Page 61 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 61
|V«9»6
.A * W*
IST**
RAPORTUL TOVARĂŞULUI
TRANSMISIUNE
NICOLAE CEAUŞESCU LA CONFERINŢA
DIRECTĂ LA RADIO
NAŢIONALĂ A PARTIDULUI
ŞI TELEVIZIUNE
Amplu program de propulsare
Azi, în jurul orei 11,30,
posturile de radio şi viguroasă a energiilor creatoare
televiziune vor trans
mite direct, şedinţa de ale poporali spre noi
închidere a Conferinţei
mi 1 [ţlH Naţionale a Partidului cuceriri revoluţionare
P O P U L A R J U D E Ţ E A N
Comunist Român. Azi, în a treia zi de lu niştilor a dat glas dragos
cru, Conferinţa Naţională a tei fierbinţi, stimei şi recu
Anul XXXIV, nr. 7 809 SIMBĂTÂ, 18 DECEMBRIE 1982 A pagini - 50 bani partidului se încheie prin noştinţei profunde faţă de
adoptarea unor hotăriri me secretarul general al parti
nite să asigure mobilizarea dului, tovarăşul Nicolae
largă a forţelor partidului, Ceauşescu, pentru activita
ale întregului popor, pen tea neobosită consacrată
tru înfăptuirea neabătută a cu abnegaţie revoluţionară
istoricelor orientări şi obiecprogresului general al
tive stabilite de cel de-al României, dezvoltării indus
Xll-lea Congres al Parti triei şi agriculturii, ştiinţei,
dului Comunist Român. tuturor sectoarelor, pentru
Desfăşurată sub impulsul contribuţia inestimabilă la
profund revoluţionar, puter dezvoltarea gîndirii social-
nic angajant al Raportului politice contemporane, pen
Sub semnul marilor răs popor, activitatea teoretică, nistrul industriei chimice, tar al Comitetului judeţean prezentat de secretarul ge tru nestrămutata credinţă
punderi pentru prezentul educativă, munca politică Dumitru Brenciu, preşedin Constanţa al P.C.R., Ioana neral al partidului, tovară cu care slujeşte partidul,
socialist şi viitorul comu de formare a conştiinţei te al Consiliului unic agro Păun, preşedinta Comitetu şul Nicolae Ceauşescu, Conpatria şi poporul.
nist al patriei, vineri di socialiste a maselor, a omu industrial de stat şi coo lui judeţean Dîmboviţa al ferinţa se constituie ca un Prezentînd Raportul, to
mineaţa au fost reluate în lui nou. Au fost analizate peratist Scorniceşti, jude femeilor, Tudor Postelnicu, moment de bogat bilanţ al varăşul Nicolae Ceauşescu
plep iucrărilc Conferinţei în acelaşi timp probleme ţul Olt, Ioan Totu, membru membru al C.C. al P.C.R., activităţii partidului şi na a relevat cu deosebită for
Naţionale a Partidului Co le referitoare la întărirea al C.C. al P.C.R., viceprim- ministru secretar de stat ţiunii în primii doi ani ai ţă de convingere că drumul
munist Român. rolului partidului de forţă ministru al guvernului, Fă- la Ministerul de Interne, cincinalului calităţii şi efi străbătut de poporul nos
La sosirea în sala Pala politică conducătoare în nica Udma, preşedinte al Alexandru Czege, membru cienţei, pe drumul trecerii tru in cei 35 de ani de la
tului Republicii, ce găz- toate sectoarele, precum şi C.A.P. Slobozia Mîndra, al C.C. al P.C.R., preşedin României in stadiul mediu proclamarea republicii este
i'eşte lucrările Confe- al statului democraţiei judeţul Teleorman, gene- te al C.A.P. Salonta, .jude de dezvoltare. în acelaşi drumul fără precedent în
, ţei, tovarăşul Nicolae muncitoreşti, revoluţionare ral-locotenent Constantin ţul Bihor, Petru Enache, timp, Conferinţa reafirmă în istoria ţării, perioada în ca
modul cel mai vibrant a- re naţiunea noastră şi-a
Ceauşescu, secretar gene în conducerea întregii vieţi Olteanu, membru supleant membru supleant al Comi
ral al Partidului Comunist economico-sociale. al Comitetului Politic Exe tetului Politic Executiv, dînca preţuire şi neţărmu făurit o solidă bază teh-
Român, preşedintele Repu în timpul dezbaterilor cutiv al C.C. al P.C.R., mi secretar al C.C. al P.C.R., rita încredere pe care în nico-materială, aşezată pe
blicii Socialiste România, s-au propus măsuri con nistrul apărării naţionale, Ştefan Jipa, director al tregul nostru popor o are relaţii socialiste, şi a creat
tovarăşa Elena Ceauşescu, crete, eficiente pentru rea Iancu Drăgan, membru su S.M.A. Poşta Cîliiău, jude în gloriosul său partid co o cultură nouă, profund u-
ceilalţi tovarăşi din condu lizarea prevederilor de pleant al C.C. al P.C.R., di ţul Buzău, Gheorghe Oprea, munist, forţa politică con manistă, a deschis larg
ducătoare a societăţii, cen porţile afirmării ştiinţei şi
cerea partidului şi statului plan pe 1983, a tuturor o- rector general al Institu membru al Comitetului Po trul vital .al întregii naţiuni, tehnicii, a modernizat toa
au fost întîmpinaţi cu deo biectivelor actualului cin tului central de cerce litic Executiv al C.C. al
sebită căldură, cu neţăr cinal, pentru îndeplinirea tări metalurgice Bucureşti, P.C.R., prim viceprim-mi- care şi-a demonstrat cu ne te structurile societăţii, afir-
murită dragoste şi stimă, integrală a programelor Trandafir Cocîrlă, mem nistru al guvernului, losif ţărmurită forţă capacitatea mîndu-se, în acelaşi timp,
atmosfera de puternic en speciale privind soluţiona bru al Comisiei Centrale Szasz, membru supleant al de a înnoi ţara, de a or ca un pion de bază al pro
tuziasm în care s-a des rea cu succes a probleme de Revizie a C.C. al P.C.R., Comitetului Politic Execu ganiza şi mobiliza energiile movării principiilor dreptă
chis marele forum regă- lor esenţiale ale activităţii ministrul energiei electrice, tiv al C.C. al P.C.R., prim- poporului spre înfăptuirea ţii şi echităţii pe plan in
sindu-se şi în această zi. din toate domeniile econo Dumitru Badea, secretar al secretar al Comitetului ju însufleţitoarelor programe ternaţional, al apărării pă
Delegaţii şi invitaţii au o- miei naţionale, pentru Comitetului de partid al în 1 deţean Harghita al P.C.R., de înflorire a patriei, de cii, dezvoltării colaborării şi
vaţionat îndelung pentru transpunerea în fapt a ho- treprinderii „23 August* Ion Păţan, membru al Co creare a omului nou şi a înţelegerii între popoarele
partid şi secretarul său ge tărîrilor Congresului al Bucureşti, Maria Ghiţulică, mitetului Politic Executiv unei noi etici sociale, de lumii.
neral seandînd cu însufleţi Xll-lea al partidului. membru al C.C. al P.C.R., al C.C. al P.C.R., ministrul perfecţionare continuă a Prin caracterul cuprinză
re „Ceauşescu — P.C.R. !“.> Prima parte a şedinţei prim-secretar al Comitetu aprovizionării tchnico-mate- democraţiei socialiste, de tor, de o neasemuită forţă
asigurare a unei vieţi dem
Continuîndu-se dezbate de dimineaţă a fost condu lui judeţean Vrancea al riale şi controlului gospo ne pentru toţi cetăţenii ţă
P.C.R., Ioan Wagner, pre
rile generale, au fost exa să de tovarăşul Ştefan Voi- şedinte al C.A.P. Apoldu dăririi fondurilor fixe, Ma- rii. înaltul forum al comu (Continuare în pag. a 2-a)
minate cu exigenţă comu tec, membru al Comitetu ricica Ţipirigan, secretar al
nistă probleme de maximă lui Politic Executiv al C.C. de Sus, judeţul Sibiu, Mi Comitetului comunal de
importanţă privind înfăp al P.C.R., vicepreşedinte al hai Gafiţeanu, membru al partid Sadova, judeţul Su
tuirea neabătută a planu Consiliului de Stat. C.C. al P.C.R., rector al In ceava, Gheorghe Stoica, se
lui de dezvoltare economico- Au luat cuvîntul tovară stitutului politehnic Iaşi.
socială, aplicarea fermă a şa academician doctor in După pauză, lucrările au cretar al C.C. ăl P.C.R.
principiilor autoconducerii giner Elena Ceauşescu, fost conduse de tovarăşul Referindu-se la proble
şi autogestiunii, perfecţiona membru al Comitetului Po Ion Catrinescu, membru al matica abordată de ulti J Raport muncitoresc 1
rea noului mecanism eco litic Executiv al C.C. al C.C. al P.C.R., prim-secre mul vorbitor, tovarăşul
nomic, creşterea contribu P.C.R., prim vlceprim-mi- tar al Comitetului judeţean Nicolae Ceauşescu a spus : ) DECADE RECORD IN PRODUCŢIE j
ţiei cercetării ştiinţifice şi nistru al guvernului, pre Brăila al P.C.R. „Trebuie să plecăm de
învăţămîntului la promo şedintele Consiliului Na Au mai luat cuvîntul în aici, tovarăşi, cu hotărîrea Valea Jiului întreprinderea minieră
varea progresului tehnic, ţional pentru Ştiinţă şi plen, tovarăşii : Emil Bobu, ca pînă în 1985, la sate să Hunedoara
Tehnologie, tovarăşii Mihai
la sporirea productivităţii Marina, membru al C.C. al membru al Comitetului Po nu existe gospodării, inclu în cinstea Conferinţei După cum ne-a comu
muncii şi a eficienţei eco P.C.R., prim-secretar al Co litic Executiv, secretar al siv ale muncitorilor, func Naţionale a partidului, nicat tovarăşul Ioan Bîr-
nomice, lărgirea activităţii mitetului judeţean Bistri- C.C. al P.C.R., Ion Stoian, ţionarilor şi intelectualilor pentru toate unităţile mi na, preşedintele comite
de comerţ exterior, trece ţa-Năsăud al P. C. R., membru supleant al Comi ce lucrează în sate, care niere din Valea Jiului, tului sindicatului de Ia
rea la o nouă calitate a Gheorghe Caranfil, mem tetului Politie Executiv al perioada 15—25 decem întreprinderea minieră
brie a.c. a fost declarată
muncii şi vieţii întregului bru al C.C. al P.C.R., mi C.C. al P.C.R., prim-secre decadă record în produc Hunedoara, minerii din
(Continuore în ooo r ?. )
a Poiana Ruscăi au înche
ţie. Iată, în ziua deschi
derii lucrărilor forumu iat, în preziua începerii
lui naţional al comunişti lucrărilor Conferinţei Na
lor, minerii Văii Jiului ţionale a partidului, o
raportează primele reali decadă cu producţii re
zări de prestigiu. La I.M. cord în cinstea acestui
Lupeni, brigăzile conduse important eveniment po
de Constantin Popa şi litic al ţării. Astfel, în
Matias Laszlo au înche aceste zile de puternică
iat, ieri, planul produc mobilizare în abataje, co
ţiei de cărbune pe acest lectivul de la Exploata
an, fapt ce le permite să rea minieră Ghelari a ex
extragă suplimentar pînă tras peste plan 4 050 to
la finele anului 13 000 ne minereu do fier, iar
şi, respectiv, 14 000 to cel de la secţia Teliuc —
ne cărbune cocsificabil. 570 tone minereu de fier.
î-
La rindul lor, colective De asemenea, s-au depă
le din sectoarele II şi in şit prevederile la talc, cu
vestiţii de la I.M. Petri- 160 tone, iar la dolomită
la au raportat, ieri, înde cu 680 tone. în obţinerea
plinirea planului anual, acestor frumoase rezulta
iar brigăzile conduse de te s-au evidenţiat forma
Ştefan Alba şi Vasile ţiile conduse de destoi
nicii mineri Petru Milial-
Glişcă extragerea în plus, cea, Constantin Crîşmă-
de la începutul lunii, a riu, Nicolae Pataki, Ioan
7 000 şi, respectiv, 3 000 Maican, Mihai Amariei,
tone cărbune energetic. Petru Sosa şi alţii.
La I.M. Lonea, ortacii
din brigăzile conduse de DEPĂŞIRI DE PLAN
Grigore Mîndruţ (plus LA LUCRĂRILE
9 000 tone în decembrie) GEOLOGICE
şi Ioan Bălteanu (plus
820 tone de la începutul în aceste zile, de puter
nică angajare pentru ob
lunii) au extras în pre ţinerea unor rezultate cit
ziua Conferinţei Naţiona mai bune în producţie,
le a partidului cile 100
tone cărbune peste pre
vederi.
ng. o 2-a)
Iz (Continuare in pag. o 2-a)
Aspect din timpul desfăşurării lucrărilor Conferinţei Naţionale a partidului.