Page 64 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 64
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 809 • SÎMBATA, 18 DECEMBRIE 1982
LA 19 DECEMBRIE 1982
TRAGEREA EXCEPŢIONALĂ
Manifestări consacrate Conferinţei întreruperea lucrărilor reuniunii
P R O N O E X P R E S
Naţionale a partidului şi celei generaî-europene de la Madrid SE ATRIBUIE :
de-a 35-a aniversări MADRID 17 (Agerpres). cestei etape pentru ca lu ® Autoturisme „Dacia 1 300"
— In cadrul şedinţei ple crările reuniunii să se
a proclamării Republicii nare de vineri a reuniunii desfăşoare într-o atmosferă © Cîştiguri în numerar
constructivă, pentru a se
general-europene de la Ma
HELSINKI 17 (Agerpres). PRAGA 17 (Agerpres). — drid, reprezentanţii celor 35 renunţa la încercările de © Excursii în U.R.S.S. sau R.P. Ungară.
— Cu prilejul Conferinţei La Casa de cultură a sin de state participante au a- a se folosi tribuna reuniu •— Se efectuează 8 extrageri în 2 faze
Naţionale a partidului şi dicatelor din oraşul Jili- doptat prin consens hotă- nii în scopul de a se pu
al celei de-a 35-a aniver na — important centru rîrea de a întrerupe, în- ne în discuţie politica in — Se extrag 44 numere
sări a proclamării Repu muncitoresc din R.'S. Ceho cepînd de la 17 decembrie, ternă a unora dintre sta
blicii, Asociaţia de Priete slovacă — a avut loc ver lucrările reuniunii pentru tele participante, pentru o ■*— Cîştigurile se acordă pe 10 categorii
nie Finlanda—România şi nisajul unei expoziţii de sărbătorile de sfîrşit de an. abordare constructivă şi e- — Se cîştigă şi cu 3 numere din 5 sau j
Ambasada României la artă plastică românească Lucrările forumului gene- chilibrată a tuturor ches
Helsinki au organizat o ga contemporană. ral-european vor fi relua tiunilor legate de îndepli 6 extrase.
lă a filmului românesc. Despre semnificaţia Zi te la 8 februarie 1983. Re nirea angajamentelor asu
!n cadrul festivităţii de lei Republicii, tradiţiile prezentanţii statelor parti mate prin Actul final. îm VÎNZAREA BILETELOR : pînă azi, sîmbătă,
descindere a galei au fost istorice şi dezvoltarea as cipante au adoptat, în a- preună cu celelalte ţări so 18 decembrie 1982.
scoase în dvidenţă realiză cendentă pe multiple pla celaşi timp, şi programul cialiste, cu ţările neutre şi
rile obţinute de România nuri a raporturilor de de lucru pentru săptămîna nealiniate, cu alte ţări mici
In ultimele decenii, contri prietenie şi colaborare 8—12 februarie. şi mijlocii, România socia
buţia şi iniţiativele secre româno-cehoslovace au vor în ultima şedinţă plena listă a militat cu consec
tarului general al Partidu bit Tcreza Skubikova, di ră au luat cuvîntul repre venţă pentru încheierea în COOPERATIVA DE PRODUCŢIE, ACHIZIŢII
lui Comunist Român, pre rectoarea Casei de cultu zentanţii Spaniei, Dane cît mai scurt timp a re
şedintele ţării, tovarăşul ră, şi Ioan Murg, consulul marcei, Suediei, Bulgariei, uniunii prin adoptarea u- Şl DESFACEREA MĂRFURILOR BRĂNIŞCA
Nicolae Ceauşescu, pentru general român la Bratisla Ungariei, Cehoslovaciei, nui document final sub
dezvoltarea colaborării din va. Poloniei şi Canadei. Marea stanţial şi echilibrat. Ţara ÎNCADREAZĂ :
tre state, întărirea păcii şi majoritate a vorbitorilor noastră este hotărîtă să
securităţii internaţionale. COPENHAGA 17 (Ager au evidenţiat că, deşi în facă şi în continuare totul © 1 lucrător gestionar
pres). — La Copenhaga a cursul acestei etape nu pentru finalizarea cu suc
★ avut loc o adunare festi s-au înregistrat progrese ces a lucrărilor forumului ® 2 vînzători pentru magazinul universal
WASHINGTON 17 (A- vă, organizată de rătre A- pe calea redactării docu de la Madrid în conformi
gerpres). — La Biblioteca sociaţia Danemarca—Româ mentului final, s-a revenit, tate cu cerinţele destinde Brănişca.
română din New York a nia şi Ambasada română. totuşi, la o atmosferă de rii şi securităţii, pentru
fost deschisă o expoziţie Au fost reliefate, cu a- lucru, de dialog. convocarea conferinţei de j Condiţiile de încadrare — potrivit Legii nr. j
documentară cuprinzînd fo cest prilej, însemnătatea creştere a încrederii şi > 22/1969 şi Legii nr. 57/1974.
în conformitate cu man
tografii cu imagini din istorică a actului de la 30 datul primit din partea dezarmare în Europa, pen- |
România contemporană. Cu Decembrie 1947, realizări conducerii partidului şi tru asigurarea continuităţii J
acelaşi prilej au fost pre le poporului român în ul statului, delegaţia română reuniunilor începute ■ la |
zentate filme documentare timele decenii, bogata ac a acţionat şi în cursul a- Helsinki. '
româneşti, reflectînd rea tivitate pe plan internaţio
lizările importante obţinu nal a României, iniţiati Sjî| BONN. — Guvernul J
te în ultimii ani de po vele preşedintelui Nicolae cancelarului Helmut Kohl
Ceauşescu vizînd rezolva
porul român pe calea edi rea celor mai stringente a primit vineri din par- *
ficării societăţii socialiste probleme ale situaţiei in tea Bundestagului un vot
multilateral dezvoltate. ternaţionale actuale. de neîncredere. Această s
procedură artificială de |
Eă SOFIA. — La Sofia punere în minoritate a
naţiunile UNITE: Iniţiativa României s-au încheiat lucrările se guvernului Kohl, utilizată ' |
siunii Adunării Populare pentru prima dată în !
privind buna vecinătate între a R. P. Bulgaria, infor R.F.G., deschide calea ale- *
mează agenţia BTA. Or gerilor legislative antici- |
state —adoptată de Adunarea ganul suprem al puterii pate prevăzute pentru * I.C.S. ALIMENTAŢIE PUBLICĂ
de stat al Bulgariei a 6 martie 1983 şi dorite de
Generală a 0. N. U. adoptat legile cu privire toate partidele politice din J HUNEDOARA
la planul unic de dezvol
R.F.G.
tare economico-socială şi Cancelarul Kohl s-a I
NAŢIUNILE UNITE 17 a dezvoltării şi întăririi a- la bugetul de stat pe anul prezentat în aceeaşi zi [ ÎNCADREAZĂ URGENT:
(Agerpres). • — Iniţiativa cestora, o constituie res 1983. preşedintelui R.F.G. Karl
României privind dezvol pectarea strică a principii Carstens, căruia i-a cerut * © tîmplar, categoria 2—4
tarea şi întărirea bunei lor independenţei şi suve @ BUDAPESTA. — La dizolvarea Bundestagului I
vecinătăţi între state a ranităţii naţionale, egalită Budapesta s-au desfăşurat (parlament federal). Po- , © motoscuterist
condus la adoptarea de ţii în drepturi, neamestecu lucrările sesiunii Adună trivit Constituţiei, pre- I
către Adunarea Generală a lui în treburile interne, in rii de Stat a R. P. Ungare. şedinţele Carstens dispune . J Solicitanţii se vor adresa biroului perso
O.N.U. prin consens, a pro tegrităţii teritoriale, nere- După cum relatează agen de 21 de zile pentru a se ; j
iectului de rezoluţie pre curgerii la forţă şi la ame ţia MTI, sesiunea a dis pronunţa, însă dizolvarea j I nal din cadrul întreprinderii.
zentat de ţara noastră îm ninţarea cu forţa, dreptului cutat şi aprobat Legea este sigură şi probabil va . '
preună cu alte 28 de state popoarelor de a-şi hotărî privind bugetul de stat fi anunţată foarte curind, |
membre. Această iniţiativă, singure soarta, ca şi res pe anul 1983. notează agenţia France »
expresie a politicii constan pingerea zonelor de influ Presse, care adaugă că *
te urmate de România, de enţă şi dominaţie. B PARIS. — La gale "însuşi cancelarul Kohl şi I
preşedintele său, tovarăşul Rezoluţia adoptată, rea ria „Arta şi pacea" din partidul Său (U.C.D. — !
Nicolae Ceauşescu, de dez firmă necesitatea generali Paris s-a deschis o expo U.C.S.) doresc ca alegerile j
voltare şi aprofundare con zării principiilor amintite, ziţie a celebrului pictor să aibă loc cît mai re
tinuă a raporturilor de se pronunţă pentru ca a- spaniol Miro, scrie ziarul pede.
prietenie şi bună vecină cestea să devină practica francez „L’Humanite". Cu
tate cu toate ţările vecine, efectivă şi permanentă a acest prilej artistul expu m TEL AVIV. — Po- J
bazată pe înţelegere, coo raporturilor dintre toate ne picturi şi desene con trivit datelor difuzate de I
perare şi respect reciproc, statele. sacrate luptei pentru pace, Biroul central de statis- J
îşi găseşte reflectarea in dorinţei omenirii de pro tică, în noiembrie costul |
ansamblul relaţiilor ţării In acest scop, se prevede gres şi prosperitate. vieţii a crescut în Israel *
noastre cu aceste ţări, cu trecerea la procesul de cu 6,5 la sută. Noile ma
ţările din zona Balcanilor elaborare a unui document m WASHINGTON. — jorări de preţuri înregis- * COOPERATIVA „MUREŞUL" DEVA
şi din Europa, cu alte ţări. internaţional adecvat pri Un bombardier strategic trate îndeosebi la alimen- |
Aşa cum a fost subli vind buna vecinătate, în american de tipul „B-52“ te şi chirii, au făcut ca l
niat cu putere şi în luările cadrul căruia să fie clâ- s-a prăbuşit în apropie rata cumulată a inflaţiei > Î N C A D R E A Z Ă :
de poziţie ale multor ţări, rificate şi definite elemen rea bazei militare aeriene de la începutul anului în I
temelia raporturilor de tele componente ale bunei Matlier, din California, curs să ajungă la 119 la ' © un lăcătuş mecanic pentru reparat ma
bună vecinătate între state, vecinătăţi. pricinuind moartea celor sută. şini cusut.
nouă membri ai echipa
Rezoluţie care condamnă jului, informează agen P PARIS. — La Paris j Condiţii de retribuire conform Legii nr.
ţiile France Presse şi a fost dat publicităţii ra- I
masacrarea refugiaţilor palestinieni UPI. Sursele citate pre portul unei comisii spe- ' 57/1974. Informaţii suplimentare la biroul
cizează că Pentagonul a ciale a primarilor din 36 personal al Cooperativei „Mureşul" Deva.
NAŢIUNILE UNITE 17 voturi o rezoluţie în care anunţat imediat că apa de oraşe din Franţa. In *
(Agerpres). — Adunarea se subliniază că hotărîrea ratul nu transporta arme documentul citat de agen- j
Generală a Naţiunilor Uni Isi-aelului de a-şi extinde nucleare, dar că la bor ţia TASS se arată că în '
te a adoptat, cu o mare legislaţia, jurisdicţia şi ad- dul său se aflau muniţii perioada 1963—1981, nu- t DIVERSE
majoritate de voturi, o re ministi'aţia asupx-a înălţi pentru artilerie. Din cau mărul infracţiunilor înre- « a Duminică, 10 decembrie
zoluţie în care se condam milor Golan — teritoriu za exploziei muniţiei, car gistrate în ţară a crescut I a.c., la Mintia se organizează
nă masacrarea refugiaţilor sirian ocupat — reprezintă casa avionului s-a pulve de la 646 000 la 2 890 000. j un nou tirg de animale. (4507)
palestinieni din taberele de un act de agresiune ce rizat. Numărul jafurilor cu '
refugiaţi Sabi-a şi Shatila, contravine Cartei O.N.U. şi Rămîne însă, mai actu mină armată s-a triplat în I VINZARE D E C E S
din capitala libaneză — rezoluţiilor pertinente ale ală ca oricînd, vechea în ultimii zece ani, iar cel .
Beirut. Un alt document a- organizaţiei mondiale. Do trebare pusă de fiecare al efracţiilor s-a dublat. j O Vind Lada 1 500. Haţeg, a Familia adine îndure
doptat califică masacrul cumentul menţionează că Autorii raportului sub- J telefon 70392, înlre orele 7—15. rată anunţă încetarea din
viaţă a celui care a fost
„Un act de genocid împo retragerea necondiţionată a dată cînd se înregistrea liniază că, în afara şoma- jj un minunat soţ, tată şi bu
triva populaţiei palestinie trupelor israeliene din toate ză asemenea „banale ac jului şi altor cauze so- S SCHIMB DE LOCUINŢA nic
ne", cerînd ca cei ce'şc fac teritoriile ocupate în 1967, cidente": Ce s-ar fi pu ciale, la creşterea feno- î LUPAŞ IOAN ADRIAN
din Cîmpuri-Surduc. -
vinovaţi de această crimă inclusiv partea estică a tut întîmpla dacă apara menului infracţional a | a Schimb garsonieră, Deva, Inmormîntarea are loc
să fie condamnaţi. Ierusalimului, este esenţia tul transporta şi arme contribuit sporirea narco- * cu apartament două camere. miine, 19 decembrie 1082. li
De asemenea, a fost a- lă pentru instaui'area păcii nucleare ? maniei şi a alcoolismului. 8 Informaţii Deva, telefon 14431. păstrăm o vie amintire.
probată cu majoi'itate de în Orientul Mijlociu. (4505)
COLEGIUL DE REDACJIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrafe (redactor şef). Lucia Elena Licîu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
Preţul abonamentelor t lunar — 13 Iei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA s 2 700 Deva, str. Dr Petru Groza, nr, 35.
Telefoane: 11275, 11585, 12157. Telex! 72288 78 lei; a n u a l — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
TIPARUL! Tipografia Deva, str 23 August, nr. 257 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari
din întreprinderi şi instituţii.
