaci mulse. Fără de grajd s-a desfăşurat în unul. unul dintre punctele de .-'■nagazin.
,.n.ce şi cel care răspundea acest semn de întrebare am fi ules, despre ceea ce tre­
. .. .sa ounducerii coopera­ buie încă făcut pentru bu­ convergenţă a ideilor ex­
nte., inginerul Sergiu Zbuchea, putut trage concluzia că aici,
buna
gospodărire
•■•are au venit cu o oră in tir- şi roadele aşteptate. • a fermei dă Din aspectele relatate se desprinde necesitatea în­ nul mers ai activităţii din primate in luările de cu­
i.ituei programul de grajd s-a tăririi ordinii şi disciplinei în fiecare fermă, iar pre­ transporturile .rutiere hu- vânt. Dc asemenea, toţi
uestaşurat „după urechea" în­ Bl C.A.P. ŢEBEA. Ferma zoo­ cei prezenţi au subliniat
grijitorilor. Atu vacilor de lap­ tehnică din Ţebea este foarte zenţa cadrelor de conducere din ferme şi unităţi agri­ nedorene. Numărul mare Dl'.\ .1 : ti
te, cit şi viţeilor, li se adminis­ bine pusă la punct. îngrijito­ cole, de la consiliile populare şi consiliile unice agro­ de vorbitori, reprezentând că încă nu se acordă im­ riduri (Patria);
trau fin şi coceni netocaţi, rii sint corespunzători, eviden- industriale să fie concretizată în măsuri operative de oameni ai muncii din uni­ portanţa cuvenită întăririi rilor (Arta), 1IU
deşi, după cum am aflat, to- ţiindu-se iile Lup, Salvina Chi- ordinii şi disciplinei în Cursă infernală
câtoaroa era în funcţie. Regu­ per, Sinziana Ştefan, soţii Ana îmbunătăţire a activităţii. Toate acestea trebuie să se tăţile de transporturi’ loca­ Conspiraţia (Sici
lile de zooigienâ nu se respec­ şi Gheorghe Gligor. Se mulg regăsească In producţii superioare de lapte şi carne, le şi autobazele de trans­ producţie, sc poate face Comoara din V
tau. Vitele erau neţesălate dc zilnic 83 vaci, iar la fondul de într-o contribuţie sporită la realizarea programului încă mult în cultivarea, la (Arta); PETROŞ
multă vreme, ugerele nu erau stat se predau în jur de 100 1 porturi auto din Hune­ mărilor (Unirea
spălate iar ingrijitorii nu erau lapte. Furajele nu sînt sufi­ de autoconducere şi autoaprovizionare teritorială. Cu doara, Deva, Petroşani, O- cei ce lucrează în trans­ timbanc la Po'n
echipaţi cu halate, cismc şi ciente, iar cocenii de porumb un plus de interes şi preocupare din partea organiza­ porturi, a spiritului de co­ Noiembrie); LL
eeleialte accesorii. Instaţaţia se pun în iesle netocaţi. Na­ răştie, Haţeg, Brad au afir­ teplind iţn tren
modernă de muls din grajdul talitatea, in perioada trecută ţiilor de partid de la sate este posibil ea deficienţele mat, în intervenţiile lor, rectitudine, responsabilita­ VULCAN: O f.
nr. 6 avea doar ţol decorativ, din acest an se ridică la nu­ semnalate să fie grabnic înlăturate, astfel putîndu-se te şi solicitudine. Acţionînd (Luceafărul); )
ea nefuncţionind de mult mai 53 la sută. hotărî rea tuturor lucrăto­ mai ferm în aceste direcţii, glinda spartă (M
timp. Laptele se depozita afa­ gj FERMA DIN MESTEACĂN valorifica deplin potenţialul productiv al fiecărei fer­ rilor din acest important RICAN1 : Caseta
ră, deoarece nici acum nu este A I.A.S. MINTIA. Oile se află me zootehnice. organizaţiile de partid vor Medicis (Retezau
realizată încăperea in care va încă la păşune, dar toate sai­ Brigada „Fulger" ; domeniu al activităţii eco- putea ridica la noi cote Aventurile ursul*,
funcţiona lăptăria. în generai, vanele sint pregătite pentru nomico-sociale dc a trans- calitatea muncii lor. ua roşie); GUi
în fermă este Încă multă iernat. Mai lipsesc, pe ici pe N. TIRCOB, N. BADIU, I. CIOCLEI, Vidra Tarka (M
dezordine, iar cei care au o- colo, cîteva plăci din acope­ T. BONDOR, M. LEPĂDATU, L. BRAICA pune în viaţă 1 hotărîrile RAŞTIE: Intimii-
bjigaţia să pună lucrurile la rişuri, cîteva ochiuri de sticlă, plenarelor C.C. al P.C.R. MIRCEA DiACOMU Piraţii secolului
punct nu dovedesc spirit or­ de la ferestre. Aceste defec­ căra); GEOAGll
-
-
»
-
ganizatoric şi promptitudine ţiuni se vor remedia in cel o _ « _ a — — « _ « _ » _ « — o — » — * * — » cile (Casa de cu
in realizarea atribuţiilor pen­ mal scurt timp, cum ne-a asi­ ŢEG: Aventuri
tru care sint plătiţi. Ca urma­ gurat Matei Cean, şeful de u- Nordului (Daci;
re. evoluţia predării laptelui nitate. în cursul acestui an La întreprinderea meca­ tul anului, cu peste 900 000 Patrula cosmică
este în scădere de la 487 li­ nică Orăştie ne-am intere­ --lei. De asemenea, prin re­ CALAN : lmilui.
pierderile sînt mai puţine ca
tri, cit sa înregistrau la Înce­ in anul trecut, eu toate aces­ sat despre modul în care condiţionarea şi refolosirea binn Balint (Ci
tură); SIMBRIA
putul lunii, s-a ajuns la 297 tea efectivul planificat nu se
litri la sfîrşilul lunii noiembrie. va realiza. Fermei ii lipsesc se foloseşte metalul, cum se pieselor do schimb s-au e- ghinionist (Muri
Acum 20 de ani
încă şase ciobani. acţionează pentru recupera­ conomisit 2,4 milioane lei,
ÎS C.A.P. CBJSTUR. Progra­ GHELARI: Pfini
mul de grajd a ţncoput la H C.A.P. RIŞCA. Conform rea, recondiţionarea şi re- cu jumătate mai mult dccît (Minerul).
timp şi s-a desfăşurat in con­ graficului stabilit, la progra­ în anul 198.1. în aceeaşi pe­
diţii dintre cele mai bune. Toţi mul de grajd a participat Ma­ folosirea reperelor şi sub-
îngrijitorii erau la datorie, rin Borza, preşedintele coope­ ansamblelor, în general, a rioadă, la capitolul com­
împreună cu ei s-au aflat şi rativei. Vilele sînt scoase -zil­ bustibili s-au redus consu­ i 1&ROMOI.
inginera Aurelia Stoian, şefa nic la păşune unde mai gă­ tuturor materialelor. Ce murile cu 93 de tone. Un
fermei zootehnice. Graţiana sesc hrană, astfel că în grajd concluzii am desprins ? parte din tehnologii, să va­ gusee, inele, şaibe etc. Im­
Tărăpoancâ, contabila şefă, li se administrează coceni de în acest an aici a exis­ lorificăm superior materia­ portant este că avem re­ aport însemnat la obţine­ Rezultatele tra
din partea consiliului de con­ porumb, dar aceştia nu sint rea rezultatelor arătate l-au decembrie 1982 :
ducere al cooperativei, docto­ tocaţi, intrucit instalaţia de tat o serioasă preocupare lele utilizate. S-a făcut or­ zerve disponibile în orice Extr. I : 25.
rul veterinar Domiţian Popo- preparat furaje, ca şi cea de pentru gospodărirea şi folo­ dine şi disciplină în cadrul avut şi tinerii, după cum 3, 13 ;
vici. reprezentantul C.U.A.S.C. muls, de altfel, nu funcţionea­ echipelor dc debitare, în moment, că realizăm şi reli fa Lazăr Ocneanu, se­ Extr. a II-a :
Deva, Ioana Stancu, tehnicia­ ză, deşi se află in bună stare. sirea cît mai eficientă a alte economii. Culn ? Spre 37, 6.
nă veterinară şi operatorul în- Dorina Gîş, economista fermei metalului. Măsurile luate sensul că acum se foloseş­ exemplu, flanşele se exe­ cretarul comitetului U.T.C. Fond total dc
săminţălor Nagy Wiliam, deci ne spune că se mulg zilnic te fiecare colţ de tablă ori al întreprinderii. Ei for­ 1 070 127 lei, dit
toţi cei care trebuiau să se 101 vaci de la care se obţin de conducerile întreprinde­ cută numai prin presare, port 157 222 Iei.
afle la post. în aceste condiţii, 78 1 lapte "îîiarră, producţia a- rii, secţiilor atelierelor profil, pentru diferite alte mează majoritatea munci­
nu ne-am mirat olful am gă­ £llndu-sc în scădere. In lăptă- piese mai mici, care altă economisindu-se astfel e- torilor de la I.M. Orăştie
sit vitele bine îngrijite, graj­ de producţie, în scopul con­ nergie, forţă dc muncă, me­
durile curate iar mulgătorii a- rie este mizerie, efectivul de ştientizării muncitorilor a- dată erau decupate la în­ şi de ei depinde in marc
vind ţinuta corespunzătoare. îngrijitori nu este complet, un tâmplare, cum îi venea mai tal, iar axele pentru ma- măsură soarta producţiei
De la cele 80 de vaci la clanţe lot de vaci fiind îngrijit cu supra necesităţii economisi­ şînile-unelte se struujesc
se realizează in medie 200 li­ finelui satului. rii severe a metalului, în­ bine sudorului. Evident, se de maşini-unelte, realiza­
tri de lapte, dar în compara­ a C.A.P. RIBIŢA. Mulsul va­ făcea risipă mare. Nu ace­ din profile forjate la di­ rea planului, încadrarea în Timpul prob
ţie cu începutul lunii şi aici cilor se face cu instalaţiile des­ lăturării oricărei risipe, ai/ mensiuni apropiate. ziua de 2 dece
evoluţia laptelui este descen­ tinate acestei activităţi şi se dat rezultate bune. laşi lucru se întâmplă în consumurile de tot felul. Vremea se va
dentă. După cum ne spunea ., realizează o producţie de lap­ prezent, deşi, sinceri să Am mai reţinut din cele Ei, împreună cu ceilalţi oa­ Cerul va fi tem
Aurelia Stoian, pentru perioa­ te marfă de 130 1. Adăpostu­ — Sîntem mari consuma­ şi izolat vor căc
da de stabulaţie sînt asigurate rile sînt puse la punct, cu ex­ tori de metal — ne spune fim, este . loc dc mai bine. spuse de interlocutorul nos­ meni ai muncii de aici, au taţii slabe, sub
furajele necesare unei bune cepţia grajdului ce găzduieşte — Concret, ce economii tru că aceste preocupări au stăruit în folosirea chib­ ploaie şi în zont
hrâniri a animalelor, dar a- viţeii unde nu s-a realizat încă Bdkoş Iosif, secretar ad­ lapovlţă. Vînti
cest lucru nu trebuie să ducă junct al comitetului de s-au obţinut ? o influenţă pozitivă asupra zuită a metalului, au recu­ moderat din nor
la neglijenţe în gospodărirea podirea. Furajele sînt suficien­ — Mai bine .de 90 tone indicatorilor de plan. Chel­ perat în acest an din incin­ Temperaturile iv
lor, ia utilizarea acestora în te, iar hrănirea animalelor se partid al întreprinderii. Am fi cuprinse între
mod neraţional. Nu putem în­ face in conformitate cu . raţii­ reuşit însă să formăm oa­ dc metal, din care aproape tuielile materiale la 1 000 ta unităţii — circa 2 200 1 grad, iar cele
le stabilite. loan Avram, şeful tic 6 şi 9 grade,
cheia aceste rinduri fără a e- menii în spiritul economiei, 20 tone au fost deja refo- iei producţie marfă au tone fier vechi.
videnţia pe cooperatoare.! Didi de fermă, este prezent zilnic izolai, ceaţă.
Murar, una dintre lucrătoare­ in unitate. să punem la punct o bună losite pentru a confecţiona fost reduse, de la începu- L. CRISAN