Page 78 - Drumul_socialismului_1982_12

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 813 •

________ii muncii hunedoreni întimpină aniversarea
T ELEVI
proclamării Republicii cu voinţa fermă de a înfăptui 11.05 Intilniri lit
Telex
11.00
tru elevi
11,25 Film serial
neabătut hotăririle Conferinţei Naţionale a partidului. şi uttibrc"
episo
12.30 Documente»
ţci Naţiom-
sarcinile desprinse din Raportul prezentat 12.50 dului —
program dt
Moment C(
baletul Op
ne din Bu
de tovarăşul Nicolae Ceauşescu 16.00 Telex
16.05
Ecran de
desene ani
16.30 — melodii
în grădina
Expresie a unei exigenţe majore, decisive Ritmuri noi într-o veche citadelă muncitorească n 17.00 Studioul iii
17.50
1001 de sei
Telejurnal
20.00
pentru dezvoltarea patriei Faptul este de necontes­ publicii s-au constituit in­ mulţi dintre aceştia, virst- ţ 20.20 Actualitate
20.30 Din bălrîni
lele noastr
şi colinde
tat. Începuturile Întreprin­ tr-o etapă de dezvoltare nici şi tineri, ii caracteri- i 20.50 Studioul tir
(Urmare din pag 1) Nicolae Ceauşescu a criti­ al reducerii mai accentua­ derii mecanice de material continuă a unităţii, de ex­ zează - poate mai mult } 21.20 Serial ştiii
pul uman"
cat faptul că realizăm un te a consumurilor de ma­ rulant Simeria sînt legate tindere a capacităţilor de decit hărnicia, spiritul mun- ) 21,40 Cîntcc pen
tru consolidarea marilor ritm scăzut faţă de posibi­ terii prime, combustibili şi direct de începuturile trans­ producţie şi, firesc, de creş­ citoresc specific feroviarilor \ program ir
realizări, asigurarea unui lităţi, iar aceasta se dato­ materiale. portului pe calea ferată în tere a rezultatelor (în 1968 şi priceperea in meserie — i 22.00 Telejurnal.
nou echilibru şi dezvolta­ rează în mare măsură in­ Noua calitate relevă exi­ Transilvania. Statisticile le s-au efectuâ't reparaţii la ataşamentul faţă de intre- '
rea armonioasă a tuturor suficientei pregătiri a unor genţe sporite şi în celelalte consemnează în primăvara 5004 vagoane şi 260 de lo­ prinderea lor, faţă de Io- \ IAD!
sectoarelor de activitate, sectoare pentru o dezvol­ domenii: munca de organi­ lui 1867, odată cu începe­ comotive), incepind din 1965 cu1 de muncă. Adevărul l
pentru înlăturarea unor tare independentă, cu forţe rea construirii „drumurilor a urmat cea mai fructuoa­ este că sînt foarte numeroşi 1
zare, promovarea mai acti­ cei care au intrat pe poar- 1 BUCUREŞTI
contradicţii şi dereglări ce proprii, bazîndu-se în prea vă a ştiinţei şi progresului de fier" Arad — Alba lulia să perioadă din istoria a- dioprogramul d
şi
s-au produs şi crearea con­ mare măsură pe importuri. tehnic, activitatea de for­ şi Simeria — Petroşani. A- ■ cesteia, ale cărei dominan­ ta fabricii ca ucenici la I \ La ordinea zii
mai
n-au
pină
plecat
cultură; 7,00
şi
piatra
diţiilor necesare înaintării în agricultură s-au obţi­ mare şi afirmare a con­ tunci s-a la pus ,,Atelierele de te au fost modernizarea in­ pensionare. Sini mulţi cei J In intimpinarea
de
temelie
tensivă a tuturor sectoare-
în continuare spre înaltele nut rezultate bune la mul­ ştiinţei noi, în învăţămînt reparaţii materiale de cale care au pornit de la uce- ţ 35-a aniversări
culmi ale civilizaţiei comu­ te culturi, realizîndu-se ferată u din Simeria. A- nicie, au urcat treptele l cu ; 8,00 ReviS’
8,10 Curierul
niste". pentru prima dată 1 000 kg şi cultură. Aceasta presu­ şadar, in anul 1869, la a- HUNEDOARA hărniciei muncitoreşti prin 1 9,00 Buletin dt
pune ca organele şi orga­
Ţinînd seama de aseme­ cereale pe cap de locuitor. telierele din Simeria (com­ învăţătură, muncă şi devo- 1 Răi •ndem as
nizaţiile de partid din ju­
10,Ou Buletin d<
,ue
#ăr
nea considerente partidul Cu toate acestea, în zoo­ deţ să acţioneze cu mai ne, o turnătorie de bronz şi r s? i tament, ajungind astăzi l Muzică popula
sală
de
caza­
dintr-o
puse
! \
a pus pe prim-plan trece­ tehnie, deşi efectivele de conducători cu experienţă rea(i ai Festiva
rea la dezvoltarea intensi­ animale au crescut, se ob­ multă hotărîre pentru im­ două modeste hale de re­ constelaţia ai sectoarelor de produc nai „Cf ;ca
10.15 CI c de
ţine o producţie încă slabă. primarea în muncă a unei parat vagoane şi locomoti­ ţie. Exemple ? Poate cel ţ
vă a economiei şi realiza­ Şi în judeţul nostru, situa­ ve), cei 20 de meseriaşi fac mai elocvent este însuşi i muzică uşoară
că ; 10,30 Pledc
rea unei calităţi superioa­ înalte responsabilităţi, pen­ primele mici reparaţii la lo­ L PATRIEI J Gheorghe Zudor, directorul ^ arta corală; :
re în toate domeniile. Ana- ţia din zootehnie nu este tru stimularea iniţiativei şi comotive şi vagoane. In întreprinderii. Aici a făcut > dc ştiri; 11,05 S
pe deplin satisfăcătoare. devotamentului, a pasiunii lor, crearea de noi capaci­ Soarelui; 11,35
lizînd evoluţia economiei 1898, în atelierele respecti­ ucenicia, a lucrat ca mun- ,
Asemănător se prezintă revoluţionare în actul de tăţi de producţie, creşterea 12.00 Buletin dc
naţloriale în primii doi ani lucrurile şi în domeniul in­ creaţie materială şi spiri­ ve, ridicate între timp la numărului de lucrători. Din­ citor, de aici a plecat la 1 Din comoara
ai cincinalului, tovarăşul vestiţiilor, precum şi în cel tuală. rang de întreprindere, se tre cei peste 1 800 de oa­ facultate şi s-a intors apoi ^ 12.15 Magazin ti
ţific ; 12,45 A’
montează un utilaj de ma­ inginer. Iar de 20 de ani 1
meni ai muncii ci ţi numă­ Radio-TV. ; 13,0(
re capacitate, menit să du­ este la cîrma colectivului, i 3 ; 15,00 Club
ră colectivul astăzi, puţini
că la creşterea productivi­ işi mai amintesc de vechiul Ca el mai sint şi inginerii ) 10.00 Buletin dc
Un pămînt al r
îndeplinirea ritmică tăţii muncii, la reparaţiilor: ciocan cu abur de 1,5 tf, Rudoli Veress, Mihai Ton- \ tece ; 10,20 Sfa
sporirea
complexităţii
de cricurile manuale ori de tici şi Remus Popa. Iar din 1 Iui; 10,25 Ţării,
ciocanul cu abur de 1 500 kg acelaşi detaşament al ve- ’ — folclor co
sarcinilor de pSars forţă. După ce, cu 13 ani maşinile-unelte racordate teranilor întreprinderii mai \ 10,40 Coordonat
mai tîrziu, se introduce e- prin curele de transmisie la fac parte Ion Giurgiu, Vio- i ce ; 17,00 Buletl
aceeaşi sursă mecanică. 17,05 Republici
electrică,
(Urmare din pag. 1) şeful biroului tehnic şi de ţiei de energie electrică pe nergia cunoaşte o întreprin­ Locul lor a fost luat de pre­ re! Susan, Nistor Irinca, < vatră ; 17,30 Te
cînt, patria m
perioadă
derea
producţie. Am insistat mai bază de cărbune de care se hidraulice automate de Ioan Blaj, Viorel Buda, Mi- ) gram muzical;
ţoi efectivului necesar mi­ mult pe pregătirea lucră­ ţara are nevoie. Cu forma­ de avint accentuat, mai 600 tf, de utilaje pentru de- ron Henţ, Ioan Oneţ, Cor- ţ serii ; 19,45 R
nei, dar şi numărului ma­ rilor miniere, am avansat ţii cum sînt cele conduse ales incepînd din anul 1918, presat şi presat legăturile nel Furcă, Simion Moţa, i 20.00 Radiocenai
zi într-o oră; 23
re de absenţe nemotivate cu dcscopcrta în carieră, de Gheorghe Josan, Anto­ cind colectivul număra deja arcurilor de suspensie. Con­ Cornel Baciu, oameni care 1 de mare popule
şi de concedii medicale, u- de unde sperăm că pînă la nie Vasiu, Constantin Mus- 500 de salariaţi. In 1938, trolul osiilor se face acum in aceşti 35 de ani de is- ) — 5,00 Nou stoi
nor carenţe de organizare sfîr.şitul anului să mai ex­ cari, Trandafir Căsălean, anul de vîrl al economiei cu aparate ultrasonice cu torte nouă a întreprinderii l
a muncii în subteran. La tragem circa 1 000 tone de Ioan Buftea, Gheorghe Fru- naţionale româneşti interbe­ palpator conic, iar ateliere­ au fost mereu in frunte, le- i
efectivul nostru de circa cărbune, ce se vor adăuga lice, producţia ajunsese la le prelucrătoare sînt dota­ gindu-se „trup şi suflet“ de 1
600 de oameni am înregis­ celor 8 700 tone extrase de ja, Gheorghe Raţ — de la 2 057 de vagoane marfă e- te cu utilaje de mare ran­ colectiv, lormind, de fapt, ţ
sectorul I, cu cele conduse
trat un număr exagerat aici de la începutul anu­ de Ilie Lean, Teodor Ta­ chivalente şi 73 de locomo­ dament şi precizie. Odată nucleul lui de bază. ţ
DEVA : Pâdi
de mare de absenţe de la lui". tive reparate. Dar iată că cu aceste dezvoltări şi mo­ Mulţi dintre ei urmează i (Patria); O
lucru din diferite motive. bac, Petru Ivănuţ, Iosif in 1944 bombele au distrus să lase, in următorii ani, * (Arta) ; HUNE:
Ne facem vinovaţi, comi­ In ceea ce priveşte pro­ Vasiu, iLaurcan Peica, Şte­ cea mai mare parte a sec­ dernizări a crescut, normal, locul celor mai tineri. O ţ caii se împuşcă
ducţia anului viitor, la mi­
(Flacăra); Lan(
tetul de partid, consiliul na Ţebea se fac pregătiri fan Prodah, Mi hai Costea ţiilor şi atelierelor. Aici se şi producţia, ajungindu-se fac cu mulţumire, cu liniş- l lor (Siderurgist
oamenilor muncii, comite­ intense. A fost contractată — de- la sectorul II, mina încheie istoria veche a În­ ca in acest an, de exemplu, tea sufletească legitimă că / torul de săbii
tul sindicatului, că nu am integral baza tehnico-ma- Ţebea îşi va putea îmbu­ treprinderii mecanice de aici să se repare peste îl lasă pe miini bune, tine- ’ TROŞANI : Aşi
stăpînit îndeajuns ordinea terială necesară, precum şi nătăţi activitatea, crescînd material rulant Simeria. 24 000 vagoane marfă de rii de la I.M.M.R. Simeria ţ nirea); .Provoc
şi disciplina în muncă. producţia de cărbune des­ continuu producţia de căr­ Din 1947 încep paginile toate tipurile. dovedindu-se demni urmaşi l nului (7 Noiem
PENI: Nea Măi
— Cum aţi încheiat lu­ tinată beneficiarilor din bune. în întreaga lor ac­ noii istorii a vechii unităţi, Realizările amintite au ai înaintaşilor atit in ce 1 (Cultural); VI
na noiembrie, cum în­ ţară, sarcinile au fost dez­ tivitate, minerii de aici, ca pagini înscrise cu abnega­ fost înfăptuite prin oamenii saltimbanc la
cheiaţi această lună, cum bătute în adunarea gene­ de altfel oamenii muncii ţie şi dăruire revoluţionară muncii din acest colectiv. priveşte priceperea profesio- / (Luceafărul); I
veţi demara în 1983 ? din întreaga ţară, vor avea de mintea şi hărnicia celor Prin ei, pentru ei, pentru nală şi hărnicia in muncă, ) jhemusha —
rală a oamenilor muncii şi care şi-au luat destinul in bunăstarea lor şi a familii­ cit şi ataşamentul pentru ^ (Minerul); URJ
— Din a doua jumătate sînt deci cunoscute de fie­ jaloane sigure de acţiune propriile mîini. lor lor. Şi fiindcă vorbim de acest colectiv. ţ ţul amintirilor
BRAD: Provim
a lunii octombrie am reu­ care membru al colectivu­ în documentele adoptate Dacă primele două dece­ muncitorii I.M.M.R. trebuie roşie); GURA]
şit să ne mobilizăm mai lui, planul s-a defalcat pe de Conferinţa Naţională a nii de la proclamarea Re­ să arătăm că pe cei mai MIRCEA LEPĂDATU | libiirea lui F
bine, să avem o prezenţă sectoare şi formaţii de lu­ partidului. (Minerul); OI
mai bună la lucru, să lu­ cru, aşa îneît se ştie cu loarce-te şi
crăm mai ordonat. Ca ur­ precizie cît cărbune tre­ o dală (Patrii
mare, în luna noiembrie buie extras. De asemenea, Buna gospodărire şi sporirea rodniciei pămîntului — obiective ni doilea (Flac
ne-am realizat planul, ob- este în continuă extindere GIU-BAl : Fe
m
(Casa
ţinînd chiar o uşoară de­ lucrul în carieră, de unde HAŢEG : Do
păşire. Aceasta, datorită la anul se va intra în sub­ de maximă importanţă pentru lucrătorii din agricultură timp nefavorr
c r e ş t e r i i productivităţii teran pentru valorificarea BRAZI : Bune
Sam ; CALAN
muncii în abataje, înregis­ importantei rezerve de căr­ In aceste zile de plena­ ral al partidului nostru, măvară cu legume, cartofi defrişări, curăţări dc cana­ rujului III (Ci
trării unor randamente de bune de .aici, cărbune de la înaltul forum al comu­ şi sfeclă de zahăr. Pînă le şi păşuni —, pentru ri­ ră); S..IEKIA
extracţie cu 300 kg pe post foarte bună calitate. „Cu ră angajare pentru înfăp­ niştilor români — acţio­ în momentul de faţă s-au dicarea gradului de ferti­ raniţă (Mui
peste norma planificată. Şi tuirea hotărîrilor Conferin­ litate al pămîntului, refa­ Soarele alb
(Lumina); Gll
în această lună ne reali­ toţii sintem conştienţi de ţei Naţionale a partidului, năm cu rîvnă şi responsa­ transportat în cîmp aproa­ cerea şi readucerea în cir­ eşti dragoste.
pe 18 000 tone gunoi care
bilitate pentru buna gos­
lucrătorii ogoarelor hune-
zăm constant prevederile sarcinile pe care Le avem podărire şi sporire a rod­ a fost împrăştiat în totali­ cuitul arabil a noi supra­
şi, spre mulţumirea noas­ în 1983 şi -sîntem . hotărîţi dorene, puternic mobilizaţi niciei pămîntului. In acest tate. feţe de teren. Astfel, dato­
tră, putem spune că atin­ să . acţionăm neabătut, în şi animaţi de înalt patrio­ scop, în cadrul Consiliului rită eforturilor depuse de
idei
tism şi spirit revoluţionar,
valoroaselor
lumina
gem deja nivelul planului cuprinse în Raportul pre­ îşi dedică întreaga capaci­ în unităţile agricole se mecanizatori şi cooperatori,
din primul trimestru al a- zentat la Conferinţa Naţio­ tate şi putere de muncă unic agroindustrial Ilia au acordă o atenţie deosebită s-au realizat desţeleniri pe Timpul pre
nului viitor. fost organizate şi acţionea­ administrării îngrăşămin­ azi, . 23 decerni
nală a partidului de că­ înfăptuirii sarcinilor noii ză şase formaţii la trans­ telor chimice pe culturile o suprafaţă de 120 ha, din mea se menţ
Datorită măsurilor luate tre t o v a r ă ş u l Nicolae revoluţii agrare, asigurării de păioase şi furajere se­ care 45 ha la C.A.P. Ilia, cerul mai m
de conducerea minei, cu Ceauşescu, să dăm ţării unei baze trainice recoltei portul şi administrarea în­ mănate în toamnă, în sco­ 20 ha la C.A.P. Gurasada, Vor mai cădi
sprijinul efectiv al Combi­ cărbune mai mult şi mai anului viitor, obţinerii de grăşămintelor organice, pul asigurării unei dezvol­ 13 ha la C.A.P. Sîrbi şi 15 locale, sub fo:
natului minier Valea Jiu­ bun — sublinia destoinicul producţii cît mai mari, în conduse de Romulus Oso- tări cit mai viguroase a ha la A.E.I. Bacca. De ase­ Vintul va suf
derat, cu ut
lui şi al ministerului de re­ şef dfe echipă Traian Bă- condiţii de eficienţă spori­ ianu, Ştefan Herbei, Ale­ plantelor şi obţinerii unor menea, s-au efectuat, pînă cări locale şi
sort, la mina Ţebea au fost jan. Ştim bine ce avem de tă şi creşterii contribuţiei xandru Vădan, Ioan Ne- producţii bune la hectar, acum, cu sprijinul între­ viteze pînă 1.
soluţionate o serie de pro­ făcut, trebuie doar să ne agriculturii ia înfăptuirea delcovici, Petru Nan şi Io­ prinderii de utilaj terasier, sudul Banalu
bleme de natură tehnică completăm efectivele la ni­ principiilor autoconducerii nel Sorinca. Aceste forma­ în această privinţă, este de îmbunătăţiri funciare, pro­ turile minime
se între 2 şi
şi organizatorică, prin ca­ velul planului, să muncim şi autoaprovizionării teri­ ţii, care au lucrat şi lu­ remarcat faptul că, folo- iectări şi execuţie în con­ cele maxime
sindu-se din plin mijloa­
re se stăpîneşte mai bine mai ordonat şi cu mai toriale. crează la C.A.P. Sîrbi, cele mecanice din dotare, strucţii Deva, lucrări de grade.
Pentru uri
procesul de producţie, asi- multă responsabilitate pa- — Toţi cei ce muncim Burjuc, Ilia, Dobra, Gura- au fost fertilizate cu îngră­ desecări în zona C.A.P. zile : Vremea
gurîndu-se îndeplinirea. rit­ . triotică". în unităţile agricole din sada şi Asociaţia economi­ şăminte chimice toate cele Bretea Mureşană şi C.A.P. neral caldă, c
mică a prevederilor de Din discuţiile cu inter­ Consiliul unic agroindus­ că intercooperatistă Bacea, 1 387 ha semănături de Sîrbi pe o suprafaţă de 60 bă tor, mai m
plan. „Nu mai avem vii­ locutorii am reţinut hotă- trial Ilia - ne spunea in­ transportă zilnic în cîmp toamnă. In această acţiune şi, respectiv, 50 de ha. Tot­ cădea precipi
formă de bu
turi de ape în abataje, s-a rîrea unanimă a minerilor ginerul şef al acestui orga­ peste 100 tone gunoi de se evidenţiază mecanizato­ odată, s-au efectuat şi lu­ Temperaturili
îmbunătăţit mult prezenţa de la Ţebea de a munci nism, Nicolae Nicula —, grajd. Numai în ultima pe­ rii din secţiile de la Ilia, crări de afînare a solului zero şi 5 g
maxime între
la lucru, disciplina tehno­ mai bine în anul viitor, de mobilizaţi de chemările şi rioadă s-au administrat Dobra, Bretea Mureşană, pe 40 de ha la unităţile a- Spre sfîrşitu
logică şi de producţie şi a-şi onora integral con­ îndemnurile cuprinse în peste 3 200 tone îngrăşă­ Burjuc, Gurasada ş.a. gricole din Ilia, Bretea Mu­ vremea se v
activitatea decurge din ce tractele cu beneficiarii, a- magistralul Raport prezen­ minte organice şi s-au fer­ Timpul favorabil a per­ reşană şi A.E.I. Grind. ratura aerul
uşor. (Meteo’
în ce mai bine — releva dueîndu-şi din plin contri­ tat de tovarăşul Nicolae tilizat aproape 130 ha des­ mis desfăşurarea unor lu­ ciu: Liana
inginerul Avram Manaţe, buţia la creşterea produc­ Ceauşescu, secretarul gene­ tinate a fi cultivate în pri­ crări ample — desţeleniri, NICOLAE BADIU