Page 71 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 71

îîMARŢI, 21 DECEMBRIE 1982
                                                                                                                                                                       pag. 3

  ;ar©o proclamării Republicii




  rînţeî  Naţionale  o  partidului,



  tovarăşul Nicolae Ceauşescu




                                                   Se amplifică realizările în
   mai puternic                                        sectorul zootehnic

                                            Ferma  zootehnică  a  Coo­  Naţională  a  partidului,  ne
  lori,   pentru   care   ni   le-a   dat   secretarul   perativei  agricole  de  pro­  vom  amplifica  .  eforturile
   bărbaţi  —   general   al   partidului,   tova­
  drumul   be-   răşul   Nicolae   Ceauşescu,   în   ducţie  din  Hărău  se  pre­  pentru  a  ne  spori  contribu­
  -iră.   „Poate   vizita   cu   care   ne-a   onorat   zintă  cu  rezultate  ce  ates­  ţia  la  livrarea  produselor
                                          tă  o  preocupare  de  seamă   animaliere  şi  la  autoapro-
   noi  in  Iu-   în   luna   septembrie   a.c.   Ar
  sfe  hotare“   mai   li   intensificarea   activi­  pentru  sporirea  efectivelor   vizionarea teritorială.
                                          şi  a  producţiei  animaliere.   Animalele  au  o  stare  fi­
  fi  un  ea  unui   tăţii   de   recuperare   şi   rein­
  drie  ti  nărui   troducere   in   producţie   a   Efectivul  de  bovine  prevă­  ziologică  bună,  adăpostu­
  maistru   de   materialelor   reSoiosibile,   re-   zut  pe  acest  an  este  de­  rile  sînt  curate,  întreţinute   Aspect de la parada participanţilor la festivalul obiceiurilor laice.  Foto ; VIKGIL ONOIU
  i  A,  atelie-   condiţionarea   cuţitelor   pen­  păşit,  iar  la  fondul  de  stat   cu  grijă.  Oamenii  muncesc
  ut-   „Impor-                           a  fost  livrată  suplimentar   îmbrăcaţi  în  halate  albe.
               tru   croit,   a   altor   piese   de                 Tot  ce  se  pune  în  iesle  este
  nul   acesta                            o  însemnată  cantitate  de
               schimb   şi   repere,   ar   li   lapte.  Indicele  de  natalita­  în  prealabil  tocat  şi  prepa­
   avut   refu-                                                                                  A XMI-a ediţie a obiceiurilor
              creşterea   ponderii   materia­  te  a  ajuns  la  75  la  sută,   rat.  O  vacă  cu  lapte  pri­
   pentru   ca-
               lelor   textile   in   confecţiona­  existînd  condiţii  ca  pînă  la   meşte  zilnic  —  în  confor­
  teii'   -   corn-                                                                                          laice de iarnă                             Televiziune
               rea   Încălţămintei,   ar   li   —   sfîrşitul  acestui  an  să  a-   mitate  cu  raţiile  judicios
  îra   Rodica
               lucru   nou   şi   deosebit   de   jungă la 83 la sută.  întocmite  —  5  kg  fin,  7  kg
  lat  linia  de
               important   -   că   ne   realizăm   —  Ce  factori  stau  la  ba­  grosiere  şi  20  kg  suculen­                                    11.00   Telex
  :rul   merge
              planul fizic.               za  acestor  succese  ?  —  l-am   te,  asigurîndu-i-se  8,2  uni­                                 tot     11.05   Intîlniri literare pen­
  terie   primă                                                                               „ţara scumpă să trăieşti,                                  tru elevi
                Şi   ar   mai   li   de   adăugat   întrebat  pe  Andrei  Dima,   tăţi  nutritive.  Furajele  sînt
  emea.   Este                                                                                                                                       11.30   Virtuozi ai arcuşului
              pe   traiectoria   devenirii   a-   inginerul  şef  al  cooperati­  administrate  cu  grijă.  In­                                      11.50   Filmţ, „Acoperişul" de
  ru.   Lucrăm                            vei.                      cinta  fermei  se  mătură  în
              cestui  tinâr  colectiv  de  mun­                                                                                                          Petru Vintilă
  '  —  le'revă                             —  In  primul  rînd  hăr­  fiecare  zi,  iar  o  dată  pe   mai mîndră să-ntloresti!“                    12.25   Iu întimpinarea ani­
              că   din   industria   uşoară   hu-
  i  brigadie­                            nicia  lucrătorilor  din  sec­  săptămână  se  face  curăţe­                                                   versarii Republicii
              nedoreanâ,   apărut   in   pei­                                                                                                        12,40 Tezaur folcloric
  re la linia  sajul   economic   al   judeţu­  torul  creşterii  animalelor.   nie  generală  în  zootehnie,   Duminică,  arta  noastră   rean", organizat de Comite­  13.00   închiderea programu­
              lui   în   anii   cei   mai   fertili   Toţi  cei  ce  muncesc  în  zoo­  acţiune  la  care  participă   populară, adine înrădăcinată  tul judeţean de cultură şi e-   16.00  lui.  Telex
  i  ar  mai  f   ai   istoriei   moderne   a   Ro­  tehnie  sînt  oameni  cu  mul­  tot satul.  în cultura şi tezaurul ‘naţio­  ducaţie socialistă, Inspectora­  16.05   Trasee contemporane
  iIţim  a  vre   mâniei,   sentimentul   unanim   tă  experienţă  —  i-aş  numi   Pentru  sporirea  produc­  nal, şi-a relevat încă o dată   tul şcolar judeţean, Centrul   pe harta patriei
                                                                                                                                                     16.30
                                                                                                                                                            Publicitate
  le   incăJţă   de   stimă   şi   recunoştinţă   pe   aici  pe  Ioana  Gheorghe,  Ni­  ţiei  de  furaje  au  fost  des­  frumuseţile şi valorile educa­ de  îndrumare  a  creaţiei   16,35 Clubul tineretului
                                                                                                  0
   oara ?   —  care   oamenii   despre   care   colae  Leaha,  Ioan  Ciurar   ţelenite  15  ha  păşune,  care   tive. !  le-a  evidenţiat  cea   populare şi a mişcării artis­  17.25   Cabinet profesional
   tinărul   in   am  scris  aici  il  nutresc  fa­  şi  alţii  —  iubesc  animalele,   vor  fi  cultivate  cu  lucer-   de-a Xlll-a ediţie a Festiva­  tice de masă. Comunicările  pentru lucrătorii din
                                                                                                                                                         agricultură
  Munteanu    ţă   de   cel   mai   de   seamă   le  furajează  şi  le  îngrijesc   nă,  asigurînd  astfel  mai   lului obiceiurilor laice de iar­ -  „Colindatul în zona pădu-   17.50   1001 de seri
  toţii incâl  fiu   al   neamului,   tovarăşul   cu  atenţie.  Tocmai  fiindcă   multe  furaje  de  calitate   nă,  a  cărei  finală, desfăşu­  renilor" (prof. Rusalin Işfă-   18.00  închiderea programu­
              Nicolae   Ceauşescu,   ilustrul   dovedesc   aceste   calităţi   superioară.  Continuînd  ac­  rată  la  Deva,  a  reunit  for­  noni - Topliţa), „Refrenul în   lui.
                                          conducerea  unităţii  mani­  ţiunile  de  modernizare,  s-a                                                20.00   Telejurnal
              conducător   al   partidului   şi                                                                          colindul hunedorean" (prof.
   rea şi per                                                        prevăzut  ca  in  1983  să  se   maţii  de  gen  din  toate  zo­                20,15 Actualitatea economicii
              statului   nostru,   care,   de   a-   festă  grijă  şi  atenţie  faţă                                     Corneliu  Bogaru  -  Deva),
   ăţii atelie                            de  modul  cum  trăiesc  în­  introducă  mulsul  mecanic   nele folclorice ale judeţului.   „Obiceiuri laice de iarnă în   20.25   Documentele Conferin­
     aş zice   proape  18  ani,  ne  călăuzeş­  grijitorii,  se  ocupă  de  per­  şi  evacuarea  mecanizată  a   Ele  au  demonstrat  ce  a  în­  comuna Unirea" (prof. Clara   ţei  Naţionale  a  parti­
                                                                                                                                                         dului
                                                                                                                                                               —
                                                                                                                                                                   mobilizator
               te  cu  strălucire  paşii  pe  că­                                             semnat  Festivalul  naţional
   inite a la                             manentizarea  lor.  In  toam­  dejecţiilor.  Fiecare  om  ce                   Băcălete şi prof. Zinuca Gli-   program dc acţiune
               rări   de   eră   nouă.   însăşi                                               „Cîntarea României" pentru                             20,45  Teatru  in  serial:  „Un
   tarea sec                              na  trecută  le-au  fost  puse   munceşte  în  sectorul  zoo­                  gor), „Colindatul laic - ex­
               moderna   unitate   in   care   ei                                             redescoperirea şi repunerea                                fluture  pe  lampă"  —
   ' ta secţiei                           la  dispoziţie  patru  aparta­  tehnic  este  hotărît  să  pună                presie a spiritualităţii zărăn-   premiera tv. Partea I
               şi-au   aflat   un   rost  in   viaţă                                          în  circuitul  naţional  a  unor                       22.00   Telejurnal.
   sa, chiar                              mente   noi   confortabile,   mintea  şi  umărul  cu  nă­                      dene"  (prof.  Maria  Boloţ),
               a   izvoril   din   inţelepciunea                                              obiceiuri laice în care dra­
   întregului                             construite  cu  sprijinul  Gru­  dejde  pentru  ca  ferma  zoo­                „Valorificarea folclorului lo­
               bravului   conducător   pentru
    de tras    mai   binele   fiilor   ţării.   Drept   pului   întreprinderilor   de   tehnică  din  Hărău  să  se  gostea de neam, de pămîntul  cal  în  educaţia  tineretului
   celei de-a   pentru   care   oamenii   aceş­  gospodărie  comunală  şi  lo-   menţină  printre  unităţile  străbun, de rodnicia Iul, dra­  şcolar" (prof. Gheorghe Ciur  IE ADIO
                                                                                              gostea  de  ţară  se  relevă  în
   usut — la   tia,   ca   intregul   popor,   il   cativă din Deva.  fruntaşe  ale  judeţului  nos­                     -  Vaţa de los), „Folclorul în
   încă        urmează neabătut.           Pornind  de  la  sarcinile   tru,  contribuind  astfel  la  toată frumuseţea lor.  tradiţia locuitorilor din Văr-
     I una din-                           cuprinse  în  Raportul  pre­  înfăptuirea   autoaprovizio-   Finala  de  la  Deva  a  fost   maga" (prof. Valeria Blaj) —   BUCUREŞTI  I  :  6,00  Ra-
                                          zentat  de  tovarăşul  Nicolae
     entâri pe   DUMITRU GHEONEA                                     nării teritoriale.       prefaţată  de  simpozionul   au  pus  în  valoare  noi  as­  dioprogramul  dimineţii;  7,00
                                          Ceauşescu la Conferinţa         TRAIAN BONDOR       „Colindatul in satul hunedo-  pecte ale tezaurului cultural   Radiojurnal;   8,00   Revista
                                                                                                                                                     presei;  8,10  Curierul  melo­
                                                                                                                         popular de pe aceste melea­  diilor; 9,00 Buletin de ştirii
                                                                                                                         guri.                       9.05  Răspundem  ascultăto­
   iror                     Cea mai bună pregătire a producţiei anului viitor:                                             Inspirată  ca  organizare,   rilor; 10,00 Buletin de ştirii
                                                                                                                         parcurgînd  un  traseu  nou   10.05  Formaţii  corale  ară-
                                                                                                                                                     denc;  10,20  Din  clnteccle  şl
                              realizarea integrală a planului pe anul in curs                                            (Piaţa Victoriei, strada 23 Au­  dansurile  popoarelor;  10,40
                                                                                                                                                     Mioriţa  ;  11,00  Buletin  de
                                                                                                                         gust,  B-dul  Decebal,  B-dul
                                                                                                                         Dr.  Petru  Groza),  parada   ştiri;  11,05  Microfonul  pio­
                                                                                                                                                     nierilor; 11,35 Publicitate î
   tărîrii  Co-   Practica  a  dovedit  că   Am  reamintit  toate  aces­  Alexandru  Oargă  şi  Gheor­  —  Pentru  anul  viitor  portului  şi  a  obiceiurilor   12.00 Buletin de ştiri; 12,OS
   :  Executiv  cea  mai  bună  pregătire  a   te  probleme  cu  care  s-au   ghe  Mariş.  Intrucît  răspun­  ne-am  preocupat  de  asigu­  populare  a  fost  primită  cu   Cu  patria  in  gind  şl  In
   l.,  din  fe-  producţiei  anului  viitor  o   confruntat  minerii  ghelă-   surile  au  fost  similare  (ceea   rarea  liniei  de  front  ne­  deosebit interes şi admiraţie   faptă  ;  12,30  Din  comoara
                                                                                                                                                     folclorului;  12,45  Avanpre­
    fost  aduse  constituie  realizarea  inte­  reni  pentru  a  constitui  a-   ce  denotă  că  măsurile  s-au   cesare  menţinerii  capaci­  de  sute  şi  sute  de  cetăţeni.   mieră  Radio-Tv.  ;  13,00  De
              grală  a  planului  pe  anul  în   cum,  la  sfîrşit  de  an,  un                tăţii  de  extracţie  şi  am  îm­  Formaţiile de dubaşi şi co­  la  1  la  3;  15,00  Clubul  cu­
     organiza­                                                      aplicat  unitar  la  cele  două                                                  rioşilor ;   16,00  Buletin dc
   rea  activi-   curs.  Cum  a  înţeles  acest   prilej  de  reflecţie  asupra   sectoare  şi  nu  s-au  făcut   bunătăţit  sistemul  de  apro­  lindători, care au cîntat şi au   ştiri;  16,05  Pagini  corale  ;
    organelor   lucru  colectivul  de  muncă   întregii  activităţi  desfăşu­  rabaturi),  consemnăm   în   vizionare  tehnico-materială  jucat  de-a  lungul  paradei   16,20  Sfatul  medicului;  16,10
              de  la  Exploatarea  minieră   rate,  pentru  a  se  elimina   rîndurile  ce  urmează  cîte-   a  locurilor  dc  muncă.  Pen­  portului  şi  obiceiului,  s-au   Coordonate  economice;  17,00
     aşezarea   Ghclari ?                aceste  neajunsuri  şi  pentru                                                  întîlnit apoi la casa munici­  Buletin  de  ştiri;  17,05  Po­
   d  pe  baze                           a  se  demara  în  bune  con­  va  dintre  elementele  ce  au   tru  a  elimina  locurile  în­              litica  noastră;  17,30  Moment
                                                                    netezit  drumul  minereului
                                                                                               guste  de  pe  fluxul  de  pală  de  cultură  unde,  în
                Dacă  ne  raportăm  la  pri­
                                                                                                                                                     folcloric;  17,45  Portret  so­
    ea  compe-   mele  10  luni  de  activitate   diţii  producţia  anului  vii­  din  abataje  la  suprafaţă  :   transport,  încă  din  aceas­  prezenţa uriui public nume­  listic  :  Eva  Kiss;  18,00  O-
    de  partid,   din  acest  an,  trebuie  să  a-   tor.  Intr-adevăr,  cu  aseme­  întărirea  răspunderii  fiecă­  tă  perioadă  am  atacat  lu­  ros şi avizat, au susţinut un   rele  serii;  20,00  Radiojurnal;
    probleme,  rătăm  că  neajunsurile  din   nea  stări  de  fapt  nu  mai   rui  colectiv  de  muncă,  o   crările   de   prelungire   a  apreciat  spectacol.  Deschis   20,40  Protagonişti  ai  şlagă­
                                                                                                                                                     relor; 21,00 Bulclln de ştiri;
   îtrol mun­  activitatea  de  organizare  şi   trebuie  să  ne  întîlnim  în   mai  bună  organizare  a  pro­  transportorului   cu   schip  de cetele de dubaşi şi colin­  22.00 O zi într-o oră; 23,00
   ţilor  de  e-  conducere  a  acestei  subu­  1983.  Totul  depinde  acum   ducţiei  şi  a  muncii,  gospo­  pînă  în  orizontul  XV.  Ele  dători de la Stînceşti-Ohaba-   Piese  pentru  pian  şi  orches­
                                                                                                                                                                 23,30—5,00
                                                                                                                                                     tră de Cliopin;
              nităţi  au  deteişminat  o  ne-   de  modul  cum  se  mobili­  dărirea  şi  gestionarea  mai   vor  fi  finalizate  în  primul  Răduleşti  (pe  care  le  vom   Non stop muzical.
    şi  cultură
              ritmicitate  în  producţie,  o   zează  întregul  colectiv  pen­  atentă  a  valorilor  şi  bunu­  semestru  al  anului  1983.  vedea,  în  acest  decembrie,
    scut   exi-   stare  precară  de  disciplină,   tru  asigurarea  tuturor  con­  rilor  materiale,  creşţerea   Odată  cu  intrarea  în  func­  şi pe micul ecran), spectaco­
    ie  primire   care  au  culminat  cu  ne-   diţiilor  necesare»  îndeplini­  productivităţii   muncii   şi   ţiune  a  acestui  transportor,  lul a fost de la primele sec­
    rganizarea  respectarea  tehnologiilor  de   rii  în  mod  ritmic  a  planu­  reducerea   costurilor   de   „colivia 11   va  rămîne  numai  venţe îndemn la,dragoste de   |]INEMAJ
    adunărilor  lucru  şi  a  normelor  de   lui  de  către  fiecare  forma­  producţie,   îmbunătăţirea   pentru  activităţile  de  apro­  neam  şi  ţară,  la  muncă  şi
    i   întărit   tehnica  securităţii  muncii.   ţie  de  lucru,  orizont  şi  sec­  activităţii  de  control  şi  în­  vizionare   tehnico-materia­  rodnicie,  fiecare  urare  de
              Problemele  de  gospodări­  tor  minier,  pentru  folosi­  drumare, crearea unor con­  lă.  Ca  atare,  în  anul  1983,   Anul nou fiind încărcată de   DEVA:  Călăreţii  nocturni
    i  de  con-   re  judicioasă,  de  folosire   rea  la  maximum  a  capaci­                                           frumuseţea încrederii în ziua   (Patria);  Trei  tineri  (Arta);
      se  per-                                                      diţii   corespunzătoare   de   ne  vom  preocupa  cu  mai   de  mîine,  care poate  fi  mai   HUNEDOARA:   Şi caii se
              raţională  a  bunurilor  ma­  tăţilor  de  producţie,  cu   muncă   pentru   realizarea   multă  consecvenţă  de  rea­                 împuşcă,  nu-i  aşa  ?  (Fla­
    nuu  acti-   teriale,  a  utilajelor,  precum   randamente   şi   eficienţă   sarcinilor  de  plan.  Exact   lizarea  integrală  a  produc­  plină  numai  prin  vrednicie.   căra)  ;  Logodnica  mecani­
    ideologică  şi  menţinerea  în  stare  de   sporite.            ce  nu  se  realizase  în  pri­  ţiei  fizice,  de  obţinerea  li­  Ni le-au relevat, cu frumu­  cului  Gavrllov  (Sidcrurgis-
    îului  nou.  funcţionare  permanentă  şi   Dacă  ne  referim  însă  la   mele   10  luni  ale  anului,   nei  producţii  marfă  de   seţea culorii locale, colindă­  tul);  Şcoala  curajului  HI
                                                                                                                                                     (Arta);
                                                                                                                                                            înainte
                                                                                                                                                                   de
                                                                                                                                                                       zbor
    ;ă  în  toa-  în  deplină  siguranţă  a  pu­  activitatea  desfăşurată  în   ce  nu  s-a  putut  înfăptui   foarte  bună  calitate.  Sînt   torii  din  Rîu  Mic,  Pojoga,   (Constructorul)  ;  PETRO­
                                                                                                                         Dealu  Mare,  Peşteana,  Ro-
     esenţiale   ţurilor  de  extracţie,  a  mij­  luna  noiembrie  şi  în  prima   nici  în  anul  1981  (şi  atunci   sarcini  de  o  deosebită  im­  mos, Bozeş, Lăpuşnic, Şoi-   ŞANI:  Cununa  Pelriei-  (U-
                                                                                                                                                     nirca);
                                                                                                                                                                     drago­
                                                                                                                                                            Provocarea
    )artid mai   loacelor  de  transport  n-au   jumătate  a  lunii  decem­  exploatarea  a  rămas  da­  portanţă,  reieşite  din  ho-   muş, Fiărţăgani, Costeşti. Cu   nului  (7  Noiembrie);  LU-
              fost  urmărite  cu  toată  a-   brie,  la  Ghelari  apar  unele   toare  economiei  naţionale   tărîrile  Conferinţei  Naţio­
     lipsuri  şi                                                                                                         un conţinut de caldă audien­  PENI:  Frontiera  (Cultural);
              tenţia  de  conducerea  ex­  serfme  bune.  Faţă  de  pro­  cu  o  cantitate  importantă   nale  a  partidului.  Nu  vom               VULCAN:  Fuga  de  acasă
    rinţa  Na-   ploatării miniere.      ducţia  planificată  a  lunii   de minereu de fier).  precupeţi  nici  un  efort  în   ţă la ascultători, într-o alea­  (Luceafărul);  LONEA:  Ma­
    lui,   Ra-   Chiar  dacă  efectivele  de   noiembrie  se  înregistrează   Desigur,  în  această  ulti­  a  înfăptui  cerinţele  expre­  să  ţinută  artistică  şi  vesti­  rea  baie  nocturnă  (Mine­
    i  Nicolae   muncitori  s-au  asigurat  în   un  spor  la  minereu  extras   mă  perioadă  de  timp,  la   se  ale  conducerii  partidu­  mentară, în care portul popu­  rul)  ;  ANINOASA  :  Ultima
                                                                                                                         lar şi-a redescoperit como­
                                                                                                                                                     vinătoare  (Muncitoresc);  U-
    organelor   totalitate  (ba  cu  o  uşoară   de  2  100  tone.  In  prima  ju­  E.M.  Ghelari  s-a  acţionat   lui,  ale  tovarăşului  Nicolae   rile,  spectacolul  celei  de-a   RICANI:  Un  saltimibano  la
    le  pavtid,  depăşire),   productivitatea   mătate  a  lunii  decembrie   cu  hotărîre  pentru  scoate­  Ceauşescu,  cerinţe  pe  care   Xlll-a ediţii a Festivalului o-   Polul  Nord  (Retezatul)  ;
    lor,   atît  muncii  s-a  îndeplinit  nu­  alte  4100  de  tone  vin  să   rea  din  starea  de  inerţie   noi,  minerii,  trebuie  să  le   biceiurilor laice de iarnă s-a   BRAD  :  Julek  (Steaua  ro­
                                                                                                                                                     şie)  ;  ORAŞTIE  :  Prietenii
                                         diminueze  minusul  de  la
      comple-   mai  în  proporţie  de  95,6   începutul  anului.  Deci,  se   a  activităţii  de  minerit.   materializăm  prin  punerea   constituit într-o manifestare   (Patria)  ;  Fiul  cel  mare
    iane  con-   la  sută,  ceea  ce  reprezintă   poate şi aşa I   Este  oare  de  ajuns  ?  Toc­  la  dispoziţia  economiei  na­  de  adîncă  vibraţie  patrioti­  (Flacăra);  GEOAGIU-BAI  a
                                                                                                                                                     Logodnica  (Casa  de  cultu­
       pentru   o  nerealizare  de  2,5  tone                       mai  de  aceea,  aici  îşi  gă­  ţionale  a  unor  cantităţi  cît  că, iubirea de patrie - acum
              pe  om  al  muncii.  Randa­  Măsurile  luate  de  către   seşte  locul  o  altă  întreba­  mai  mari  de  minereuri  de  în  preajma  aniversării  a  35   ră)  ;  HAŢEG:  Legătura  de
    eaptă  şu­  mentele  în  abataje  s-au   conducerea   întreprinderii   re:  Cum  sînt  pregătiţi  mi­  fier,  pentru  a  asigura  di­            sînge  (Dacia)  ;  BRAZI  3
    ncii   de                                                                                                            de  ani  de  la  proclamarea   Jocuri  serioase;  CALAN  a
              realizat,  de  asemenea,  sub   şi  a  exploatării  au...  cobo-   nerii  pentru  a-şi  desfăşura   minuarea  efortului  valutar  Republicii  —  de  pămînt  şi   Părinţi  de  duminică  (Casa
    să  sigură  nivelul  planificat,  eviden­  rît  în  abataje.  Despre  re­  munca  în  anul  viitor  ?  Ne   al  ţării,  pentru  creşterea  neamul nostru românesc fiind   de cultură) ; SIMERIA: CUIB
    tivelor  a-  ţiind  multe  carenţe  în  or­  virimentul  produs  la  Ghe­  răspunde  directorul  exploa­  întregului  nostru  standard  exprimată în toată frumuse­  a  devenit  Unku  prietena  lui
     forum al  ganizarea   locurilor   de   lari  ne-au  vorbit  cei  doi   tării,  inginerul  Ioan  Topli-   de viaţă.  ţea şi sinceritatea ei.     Ede  (Mureşul);  ILIA:  Vo­
                                                                                                                                                     iam să fiu prima (Lumina).
              muncă productive.          şefi de sectoare, inginerii  cian i                        DORIN CORPADE                    LUCIA LICIU
   66   67   68   69   70   71   72   73   74   75   76