Page 69 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 69
Delegaţia de partid şi de stat condusă
jfV de tovarăşul Nicolae Ceauşescu
l COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C
OIV SI nu PLECAREA LA MOSCOVA SOSIREA LA
Luni dimineaţa, a ple tetului Politic Executiv al MOSCOVA
cat la Moscova tovarăşul C.C. al P.C.R., prim-minis-
Anul XXXIV, nr. 7 811 MARŢI, 21 DECEMBRIE 1982 4 pagini - 50 bani Nicolae Ceauşescu, secretar tru al guvernului, Ştefan MOSCOVA 20 (Ager-
general al Partidului Co Andrei, membru supleant pres). — Tovarăşul Nicolae
munist Român, preşedinte al Comitetului Politic E- Ceauşescu, secretar gene
Ideile şi orientările cuprinse în Raportul le Republicii Socialiste xecutiv al C.C. al P.C.R., ral al Partidului Comunist
România, care, în fruntea ministrul afacei-ilor exter
tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a partidului unei delegaţii de partid şi ne. Român, preşedintele Repu
blicii Socialiste România,
de stat, va participa, la La plecare, pe aeropor
generatoare de acţiune revoluţionară în toate domeniile invitaţia Comitetului Cen tul Otopeni, tovarăşul care, în fruntea unei dele
tral al Partidului Comu Nicolae Ceauşescu a fost gaţii de partid şi de stat,
nist al Uniunii Sovietice, salutat de tovarăşa Elena participă la festivităţile
a Prezidiului Sovietului Su Ceauşescu, de alţi tova prilejuite de cea de-a 60-a
prem al Uniunii Sovietice răşi din conducex-ea de
si a Consiliului de Miniş partid şi de stat. aniversare a creării Uniunii
tri al U.R.S.S., la festivi Au fost de faţă L.I. Boi- Republicilor Sovietice So
tăţile prilejuite de cea de-a ko, însăi-cinatul cu afaceri cialiste, a sosit luni la
60-a aniversai-e a creării a.i. al Uniunii Sovietice Moscova.
Uniunii Republicilor Sovie la Bucureşti, şi membri ai Pe aeroportul Vnukovo,
tice Socialiste. ambasadei. unde erau ax-borate drape-
Din delegaţie fac parte Un grup de pioniei'i a o-
tovarăşii Constantin Dăs- ferit tovarăşului Nicolae
călcscu, membru al Comi Ceauşescu buchete de flori. (Cor.finuare în pag. a 4-a)
„îndeplinirea misiunii istorice a partidului,
a rolului său de forţă politică conducătoare, de
centru vital al societăţii socialiste impune îm
bunătăţirea continuă a activităţii organelor şi
organizaţiilor de partid“.
A E1EII1E! ELECTRICE!
NICOLAE CEAUŞESCU
Una dintre ideile majore todelor de muncă, punîn-
ce se degajă cu deosebită du-le în concordanţă cu
forţă din Raportul pre cerinţele şi exigenţele eta
zentat de tovarăşul Nicolae pelor revoluţionare pe ca
Ceauşescu la Conferinţa re le străbatem. în strînsă CC9 $1
Naţională este cea privi legătură cu acestea, Confe critic şi autocritic, de com
toare la misiunea istorică rinţa Naţională, pe baza o- bativitate împotriva tutu — Reducerea consumului Cîteva exemple: © motoa
a partidului, la locul şi ro rientărilor date de Congre ror lipsurilor, întărirea răs de energie electrică fără rele de 75 kW de la elec- de muncă în parte, care
lul său în procesul făuririi sul al Xll-lea, ridică pe o punderii organelor şi a tu a se prejudicia îndeplini trocompresoarele de aer sînt.direct răspunzători de
consumul de enei’gie. „A-
societăţii socialiste multi treaptă superioară cerinţe turor comuniştilor pentru rea sarcinilor de plan, a- comprimat au fost schim prindem becurile şi pornim
lateral dezvoltate şi înain le de ordin calitativ, cores îndeplinirea obligaţiilor pe precia Viorel Jude, secre- bate cu altele de 55 kW numai maşinile de care a-
tării spre comunism. Deţi- punzător complexităţii sar care le au, pentru slujirea tarul comitetului de partid a electrocompresorul de
nînd rolul de conducător, cinilor actuale şi de per cu înalt devotament a cau de la Staţia de utilaj şi 200 kW funcţionează pe un vem nevoie. S-a î’edus a-
proape la jumătate consu
de centru vital al între spectivă. zei partidului. îndeplinirea transport Deva, se situează singur schimb, doar cînd mul" .
gii naţiunii, partidul îşi în această accepţiune sarcinilor în mod conştiin în centrul atenţiei colecti se lucrează în plin o nece La poligonul nou de pre-
cios, la un înalt nivel de
concepe sarcina în mod di capătă însemnătate deose calitate şi eficienţă vizea vului nostru de muncă. De sarul de aer comprimat fabricate din beton, prin
namic, într-un proces de bită aprecierea din Rapor ză întregul partid, toate or altfel, î-ezultatele bune ob pentru uzul local al ate i-educerea cu 1 la sută a
continuă 'perfecţionare şi tul tovarăşului Nicolae ganele şi organizaţiile sa ţinute în pi-oducţie la prin lierelor este asigurat cu e- consumului de enei-gie e-
devenire, în raport cu o- Ceauşescu : „Creşterea ro le, pe toţi comuniştii, indi cipalii indicatoi'i de plan, Iectrocompresoare de 10 kW lectrică la principalele uti
biectivele specifice fiecărei lului partidului impune ca în perioada trecută din a- © funcţionarea motoarelor laje şi agi-egate (staţia de
etape, el însuşi fiind pri o necesitate obiectivă întă ferent de domeniul în care cest an, concomitent cu e- mari consumatoare de e- betoane, maşina de sudat
mul care se supune în rirea continuă a rîndurilor lucrează. conomisirea a circa '400 nergie este admisă numai prin puncte, podui'ile ru
noirii permanente, întineri sale, ridicarea nivelului în lumina orientărilor MWh enei-gie electrică sînt în afara orelor vîrfului de lante) se î-ealizează o eco
rii şi împrospătării neîn politico-ideologic al mem date de Congresul al XII- elocvente în această pri- sarcină © iluminatul elec nomie anuală de circa
cetate. brilor de partid, sporirea lea al partidului, organiza vinţă. tric cu lămpi incandescen 21 000 kilowaţi. Inginerul
Desfăşurînd o amplă şi continuă a forţei, întărirea ţia judeţeană de partid — După calculele mele te a fost înlocuit cu tuburi Cornel Demian, şeful sec
profundă activitate teoreti unităţii sale de luptă şi de Hunedoara a acţionat în - adaugă electricianul Ma- fluorescente — mai eficace, ţiei industrie, subliniază că
că, ideologică, prospectivă, acţiune în slujba patriei, ultimii ani în mod stator rius Todorean —, cu enei'- cu consumuri reduse • la acest pi'ocent este minim,
de prefigurare a fiziono a socialismului şi a păcii". nic în direcţia perfecţionă gia economisită pînă în poligonul vechi şi Ia cel deoarece lucrătorii de aici
miei generale a societăţii, Aceasta implică îmbunătă rii continue a activităţii or prezent, ■ staţia poate să nou s-a pus un accent spo privesc cu răspundei-e pro-
partidul, secretarul său ge ţirea activităţii tuturor or ganizatorice şi politico- funcţioneze la înti-eaga ca rit pe utilizarea plafoane bleinele energiei. Risipa nu
neral, tovarăşul Nicolae ganizaţiilor şi organelor de ideologice, pentru îndepli pacitate mai bine de trei lor luminatoare, iar Ia ce mai este admisă. „încă nu
Ceauşescu, aduc permanen partid, dezvoltarea mai vi nirea importantelor sar- luni de zile. lelalte ateliere a ferestre am finalizat alimentarea
te perfecţionări formelor de guroasă a democraţiei de — Să ne opi-im la cîteva lor transparente locale ® cu energie pe liniile de fa
organizare, stilului şi me partid, întărirea spiritului (Continuare in pag. a 2-a) măsuri luate pe linia eco consumul de energie elec bricaţie, nu longitudinal
nomisirii enei-giei, a înlă- trică a fost sectorizat Ia cum este ea în prezent. Ne
tui'ăi'ii risipei. fiecare punct de lucru. vom ocupa şi de rezolvarea
— Conducei-ea unităţii, Avînd în vedere măsui-.ile acestei situaţii în urinătoa-
ÎN ZIARUL DE AZI: împreună cu serviciul teh luate, cuprinse şi în pla
Raport muncitoresc \ nic, cu factoi-ii de răspun nurile comisiei enei-getice, rele zile".
Spiritul practic, gospodă-
MINERII DE LA TELIUC realizarea încă din primai Oamenii muncii hune- dere de la nivelul secţii am întreprins un raid pi-in x’esc, de folosire eficientă a
AU ÎNDEPLINIT parte a anului a rnajo- i doreni întîmpină aniversa lor şi atelierelor de pi-o- atelierele staţiei, penti-u a energiei este prezent şi la
PLANUL ANUAL rităţii lucrărilor de pre-i rea proclamării Republi ducţie, — arătau intei-lo- ne convinge, la faţa locu atelierul de confecţii me
gătire şi înaintare. 1 cii cu voinţa fermă de a cutoi-ii — au analizat pe- lui, de eficacitatea lor. talice, la poligonul vechi,
Săptămîna care s-a în înfăptui hotârîrile Confe î’iodic situaţia mai'ilor con La ateliex-ul de recondi- la celelalte locuri de mun
cheiat a fost pentru co- SUPLIMENTAR 1 rinţei Naţionale a partidu sumatori de energie electri ţionări piese şi strungărie, că. Măsurile stabilite, în
Iectivul de muncă de Ia SARCINILOR DE PLAN’ lui, sarcinile desprinse din că, au stabilit măsuri la maistrul Ioan Dubaru ne acest context, se respectă,
secţia minieră Teliuc ul- ^ Raportul prezentat de to fiecare loc de muncă, pe spune (vedem şl noi etiche sînt urmărite.
tima săptămînă de mun- Uzina nr. 3 din cadrul i varăşul Nicolae Ceauşescu. grupe de utilaje şi maşini, tele afişate) că sînt respon
că în contul planului pe Combinatului siderurgic ’ pentru a se evita risipa. sabili numiţi pe fiecare loc LIVIU BRAICA
anul 1982. Minerii şi-au „Victoria" Călan produce)
îndeplinit planul anuala multe dintre utilajele teh- l
Acest avans înregistrat Ie nologice necesare siderur- ■
permite să mai extragă giei româneşti. Cilindrii 1 I A Î N A I U L 1 9 8 3
pînă Ia sfîrşitul lunii de laminor, utilajele de ţ
decembrie, aproximativ turnare au mare căutare i
20 000 tone de minereu, şi de aceea colectivul de ’ P R O D U S U L S O C I A L V E N I T U L N A Ţ I O N A L
să obţină un plus de muncă al uzinei se pre-)
5 100 tone de metal în mi- ocupă de producerea lor i
nereu. Printre semnatarii în’ condiţii de calitate su- i © y
acestui succes de presti- perioară şi productivitate I
giu se numără brigăzile sporită. Astfel, turnătorii ţ y©
conduse de Nicolae Pa- de la cele trei mari tur- I
taki, cu un plus de 4 000 nătorii ale combinatului, ’
tone, Mihai Amariei, cu printre care se numără )
3 000 tone. Ştefan Năsta- Iulian Sîrbu, Grigore So-1
se, cu 1 850 tone şi Ioan lomon, Aurel Miliăcscu, 1
Maican, cu 1 600 \tone de Ioan Andrăşoni, Dan Sa- 1
minereu de fier. bin, Constantin Pîrvuleţ, l|
Obţinerea acestui avans Grigore Andrieş, Sabin i
şi, deci, a sporurilor do îubaş au reuşit să produ- ’
producţie a fost asigura- că suplimentar sarcinilor \
tă de organizarea temei- de plan peste 25 tone ci- i
nică a activităţii pe fiu- lindri de laminor, 242 to- )
xul de producţie, mobili- ne lingotiere şi peste 35 1
zarea exemplară a tutu- tone pîlnii pentru tur- ţ
| ror minerilor secţiei şi nare.
