Page 66 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 66
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR conferinţei naţionale
]
A P A R T I D U L U I C O M U N I S T R O M Â N 8,00 Te
19
8,30 Aii
!>,00 De
.0,30 Bu
(Urmare clin pas 1) materiale, combustibili şi unanimitate Rezoluţia Con repetate rînduri, cu puter orînduirii noastre socialis partidului, care asigură 10.00 Vii
energie, în anul 1983 ; ferinţei Naţionale a Parti nice aplauze şi ovaţii. te. Sînt momente de înăl perspectiva edificării so 11.40 Lu
logice şi activitatea politi — Programul de intensi dului Comunist Român, ca în sala Palatului Repu ţător patriotism, în care cietăţii socialiste multilate 13.00 AII Te
18.00
că, educativă a partidului". ficare a recuperării şi va re va fi dată publicităţii. blicii, care a găzduit atîtea delegaţii şi invitaţii, toţi ral dezvoltate şi înaintării ma
— Ilotărîrca Conferinţei lorificării resurselor mate Votul unanim şi entu evenimente marcante din comuniştii, toţi cetăţenii patriei noastre spre comu Ro
Naţionale a Partidului Co riale refolosibile, pieselor ziast cu care delegaţii au istoria contemporană a pa patriei îşi îndreaptă gîn- nism. ne
sc:
munist Român de adopta şi subansamblurilor uzate, aprobat aceste documente triei, domnea o atmosferă durile şi sentimentele lor în această ambianţă en 2-a
re a Raportului tovarăşu a resurselor energetice se constituie o expresie eloc vibrantă, de profund pa de neţărmurită dragoste, tuziastă, participanţii la lu 18.40 Mi
lui Nicoiae Ceauşescu cu cundare în anul 1983 ; ventă a adeziunii depline triotism. Cei prezenţi au stimă şi recunoştinţă, că crările Conferinţei into cei
privire Ia stadiul actual al — Programul cu privire a întregii naţiuni la poli aclamat cu însufleţire tre secretarul general al nează Imnul Frontului De 19.00 Te
19.20
în
edificării socialismului, rea la creşterea productivităţii tica clarvăzătoare a parti pentru partid şi secretarul partidului, preşedintele Re mocraţiei şi Unităţii Socia vei
lizarea Planului naţional muncii, organizarea şi nor dului, politică ce corespun său general, pentru harni publicii, tovarăşul Nicoiae liste — „E scris pe tricolor 19,35 Cil
unic de dezvoltare econo- marea ştiinţifică a produc de in cel mai înalt grad cul nostru popor, construc Ceauşescu, care călăuzeşte, unire !“. 20.20 „IVI To
inico-socială, la programe ţiei şi a celorlalte activi intereselor şi aspiraţiilor tor al societăţii socialiste cu braţ sigur şi minte vi Conferinţa Naţională a b Iz
le speciale şi la măsurile tăţi în anul 1983 ; fundamentale de pace şi multilateral dezvoltate pe zionară, naţiunea noastră Partidului Comunist Ro sti
pentru îndeplinirea cu suc progres ale poporului ro pămîntul României, pentru pe calea progresului, a bu mân s-a încheiat. Prin ma 21.50 Sti Te
22.20
ces a cincinalului, a liotă- — Programul pentru re mân, un simbol al unităţii continua înflorire a scum năstării şi civilizaţiei so rea însemnătate a proble
rîrilor Congresului al XII- ducerea suplimentară a ferme a tuturor fiilor pa pei noastre patrii şi împli cialiste. melor dezbătute şi a mă LUNI,
lea al partidului. costurilor şi cheltuielilor triei in jurul Partidului nirea destinului ei comu Atmosfera vibrantă de la surilor stabilite, ea se în
materiale în perioada 15.00 Te
în continuare, Conferinţa 1983—1985; perfecţionarea Comunist Român, al secre nist. Delegaţii şi invitaţii încheierea lucrărilor mare scrie ca un memorabil e- 15,05 En
a adoptat în unanimitate sistemului de planificare, tarului său general. au scandat cu putere, mi lui forum al comuniştilor veniment în istoria parti m:
o hotărî re, prin care se a- evidenţă şi calculare a cos în încheierea lucrărilor nute în şir, „Ceauşescu — români stă mărturie, în a- dului şi a ţării. Hotărîrile 17.50 10C
18.00
Xm
probă : turilor de producţie şi de Conferinţei, primit cu deo- P.C.R.!“, „Ceauşescu şi po celaşi timp, voinţei nestră adoptate dau orientări şi Iui
bită căldură şi satisfacţie,
— Programul cu privire stabilire a preţurilor. cu însufleţire şi entuziasm, porul !“, „Ceauşescu — mutate a întregului popor perspective clare pentru 20.00 Te
de a urma şi înfăptui ne-
munca partidului, a între
la producerea energiei în Conferinţa Naţională a România, stima noastră şi gului popor, în vederea ri 20.20 A
mc
cincinalul 1981—1985 şi dez partidului a aprobat în în uralelo şi aclamaţiile mîndria!“, „Ceauşescu — 'abătut politica internă şi dicării pe noi trepte de Re
voltarea bazei energetice a unanimitate liotărirea refe tuturor participanţilor, a pace l“. externă a partidului şi sta progres, pe culmi tot mai 20,30 Or
tului, de a depune în con
ţifi
Sînt
ţării pî.nă în 1990 ; ritoare la Programul pri luat cuvîntul tovarăşul încărcate clipe sărbătoreşti, tinuare eforturi neprecupe înalte de civilizaţie a na 20.50 Te
semnificaţii,
CEAUŞESCU,
NICOLAE
de
— Programul cu privire vind autoconducerea şi au- secretar goneral al Parti în care vibrează bucuria ţite pentru dezvoltarea di ţiunii noastre socialiste, în 21,10 Oc
21,25 Fii
la valorificarea superioară toaprovizionarea teritoria dului Comunist Român, şi entuziasmul participan namică a ţării, de a acţio tăririi independenţei şi su Pe
şi creşterea bazei de ma lă, pentru asigurarea popu preşedintele Republicii So ţilor la marele forum co na în spirit comunist, re veranităţii patriei şi con 22.00 Te
terii prime minerale şi e- laţiei cu produse agroali- cialiste România. munist, ele punind preg voluţionar pentru transpu lucrării cu toate statele lu
nergetice primare ; mentare, industriale şi Urmărită cu atenţie şi nant în lumină unitatea nerea în viaţă a hotărîrilor mii pentru o politică de
— Programul de reduce prestările de servicii în pe viu interes, cuvintarea se strînsă, indestructibilă din Conferinţei Naţionale, a o- destindere şi pace, de în
re suplimentară a consu rioada 1983—1985. cretarului general al parti tre partid şi popor, unita biectivelor stabilite de cei ţelegere şi colaborare in'
murilor de materii prime, A fost apoi adoptată în dului a fost subliniată, în te ce dă forţă şl trăinicie de-al Xll-lea Congres al ternaţionalâ. BUCL
tualitat
* Hol
Naţioni
tregulu
prograr
siderurgic au fost desti gazin (
Raport muncitoresc nate unor ramuri de vîrf toate p
cliojurn
alo economici naţionale.
Acum, în preajma bilan trărilc
că uşo;
ZILE Conferinţei Naţionale a ţurilor, putem spune că nil; 13,
partidului, într-o singură acest an a fost cel mai ricc; 1
DE PRODUCŢIE RECORD 14,30 V
zi, peste 200 tone de căr bogat în asemenea reali române
bune, zări. Pînă Ia această dată tru fai
@ In cinstea înaltului au fost asimilate şapte artelor
forum ai comuniştilor — a Oamenii muncii de Ia nor;
Conferinţa Naţională a întreprinderea de confec mărci de oţeluri, dintre femeile
folclori
partidului — oamenii ţii Vulcan raportează, de care pot fi remarcate oţe ştiri;
1
muncii din întreprinderi asemenea, depăşirea sar lurile pentru fabricarea tru toţ
le miniere ale Văii Jiu cinilor anuale la produc electrozilor necesari ope 20,15 P
lui raportează, în aceste ţia marfă cu 2,7 milioa raţiilor de sudură din re art
zile do puternică eferves ne lei. centralele atomo-electri- melodi
nai ; 2
cenţă politică, noi şi sem o Prin funcţionarea Ia ce, oţelurile pentru ain- tiv; 22
nificative succese obţinu parametri a instalaţiilor butisare adîncă. De re 23,30—5
te în producţie. Astfel, la şi agregatelor de Ia între marcat că s-au produs cal.
I.M. Vulcan, brigada con prinderea ejectrocentrale încă trei mărci noi de o-
dusă de Traian Borza, Deva, colectivele dc e- ţoluri alinte, care pînă nu
din sectorul V, a extras nergeticieni au reuşit să do mult se realizau Ia o-
în plus faţă de sarcinile pulseze suplimentar pre ţelăria electrică nr. 1 şi
de plan, într-o singură vederilor de plan, de la O.S.M. I, degrevînd prin DEV,
zi, 2 000 tone de cărbune, începutul lunii decembrie aceasta respectivele capa vasul
Atunci
brigada Iui Ioan Calotă, şi pînă în prezent, 030 000 cităţi de producţie, per- toţi la
din sectorul VII, şi-a de kWh, realizaţi pe bază de miţînd ca cele două sec NEDOl
(Flăcăi
păşit prevederile de plan cărbune, toare să preia în produc gonulu
cu aproape 800 tone, iar ţie alte mărci prevăzute Trandf
brigada condusă de Va- ASIMILAREA UNOR în programul de fabrica Toată
sile Rusu, de Ia sectorul OŢELURI CU CALITĂŢI ţie al combinatului. seriile
PETRC
II âl I.M. Lupeni, a ex mula
tras în plus circa 1 500 SUPERIOARE Ce s-a realizat pînă a- (7 Noi
tone cărbune cocsificabil. cum constituie doar o e- Un se
Chiar de Ia intrarea în tapă premergătoare pen Nord
« Colectivul de muncă funcţiune a celei de a tru anii 1983 şi 198-1, cînd Visul
de la Preparaţia Petrila, doua oţelării electrice de oţelăvia va produce în torului
NEA:
organizîndu-şi temeinic la C.S. Hunedoara, acolo a cea mai maro parte oţe ANINC
activitatea pe fluxul de început bătălia pentru nou. luri aliate şi înalt aliate, de săi
producţie, mobilizîndu-se Noile mărci de oţel asi în vedereu diminuării la RICAb
din cur
exemplar, a reuşit să pre milate şi produse de că Exploz
lucreze suplimentar sar tre cel mai tînăr colectiv maximum a importurilor RABA
cinilor de plan, în cinstea de oţelari din combinatul de oţeluri speciale. rul); C
Un grup de delegaţi clin judeţul Hunedoara, la Conferinţa Naţională a partidului. pericu
idee !
BAI:
(Casa
talcul
Faţă de repartiţie, între printr-o mai bună organi (Dacia
prinderea chimică Orăştie Preocupări insistente pentru înlăturarea zare a activităţii atelieru întoar
turi i
înregistrează o economie la lui, printr-o funcţionare (Casa
11
consumul de energie elec riguros coordonată . RIA :
(Mure
trică, pe perioada trecută risipei, pentru economisirea energiei Conştientizarea oameni tre
din acest an, de 1100 lor asupra necesităţii eco GHF.L
MWh. O cifră care spune conomle de 100 MWh. Fo trebuie păstrată la o anu însă, în ultima vreme sînt Realizînd în mod con nomisirii fiecărui kilowatt, (Minei
mult despre preocuparea losirea cit mai eficientă a mită temperatură, iar dacă tot mai puţine aceste ca stant producţiile stabilite a evitării risipei, este o
responsabilă a colectivului energiei electrice, depista maşinile nu sînt preluate zuri, după cum arăta Ioan s-au creat condiţii optime problemă deosebit de im
de aici pe linia folosirii rea şi înlăturarea căilor de din mers apar „puşcături- I-Iomorodean, şeful secţiei opririi unor maşini de in portantă, căreia i se acor
chibzuite a energiei, a în risipă, ne preocupă în cea le“, injecţiile în gol. Ope mecano-energetic. Fapt e- jecţie in orele de virf de dă atenţia cuvenită. La
cadrării severe în normele mai mare măsur|. La toa ratoarea chimistă Maria videnţiat de altminteri de sarcină, respectării limite I.C. Orăştie se caută per Tim
de consum stabilite. te atelierele şi secţiile ne Luca şi maistrul Gheorghe echilibrarea producţiei sec- lor de consum aprobate manent noi căi de econo azi, ÎS
Ce valoare au megawaţii încadrăm, de altfel, în nor pentru acest interval. Mă misire. Şi se găsesc. Apa mea :
specia
economisiţi ? mele de consum stabilite, surile luate de comisia e- rent nesemnificative, dar inlerv
e I.C. Orăştie poate să chiar eu unele economii ÎNALTÂ RĂSPUNDERE PATRIOTICĂ nergeţică a unităţii sînt adunate, aceste economii mal n
funcţioneze cu întreaga ca minime. Zilnic, situaţia PENTRU UTILIZAREA RAŢIONALĂ urmărite şi aplicate pînă în am văzut ce valoare au. piol ii
modei
pacitate de producţie timp marilor consumatori de e- A ENERGIEI ELECTRICE! cele mai mici detalii. „La Iată de ce, începînd de la tempo
de 15 zile. nergie este urmărită şi a- cele patru cuptoare de tra iluminatul incintei, al clă din si
perati
dirilor şi halelor de pro
• Se pot injecta 1 090 nalizată, iar dacă se con Munteanu, de la secţia a ţiei pe cele trei schimburi, tament termic, preciza Ni ducţie, al fiecărui loc de cuprir
tone masă plastică. stată abateri de la cele IlI-a — piese auto, subli de realizarea ritmică a muncă în parte, de la func iar cc
« Se pot produce pig prevăzute, se stabilesc mă niau consecinţele nefaste sarcinilor planificate. Spre coiae Baltaru, şeful acestui ţionarea în plin a maşini io grr
nala
menţi sintetici în valoare suri prompte. ale minutelor pierdute în exemplu, prin reducerea atelier, s-a redus la jumă lor şi instalaţiilor — totul La
de 1,7 milioane Iei, Uzina de mase plastice tre schimburi i risipă de timpului de funcţionare în tate timpul de funcţionare, a fost reanalizat, trecut răci t
ros. ’
— Numai în luna decem — cel mai important con materii prime, consumuri gol a maşinilor de injecţie economisindu-se lunar cir prin ochiul ci’itic al comi sub f
brie — ne spune subingi- sumator de energie al în de energie, de apă şi ulei, la preluarea schimburilor ca 4Q ni’W, în condiţiile în siei energetice şi pus sub viţă :
sufla
nerul Marin Delmondo, treprinderii. Aici, cea mai piese necorespunzătoare din se preconizează, pe acest care volumul de repere semnul eficienţei. cări
responsabilul energetic al mare risipă se face între punct de vedere calitativ, an, economisirea a 375 tratate nu a scăzut. Dim vest
întreprinderii — avem o e- schimburi. Materia primă care trebuie remăcinate. MWh. potrivă. Facem faţă însă LI VIU BRAICA viciu