Page 73 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 73
^srsucw»
Intîlnirea dintre tovarăşul
TOATE ŢĂRILE, UNIH-VĂ!
Nicolae Ceauşescu
şs tova rasul iun
La 21 decembrie, tovară A avut loc un schimb de A fost reafirmat intere
şul Nicolae Ceauşescu, se păreri asupra problemelor sul reciproc al celor două
cretar general al Partidu privind relaţiile româno- ţări pentru dezvoltarea în
lui Comunist Român, pre sovietice, colaborarea în continuare a colaborării
şedintele Republicii Socia cadrul Tratatului de la dintre România şi Uniu
liste România, s-a întîlnit nea Sovietică, inclusiv pe
ORGAM* COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. cu tovarăşul Iuri Andro- Varşovia şi în C.A.E.R., linie de partid.
precum şi asupra unor
pov, secretar general al întîlnirea s-a desfăşurat
H J P U I A R J U D E Ţ E A N C.C. al Partidului Comunist probleme actuale ale poli într-o atmosferă sinceră,
al Uniunii Sovietice. ticii externe. tovărăşească.
Anul XXXIV, nr. 7 812 MIERCURI, 22 DECEMBRIE 1982 4 pagini - 50 bani
Ideile şi orientările cuprinse în Raportul
tovarăşului Nicolae Ceauşescu Ia Conferinţa Naţională a partidului —
generatoare de acţiune revoluţionară în toate domeniile
„Străbatem o epocă foarte agitată, omeni
rea fiind zguduită de cutremure, furtuni şi
uragane economice, politice şi militare de
mari proporţii, care pun popoarele la grele în
cercări, le provoacă mari pagube şi suferinţe".
NICOLAE CEAUŞESCU
muncii şi vieţii în toate ţările sărace, sau sărăcite
domeniile — în viaţa in printr-o exploatare inten
ternaţională au avut loc e- sivă şi îndelungată, aceas
venimente de natură să a- ta ameninţînd să devină
graveze şi să complice re cea mai puternică criză a C.S. Hunedoara — atelierul mecanică II. Maistrul Cornel Zasloţi, împreună cu lăcă-
Un loc central în Rapor laţiile mondiale in ansam lumii contemporane. tuşii Ioan Brinduşe şi Ioan Chiru, finalizează execuţia unui braţ de la maşina de legat
colaci la laminorul de sîrmă.
tul prezentat de tovarăşul blul lor. Referindu-se la a-
Nicolae Ceauşescu la Con cestea, tovarăşul Nicolae Tabloul acesta sumbru al
ferinţa Naţională a parti Ceauşescu a relevat faptul evoluţiei mondiale se com REVIZII ŞI REPARAŢII DE BUNA CALITATE
dului îl ocupă reliefarea că s-a prelungit şi s-a ac pletează prin amploarea LA UTILAJELE AGRICOLE
condiţiilor internaţionale centuat criza economică cursei înarmărilor, menţi Mecanizatorii desfăşoa Nicolae Ceauşescu prezen am revizuit şi reparat 33
deosebit de grele şi com mondială, care, prin di nerea unor conflicte mili tat la marele forum al tractoare faţă de 30 cîte
plexe în care se dezvoltă mensiunile ei, depăşeşte tare şi apariţia altora, pro ră în aceste zile o ac comuniştilor români — a- sînt înscrise în plan, cu
economia românească. deja marea criză economi porţiile şomajului, prin tivitate susţinută pen dică ale unei înalte cali 14 mai multe pluguri faţă
în cei trei ani care au că din anii 1929—1933, se promovarea unei politici tru revizuirea şi repararea tăţi, recuperării şi refolo- de cifra stabilită, 32 dis
trecut de la Congresul al manifestă cu putere vechi financiare — cu rate de tractoarelor şi maşinilor a- sirii materialelor şi piese curi şi şapte combine C 12,
Xll-lea al partidului, care le contradicţii dintre dife dobînzi foarte ridicate, în gricole. Munca lucrătorilor lor de schimb, economisirii depăşindu-ne şi aici nive
a stabilit obiectivul funda rite state şi grupări de robitoare — toate acestea de la Staţiunea de mecani lurile planificate. Printre
mental al celui de al şap state, dintre socialism şi constituindu-se în obstaco zare a agriculturii Haţeg combustibililor, lubrifian- cei mai harnici mecaniza
telea plan cincinal — tre capitalism. Acestora li se le reale, greu de depăşit în are loc sub semnul înalte ţilor şi energiei. tori se numără Ilarie Măr-
cerea României la stadiul adaugă contradicţii noi, în calea reluării şi restabilirii — Pînă la ora actuală — cuţ, Cornel Farcaş, Ioan
mediu de dezvoltare, rea tre care amplitudinea ce lor imperative cuprinse în ne spunea Ioan Medrea, Ta.şcu, Ioan Cristea şi mulţi
lizarea unei noi calităţi a lei dintre ţările bogate şi (Continuare in pag. a 3-a) R a p o r t u l tovarăşului directorul S.M.A. Haţeg — alţii.
Pentru red cerea cfortului va! star
9 Secţia mecanică II din tăţi productive. Cele mai
sa cadrul Combinatului si bune realizări sînt în do
meniul asimilării de noi
derurgic Hunedoara. Rec
tificatorul Ştefan Verzan piese de schimb destina
respecta execută o piesă de schimb te, în principal, laminoa-
intrată de curînd în no
relor. Pînă la această da
menclatorul de produse tă muncitorii din secţie
— Tovarăşe Viorel Dă- cipală s-a avansat 2 400 teran, mă refer la foraje şi al secţiei : bucşa fusului au lucrat la 7—8 repere
nilă, director al Grupului metri, cu 400 metri mai betonări, şi vom executa de 30 de ţoii de la lami mai deosebite, dintre ca
de şantiere Rîu Mare-Rete- mult decit în 1981. Au unele lucrări la suprafaţă. norul „semifabricate" nr. re se detaşează braţul
zat, peste cîteva zile se în fost predate la montaj Mai exact, vom continua 1. Este o piesă ce se im maşinii de legat colaci de
cheie al doilea an aL. cin ambele grupuri de la cen belonările la centrala şi porta pînă nu demult şi sîrmă (laminorul de sîr
cinalului, într-o atmosferă trala subterană. S-au efec barajul de la Ostrovu Mic, costa 12 500 mărci vest- mă nr. 3) şi blocul distri
de entuziasm şi angajare tuat peste 55 000 mc de la aducţiunea princţială, germane. Este doar o sin buitor al preselor de
generate de hotărîrile sta betonări la diferite obiec pe frontul Castel — Valea gură piesă ! Colectivul de 1000 tf. La aceste reali
bilite de Conferinţa Na tive importante. La cen Jurii, unde preconizăm să muncă din secţie şi-a in zări deosebite ale secţiei
ţională a partidului. Ce re trala şi barajul de la uzi atingem avansamente de tensificat însă in acest au contribuit şi muncito
zultate raportează con na hidroelectrică de la 400 m pe lună. Pentru a- an eforturile în vederea rii Ioan Hulzan, Viorel
structorii hidrocentralei în Ostrovu Mic s-au încheiat sigurarea reuşitei acestor sporirii eficienţei economi Roj, Radu Marin şi Me-
acest final de an ? lucrările de excavaţii, fiind acţiuni am montat două ce,- a întregii sale activi- szaro.ş Vasile.
locomotive la Ostrovu Mic,
cu ajutorul cărora produ
cem aburul necesar liniilor
de betoane, staţiilor de
agregate, încălzirii incinte
lor, iar în zilele următoa
— în anul pe care-1 în pregătită începerea beto- re (dacă cei de la Regio
cheiem activitatea in şan nărilor, tot aici exeeutîn- nala C.F.R. Timişoara se
tierele _ noastre a atins rit du-se, pînă în momentul vor dovedi mai operativi),
muri liiiai bune în 1981, în de faţă, un milion mc lu vom mai aduce alte trei
deosebi în perioada pre crări de terasamente. locomotive cu abur în şan
mergătoare înaltului forum — Se ştie, iarna ridică tier, pentru celelalte punc
al comuniştilor români, cu destule probleme în activi te de lucru. în acest mod
toate greutăţile pe care tatea de construcţii. Care vom face economii dc com
le-am întîmpinat în asigu sînt, totuşi, principalele bustibil lichid şi vom asi
rarea ritmică a bazei ma „puncte fierbinţi 11 în aces gura continuitate pe tot
parcursul iernii în activi
teriale, în special carbu te luni ale anotimpului tăţile respective.
ranţi pentru utilajele şi rece ? — Concret, tovarăşe di
maşinile de mare capaci — La nivelul şantierelor rector, ce lucrări vor fi fi
tate. Astfel, în baraj au şi al consiliului oamenilor nalizate pînă la sfîrşitul
fost depuşi 670 000 mc de muncii am analizat temei anului şi în prima perioa
anrocamente, 111 000 mc nic ce lucrări putem efec dă a anului viitor ?
de argilă (cu 30 la sută tua în condiţii optime în — Se vor termina pînă
mai mult decit anul trecut), această perioadă şi, mai la sfîrşitul lunii decembrie
55 000 mc filtre (creşterea ales, cum să le realizăm lucrările de betonare la
Ferestre spre lumină. este dublă faţă de anul ritmic, de calitate. Deci MIRCEA LEPĂDATU
Foto: VIRGIL ONOIU precedent) şi 40 000 mc de vom continua toate lucră
,balast. La aducţiunea prin rile în fronturile din sub- (Continuare in pag. a 3-a)
