Page 71 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 71
îîMARŢI, 21 DECEMBRIE 1982
pag. 3
;ar©o proclamării Republicii
rînţeî Naţionale o partidului,
tovarăşul Nicolae Ceauşescu
Se amplifică realizările în
mai puternic sectorul zootehnic
Ferma zootehnică a Coo Naţională a partidului, ne
lori, pentru care ni le-a dat secretarul perativei agricole de pro vom amplifica . eforturile
bărbaţi — general al partidului, tova
drumul be- răşul Nicolae Ceauşescu, în ducţie din Hărău se pre pentru a ne spori contribu
-iră. „Poate vizita cu care ne-a onorat zintă cu rezultate ce ates ţia la livrarea produselor
tă o preocupare de seamă animaliere şi la autoapro-
noi in Iu- în luna septembrie a.c. Ar
sfe hotare“ mai li intensificarea activi pentru sporirea efectivelor vizionarea teritorială.
şi a producţiei animaliere. Animalele au o stare fi
fi un ea unui tăţii de recuperare şi rein
drie ti nărui troducere in producţie a Efectivul de bovine prevă ziologică bună, adăpostu
maistru de materialelor reSoiosibile, re- zut pe acest an este de rile sînt curate, întreţinute Aspect de la parada participanţilor la festivalul obiceiurilor laice. Foto ; VIKGIL ONOIU
i A, atelie- condiţionarea cuţitelor pen păşit, iar la fondul de stat cu grijă. Oamenii muncesc
ut- „Impor- a fost livrată suplimentar îmbrăcaţi în halate albe.
tru croit, a altor piese de Tot ce se pune în iesle este
nul acesta o însemnată cantitate de
schimb şi repere, ar li lapte. Indicele de natalita în prealabil tocat şi prepa
avut refu- A XMI-a ediţie a obiceiurilor
creşterea ponderii materia te a ajuns la 75 la sută, rat. O vacă cu lapte pri
pentru ca-
lelor textile in confecţiona existînd condiţii ca pînă la meşte zilnic — în confor
teii' - corn- laice de iarnă Televiziune
rea Încălţămintei, ar li — sfîrşitul acestui an să a- mitate cu raţiile judicios
îra Rodica
lucru nou şi deosebit de jungă la 83 la sută. întocmite — 5 kg fin, 7 kg
lat linia de
important - că ne realizăm — Ce factori stau la ba grosiere şi 20 kg suculen 11.00 Telex
:rul merge
planul fizic. za acestor succese ? — l-am te, asigurîndu-i-se 8,2 uni tot 11.05 Intîlniri literare pen
terie primă „ţara scumpă să trăieşti, tru elevi
Şi ar mai li de adăugat întrebat pe Andrei Dima, tăţi nutritive. Furajele sînt
emea. Este 11.30 Virtuozi ai arcuşului
pe traiectoria devenirii a- inginerul şef al cooperati administrate cu grijă. In 11.50 Filmţ, „Acoperişul" de
ru. Lucrăm vei. cinta fermei se mătură în
cestui tinâr colectiv de mun Petru Vintilă
' — le'revă — In primul rînd hăr fiecare zi, iar o dată pe mai mîndră să-ntloresti!“ 12.25 Iu întimpinarea ani
că din industria uşoară hu-
i brigadie nicia lucrătorilor din sec săptămână se face curăţe versarii Republicii
nedoreanâ, apărut in pei 12,40 Tezaur folcloric
re la linia sajul economic al judeţu torul creşterii animalelor. nie generală în zootehnie, Duminică, arta noastră rean", organizat de Comite 13.00 închiderea programu
lui în anii cei mai fertili Toţi cei ce muncesc în zoo acţiune la care participă populară, adine înrădăcinată tul judeţean de cultură şi e- 16.00 lui. Telex
i ar mai f ai istoriei moderne a Ro tehnie sînt oameni cu mul tot satul. în cultura şi tezaurul ‘naţio ducaţie socialistă, Inspectora 16.05 Trasee contemporane
iIţim a vre mâniei, sentimentul unanim tă experienţă — i-aş numi Pentru sporirea produc nal, şi-a relevat încă o dată tul şcolar judeţean, Centrul pe harta patriei
16.30
Publicitate
le incăJţă de stimă şi recunoştinţă pe aici pe Ioana Gheorghe, Ni ţiei de furaje au fost des frumuseţile şi valorile educa de îndrumare a creaţiei 16,35 Clubul tineretului
0
oara ? — care oamenii despre care colae Leaha, Ioan Ciurar ţelenite 15 ha păşune, care tive. ! le-a evidenţiat cea populare şi a mişcării artis 17.25 Cabinet profesional
tinărul in am scris aici il nutresc fa şi alţii — iubesc animalele, vor fi cultivate cu lucer- de-a Xlll-a ediţie a Festiva tice de masă. Comunicările pentru lucrătorii din
agricultură
Munteanu ţă de cel mai de seamă le furajează şi le îngrijesc nă, asigurînd astfel mai lului obiceiurilor laice de iar - „Colindatul în zona pădu- 17.50 1001 de seri
toţii incâl fiu al neamului, tovarăşul cu atenţie. Tocmai fiindcă multe furaje de calitate nă, a cărei finală, desfăşu renilor" (prof. Rusalin Işfă- 18.00 închiderea programu
Nicolae Ceauşescu, ilustrul dovedesc aceste calităţi superioară. Continuînd ac rată la Deva, a reunit for noni - Topliţa), „Refrenul în lui.
conducerea unităţii mani ţiunile de modernizare, s-a 20.00 Telejurnal
conducător al partidului şi colindul hunedorean" (prof.
rea şi per prevăzut ca in 1983 să se maţii de gen din toate zo 20,15 Actualitatea economicii
statului nostru, care, de a- festă grijă şi atenţie faţă Corneliu Bogaru - Deva),
ăţii atelie de modul cum trăiesc în introducă mulsul mecanic nele folclorice ale judeţului. „Obiceiuri laice de iarnă în 20.25 Documentele Conferin
aş zice proape 18 ani, ne călăuzeş grijitorii, se ocupă de per şi evacuarea mecanizată a Ele au demonstrat ce a în comuna Unirea" (prof. Clara ţei Naţionale a parti
dului
—
mobilizator
te cu strălucire paşii pe că semnat Festivalul naţional
inite a la manentizarea lor. In toam dejecţiilor. Fiecare om ce Băcălete şi prof. Zinuca Gli- program dc acţiune
rări de eră nouă. însăşi „Cîntarea României" pentru 20,45 Teatru in serial: „Un
tarea sec na trecută le-au fost puse munceşte în sectorul zoo gor), „Colindatul laic - ex
moderna unitate in care ei redescoperirea şi repunerea fluture pe lampă" —
' ta secţiei la dispoziţie patru aparta tehnic este hotărît să pună presie a spiritualităţii zărăn- premiera tv. Partea I
şi-au aflat un rost in viaţă în circuitul naţional a unor 22.00 Telejurnal.
sa, chiar mente noi confortabile, mintea şi umărul cu nă dene" (prof. Maria Boloţ),
a izvoril din inţelepciunea obiceiuri laice în care dra
întregului construite cu sprijinul Gru dejde pentru ca ferma zoo „Valorificarea folclorului lo
bravului conducător pentru
de tras mai binele fiilor ţării. Drept pului întreprinderilor de tehnică din Hărău să se gostea de neam, de pămîntul cal în educaţia tineretului
celei de-a pentru care oamenii aceş gospodărie comunală şi lo- menţină printre unităţile străbun, de rodnicia Iul, dra şcolar" (prof. Gheorghe Ciur IE ADIO
gostea de ţară se relevă în
usut — la tia, ca intregul popor, il cativă din Deva. fruntaşe ale judeţului nos - Vaţa de los), „Folclorul în
încă urmează neabătut. Pornind de la sarcinile tru, contribuind astfel la toată frumuseţea lor. tradiţia locuitorilor din Văr-
I una din- cuprinse în Raportul pre înfăptuirea autoaprovizio- Finala de la Deva a fost maga" (prof. Valeria Blaj) — BUCUREŞTI I : 6,00 Ra-
zentat de tovarăşul Nicolae
entâri pe DUMITRU GHEONEA nării teritoriale. prefaţată de simpozionul au pus în valoare noi as dioprogramul dimineţii; 7,00
Ceauşescu la Conferinţa TRAIAN BONDOR „Colindatul in satul hunedo- pecte ale tezaurului cultural Radiojurnal; 8,00 Revista
presei; 8,10 Curierul melo
popular de pe aceste melea diilor; 9,00 Buletin de ştirii
guri. 9.05 Răspundem ascultăto
iror Cea mai bună pregătire a producţiei anului viitor: Inspirată ca organizare, rilor; 10,00 Buletin de ştirii
parcurgînd un traseu nou 10.05 Formaţii corale ară-
denc; 10,20 Din clnteccle şl
realizarea integrală a planului pe anul in curs (Piaţa Victoriei, strada 23 Au dansurile popoarelor; 10,40
Mioriţa ; 11,00 Buletin de
gust, B-dul Decebal, B-dul
Dr. Petru Groza), parada ştiri; 11,05 Microfonul pio
nierilor; 11,35 Publicitate î
tărîrii Co- Practica a dovedit că Am reamintit toate aces Alexandru Oargă şi Gheor — Pentru anul viitor portului şi a obiceiurilor 12.00 Buletin de ştiri; 12,OS
: Executiv cea mai bună pregătire a te probleme cu care s-au ghe Mariş. Intrucît răspun ne-am preocupat de asigu populare a fost primită cu Cu patria in gind şl In
l., din fe- producţiei anului viitor o confruntat minerii ghelă- surile au fost similare (ceea rarea liniei de front ne deosebit interes şi admiraţie faptă ; 12,30 Din comoara
folclorului; 12,45 Avanpre
fost aduse constituie realizarea inte reni pentru a constitui a- ce denotă că măsurile s-au cesare menţinerii capaci de sute şi sute de cetăţeni. mieră Radio-Tv. ; 13,00 De
grală a planului pe anul în cum, la sfîrşit de an, un tăţii de extracţie şi am îm Formaţiile de dubaşi şi co la 1 la 3; 15,00 Clubul cu
organiza aplicat unitar la cele două rioşilor ; 16,00 Buletin dc
rea activi- curs. Cum a înţeles acest prilej de reflecţie asupra sectoare şi nu s-au făcut bunătăţit sistemul de apro lindători, care au cîntat şi au ştiri; 16,05 Pagini corale ;
organelor lucru colectivul de muncă întregii activităţi desfăşu rabaturi), consemnăm în vizionare tehnico-materială jucat de-a lungul paradei 16,20 Sfatul medicului; 16,10
de la Exploatarea minieră rate, pentru a se elimina rîndurile ce urmează cîte- a locurilor dc muncă. Pen portului şi obiceiului, s-au Coordonate economice; 17,00
aşezarea Ghclari ? aceste neajunsuri şi pentru întîlnit apoi la casa munici Buletin de ştiri; 17,05 Po
d pe baze a se demara în bune con va dintre elementele ce au tru a elimina locurile în litica noastră; 17,30 Moment
netezit drumul minereului
guste de pe fluxul de pală de cultură unde, în
Dacă ne raportăm la pri
folcloric; 17,45 Portret so
ea compe- mele 10 luni de activitate diţii producţia anului vii din abataje la suprafaţă : transport, încă din aceas prezenţa uriui public nume listic : Eva Kiss; 18,00 O-
de partid, din acest an, trebuie să a- tor. Intr-adevăr, cu aseme întărirea răspunderii fiecă tă perioadă am atacat lu ros şi avizat, au susţinut un rele serii; 20,00 Radiojurnal;
probleme, rătăm că neajunsurile din nea stări de fapt nu mai rui colectiv de muncă, o crările de prelungire a apreciat spectacol. Deschis 20,40 Protagonişti ai şlagă
relor; 21,00 Bulclln de ştiri;
îtrol mun activitatea de organizare şi trebuie să ne întîlnim în mai bună organizare a pro transportorului cu schip de cetele de dubaşi şi colin 22.00 O zi într-o oră; 23,00
ţilor de e- conducere a acestei subu 1983. Totul depinde acum ducţiei şi a muncii, gospo pînă în orizontul XV. Ele dători de la Stînceşti-Ohaba- Piese pentru pian şi orches
23,30—5,00
tră de Cliopin;
nităţi au deteişminat o ne- de modul cum se mobili dărirea şi gestionarea mai vor fi finalizate în primul Răduleşti (pe care le vom Non stop muzical.
şi cultură
ritmicitate în producţie, o zează întregul colectiv pen atentă a valorilor şi bunu semestru al anului 1983. vedea, în acest decembrie,
scut exi- stare precară de disciplină, tru asigurarea tuturor con rilor materiale, creşţerea Odată cu intrarea în func şi pe micul ecran), spectaco
ie primire care au culminat cu ne- diţiilor necesare» îndeplini productivităţii muncii şi ţiune a acestui transportor, lul a fost de la primele sec
rganizarea respectarea tehnologiilor de rii în mod ritmic a planu reducerea costurilor de „colivia 11 va rămîne numai venţe îndemn la,dragoste de |]INEMAJ
adunărilor lucru şi a normelor de lui de către fiecare forma producţie, îmbunătăţirea pentru activităţile de apro neam şi ţară, la muncă şi
i întărit tehnica securităţii muncii. ţie de lucru, orizont şi sec activităţii de control şi în vizionare tehnico-materia rodnicie, fiecare urare de
Problemele de gospodări tor minier, pentru folosi drumare, crearea unor con lă. Ca atare, în anul 1983, Anul nou fiind încărcată de DEVA: Călăreţii nocturni
i de con- re judicioasă, de folosire rea la maximum a capaci frumuseţea încrederii în ziua (Patria); Trei tineri (Arta);
se per- diţii corespunzătoare de ne vom preocupa cu mai de mîine, care poate fi mai HUNEDOARA: Şi caii se
raţională a bunurilor ma tăţilor de producţie, cu muncă pentru realizarea multă consecvenţă de rea împuşcă, nu-i aşa ? (Fla
nuu acti- teriale, a utilajelor, precum randamente şi eficienţă sarcinilor de plan. Exact lizarea integrală a produc plină numai prin vrednicie. căra) ; Logodnica mecani
ideologică şi menţinerea în stare de sporite. ce nu se realizase în pri ţiei fizice, de obţinerea li Ni le-au relevat, cu frumu cului Gavrllov (Sidcrurgis-
îului nou. funcţionare permanentă şi Dacă ne referim însă la mele 10 luni ale anului, nei producţii marfă de seţea culorii locale, colindă tul); Şcoala curajului HI
(Arta);
înainte
de
zbor
;ă în toa- în deplină siguranţă a pu activitatea desfăşurată în ce nu s-a putut înfăptui foarte bună calitate. Sînt torii din Rîu Mic, Pojoga, (Constructorul) ; PETRO
Dealu Mare, Peşteana, Ro-
esenţiale ţurilor de extracţie, a mij luna noiembrie şi în prima nici în anul 1981 (şi atunci sarcini de o deosebită im mos, Bozeş, Lăpuşnic, Şoi- ŞANI: Cununa Pelriei- (U-
nirca);
drago
Provocarea
)artid mai loacelor de transport n-au jumătate a lunii decem exploatarea a rămas da portanţă, reieşite din ho- muş, Fiărţăgani, Costeşti. Cu nului (7 Noiembrie); LU-
fost urmărite cu toată a- brie, la Ghelari apar unele toare economiei naţionale tărîrile Conferinţei Naţio
lipsuri şi un conţinut de caldă audien PENI: Frontiera (Cultural);
tenţia de conducerea ex serfme bune. Faţă de pro cu o cantitate importantă nale a partidului. Nu vom VULCAN: Fuga de acasă
rinţa Na- ploatării miniere. ducţia planificată a lunii de minereu de fier). precupeţi nici un efort în ţă la ascultători, într-o alea (Luceafărul); LONEA: Ma
lui, Ra- Chiar dacă efectivele de noiembrie se înregistrează Desigur, în această ulti a înfăptui cerinţele expre să ţinută artistică şi vesti rea baie nocturnă (Mine
i Nicolae muncitori s-au asigurat în un spor la minereu extras mă perioadă de timp, la se ale conducerii partidu mentară, în care portul popu rul) ; ANINOASA : Ultima
lar şi-a redescoperit como
vinătoare (Muncitoresc); U-
organelor totalitate (ba cu o uşoară de 2 100 tone. In prima ju E.M. Ghelari s-a acţionat lui, ale tovarăşului Nicolae rile, spectacolul celei de-a RICANI: Un saltimibano la
le pavtid, depăşire), productivitatea mătate a lunii decembrie cu hotărîre pentru scoate Ceauşescu, cerinţe pe care Xlll-a ediţii a Festivalului o- Polul Nord (Retezatul) ;
lor, atît muncii s-a îndeplinit nu alte 4100 de tone vin să rea din starea de inerţie noi, minerii, trebuie să le biceiurilor laice de iarnă s-a BRAD : Julek (Steaua ro
şie) ; ORAŞTIE : Prietenii
diminueze minusul de la
comple- mai în proporţie de 95,6 începutul anului. Deci, se a activităţii de minerit. materializăm prin punerea constituit într-o manifestare (Patria) ; Fiul cel mare
iane con- la sută, ceea ce reprezintă poate şi aşa I Este oare de ajuns ? Toc la dispoziţia economiei na de adîncă vibraţie patrioti (Flacăra); GEOAGIU-BAI a
Logodnica (Casa de cultu
pentru o nerealizare de 2,5 tone mai de aceea, aici îşi gă ţionale a unor cantităţi cît că, iubirea de patrie - acum
pe om al muncii. Randa Măsurile luate de către seşte locul o altă întreba mai mari de minereuri de în preajma aniversării a 35 ră) ; HAŢEG: Legătura de
eaptă şu mentele în abataje s-au conducerea întreprinderii re: Cum sînt pregătiţi mi fier, pentru a asigura di sînge (Dacia) ; BRAZI 3
ncii de de ani de la proclamarea Jocuri serioase; CALAN a
realizat, de asemenea, sub şi a exploatării au... cobo- nerii pentru a-şi desfăşura minuarea efortului valutar Republicii — de pămînt şi Părinţi de duminică (Casa
să sigură nivelul planificat, eviden rît în abataje. Despre re munca în anul viitor ? Ne al ţării, pentru creşterea neamul nostru românesc fiind de cultură) ; SIMERIA: CUIB
tivelor a- ţiind multe carenţe în or virimentul produs la Ghe răspunde directorul exploa întregului nostru standard exprimată în toată frumuse a devenit Unku prietena lui
forum al ganizarea locurilor de lari ne-au vorbit cei doi tării, inginerul Ioan Topli- de viaţă. ţea şi sinceritatea ei. Ede (Mureşul); ILIA: Vo
iam să fiu prima (Lumina).
muncă productive. şefi de sectoare, inginerii cian i DORIN CORPADE LUCIA LICIU