Page 8 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 8
pag 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 795 © JOI, 2 DECEMBRIE 1982
Lucrările reuniunii generai
chete nucleare americane Sîmbătă şi duminică, la Hunedoara
europene de la Madrid cu rază medie de acţiune
Pershing-2“ şi „Cruise" in „CUPA U.N.C.A.P." — LA POPICE
MADRID 1 (Agerpres). — lul final referitoare la pre Europa occidentală, înce-
A şaptea ediţie a con- 8,30 la 13,00 — întreceri
pînd de la sfîrşitul anului
Corespondenţă de la Radu ambulul acestuia şi la ca 0 BAGDAD. — Tovarăşul cursului naţional sătesc individuale şi pe echipe;
Adrian : în cadrul ultimei pitolul principii, reprezen Ion Stănescu, ministru, şeful 1983, în cazul în care ne
şedinţe plenare a reuniunii tanţii Iugoslaviei, Ciprului Departamentului pentru con. gocierile de la Geneva din de popice, dotat cu „Cupa între 15,00—16,30 — des-
general europene de la şi Maltei s-au referit pe strucţii în străinătate, a a- tre S.U.A. şl U.R.S.S. nu U.N.C.A.P.", va fi găz- chiderea oficială a com-
Madrid au luat cuvîntul re larg la dimensiunile tot vut întrevederi cu Hassan vor fi finalizate. duită în acest an de ju- petiţiei ; între 16,30—19,00
deţul Hunedoara. între- — continuarea întreceri-
prezentanţii U.R.S.S., Fran mai mari pe care le cu Aii, vicepremier, ministrul E3 DELHI. - Preşedinţii cerile vor avea loc Ia lor. DUMINICĂ, între
ţei, Statelor Unite, Ceho noaşte în prezent în lume comerţului, preşedintele pâr. Egiptului şi Indiei, Hosni Hunedoara, pe pistele mo- 8,00—10,00 — finalele ; de
slovaciei şi Olandei, care în general şl în Europa în ţii irakiene în Comisia mixtă Mubarak, şi respectiv, Zail dernei arene „Metalul", la 10,00 — festivitatea de
au prezentat poziţiile ţări special cursa înarmărilor. guvernamentală româno- Singh, au subliniat necesi Concursul se va desfăşura premiere,
lor respective în legătură Ei au arătat că una din irakianâ de cooperare eco tatea „retragerii imediate după următorul program : Participă concurenţi din
cu faza actuală a reuniunii condiţiile esenţiale pentru nomică, tehnico-ştiinţifică şi şi totale a forţelor israelie* SÎMBĂTĂ, de la orele întreaga ţară.
şi obiectivele acesteia. în restabilirea încrederii între comerţ, precum şi cu alte ne din Liban", transmite a.
dezbateri a fost reafirmat state, pentru reluarea poli oficialităţi irakiene. genţia France Presse.
ataşamentul faţă de pro ticii de destindere este o- In cadrul întîlnirilor a fost In cursul convorbirilor CUPA „CETATEA" — !a badminton
cesul inaugurat prin Con prirea cursei înarmărilor şi exprimată satisfacţia pentru dintre cei doi şefi de stat,
ferinţa pentru securitate şi trecerea neîntîrziată la dez cursul ascendent al relaţiilor preşedintele Mubarak, aflat Grupul de animatori ai Badminton (I.B.F.).
cooperare de la Helsinki şi armare. în acest sens, re româno-iraikiene şi s-a rele în vizită oficială la Delhi, badmintonului, reuniţi în în ţara noastră, badmin
s-a subliniat necesitatea în prezentanţii ţărilor respec vat contribuţia hotăritoare a s-a pronunţat, de aseme cadrul asociaţiei „Proiec tonul se practică la Timi
cheierii forumului de la tive s-au pronunţat pentru convorbirilor la nivel înalt nea, în favoarea creării u- tantul ’82“ revin în faţa şoara şi Tg. Mureş de vreo
15 ani, iar acum există în
spectatorilor, cu dorinţa de
Madrid prin adoptarea u- men vinerea în proiectul de pentru dezvoltarea şi diver nui mecanism care să per clarată de a face în con ţară 23 de centre cu circa
nui document substanţial şi document final atît în pre sificarea raporturilor dintre mită rezolvarea problemelor tinuare popularitate aces 600 de jucători.
echilibrat pe baza proiectu ambul cît şi în capitolul România şi Irak. litigioase între statele mem tui sport vechi, dar destul De curînd, din august, şi
lui avansat de ţările neutre principii a unor prevederi H HELSINKI. - In loca bre ale mişcării de nealinie de nou la noi şi abia la Deva tinde să se înscrie în
re. „Este inadmisibil ca di
şi nealiniate. clare referitoare la necesi litatea Karjalohja, din sudul ferende între ţări membre începuturi în Deva. circuitul turneelor de bad
minton.
Badmintonul se joacă, în
în dezbaterile din grupul tatea înfăptuirii dezarmă Finlandei, s-au încheiat lu ale mişcării să degenereze diferite variante, din cele După apariţia demonstra
de redactare a documentu- rii. crările unei consfătuiri de în conflicte armate", a sub mai vechi timpuri. In tivă din vară, iată, grupul
două zile a partidelor co
muniste din ţări nordice ale liniat şeful statului egip India era denumit „poona", de jucători deveni, animaţi
tean.
Noul guvern de coaliţie al Italiei Europei, Danemarca, Finlan. în Japonia secolului al de Roland Roosz, organi
!
zează, începînd de m;
da, Norvegia, Suedia. a HELSINKI. - Partidul XVI-lea se chema „oibane", la Sala sporturilor Am
ROMA 1 (Agerpres). — lei linii de acţiune pe plan Au fost examinate proble de Centru din Finlanda, ca în Franţa jocul se practi Deva, primul concurs
Primul ministru desemnat internaţional a Italiei. me actuale/ale situaţiei in re face parte din coaliţia ca sub numele „cocoşul cial dotat cu Cupa „Ceta
zburător", cu un măr în
al Italiei, Amintore Fan- Principalele schimbări ternaţionale. Delegaţiile au guvernamentală, s-a pro care erau înfipte pene. Nu tea".
flani, a prezentat marţi pre remarcate de observatorii făcut, totodată, un schimb nunţat, într-o declaraţie, în mele sub care este astăzi întrecerile vor avea loc
şedintelui Alessandro Per- politici din Roma sînt cele de informaţii cu privire la favoarea convocării unei consacrat provine de la vineri, de la orele 15,00 la
ttni lista noului guvern de de la ministerele economi situaţia socială, politică şi conferinţe de dezarmare în .orăşelul cu acelaşi nume 20,00, sîmbătă, între orele
coaliţie, alcătuit din repre ce cheie — finanţe, buget economică din ţările respec Europa. Totodată, s-a cerut din comitatul Gloucester- 8.30— 12,30 şi 13,00—20,00,
tive şi la sarcinile comunişti
zentanţii partidelor demo- şi trezorerie — ai căror ti lor în lupta pentru apăra ca reuniunea de la Madrid shire, Unde contele Beau- şi duminică, finalele, intre
crat-creştin, socialist, so- tulari sînt Francesco Forte, rea intereselor oamenilor să adopte un document fi fort, întors din India, a 8.30— 11,30.
socialist, Guido Bodrato şi nal care să prevadă desfă Este un nou prilej deo
cialist-democratic şi repu Giovanni Goria, ambii de- muncii. şurarea unei asemenea organizat primele demon sebit p e n t r u numeroşii
blican. Referindu-se la com mocrat-creştini. în context, m BRUXELLES. - La conferinţe. Acest lucru pre straţii. Badmintonul s-a copii care bat mingea-flu-
răspîndit repede ca sport
ponenţa noului guvern, a- observatorii politici relevă Bruxelles s-a desfăşurat supune o atitudine construc în 1887 luînd fiinţă primul turaş de a asista pe viu
genţiile internaţionale de că aceste noi numiri dove marţi sesiunea Grupului de tivă din partea tuturor par club şi tot atunci au fost la un concurs veritabil de
badminton, dintre ei pu
presă relevă că, în afara desc că problemele priori planificare al NATO. In ticipanţilor. adoptate regulile jocului, ţind fi recrutaţi, pentru
Partidul de Centru apre
în 1893 s-a înfiinţat în
pofida acţiunilor de protest
şefului guvernului, Partidul tare ale cabinetului Fan- al unor largi cercuri ale o- ciază drept pozitiv faptul că Anglia prima federaţie de iniţiere şi învăţare, viito
Dcmocrat-Creştin deţine 13 fani vor fi de natură eco piniei publice din ţările „forţe reprezentînd concep badminton, iar în 1903 a rii jucători de badminton.
portofolii din totalul de 27, nomică. De altfel, chiar vest-europene, a amplelor ţii politice diferite şi-au avut loc primul meci in Sperăm deci, că între spec
tatori se vor număra Şi
restul fiind împărţite între primul ministru — în de m'şcări pentru pace, miniş propus drept obiectiv fun ternaţional : Anglia — Ir numeroşi copii dornici să-şi
damental asigurarea păcii,
ceilalţi parteneri de coali claraţia făcută presei după trii apărării din statele mondiale". landa. Din 1934 fiinţează însuşească tainele noului
ţie. Se remarcă, de aseme anunţarea guvernului — a membre ale Alianţei nord- Federaţia Internaţională de sport.
atlantice (cu excepţia Fran.
nea, că menţinerea ca mi ţinut să precizeze că vor fi ţei şi Islandei) au reafirmat
11
nistru de externe a lui E- necesare „sacrificii pentru hotărirea organizaţiei de a
milio Colombo constituie o depăşirea dificultăţilor cu desfăşura cele 572 de ra
dovadă a continuării actua care este confruntată Italia.
« r - v » « _ o _ © _ © O — ** f Of — « ~ O — c# — « — w-
Ea METALUL HUNE Ijj METALUL HUNE
DOARA — RAPID BUCU
Dobînzile ridicate la creditele pentru REŞTI 3—1. Contînd pen DOARA — UTILAJUL
tru penultima etapă a di ALBA IU LI A 8—4. întîl-
Ridicarea de către Banca
dezvoltare — o nouă formă de colonialism de plăţi ale ţărilor expor viziei B — tineret, întîl- nirea amicală dintre pugi-
federală a S.U.A., cu acor tatoare de petrol, realizînd nirea, în ciuda scorului, a liştii celor două cluburi
dul guvernului, a dobînzi în acest mod finanţarea de oferit o întrecere deschisă s-a desfăşurat duminică
• Relaţiile valutar-financiare, principal domeniu de lor la creditele băncilor ficitelor lor comerciale (pro în care ambele formaţii au
manifestare a crizei mondiale particulare americane a a- vocate, în esenţă, de nota avut ea obiectiv victoria. dimineaţa, în cocheta sală
• Un mecanism prin care „cei bogaţi" aruncă povara vu-t ca efect fuga capitalu petrolieră). Chiar cu fon Au cîştigat, pe merit, gaz de sport „Metalul" din
crizei pe umerii „celor săraci" rilor disponibile din cele durile care au servit la a- dele, cu scorul de 3—1 Hunedoara şi a fost câşti
• Fluctuarea monedelor occidentale — cîştig imens lalte ţări în S.U.A., deva chitarea petrolului (reîn (7—15; 15—6; 15—10; 15— gată pe merit de către
pentru marele Gapltal. toarcerea de unde au ple 10).
lorizarea (comparativ cu cat). în schimb, ţările în Hunedorenii, elevi ai gazde cu scorul de 8—4.
dolarul) a monedelor celor curs de dezvoltare impor inimosului antrenor-jucă- Reuniunea — avînd loc
Practica dobînzilor ridi dent şi hotărît pentru o lalte ţări, creşterea exor tatoare de petrol, ocolite în tor N. Onofrei, după un sub semnul „Daciadei" —
cate ca mijloc de spoliere nouă ordine economică şi această „reciclare a petro- început timorat, şi-au re a oferit partide de un bun
este semnalată încă din an politică internaţională. Alt bitantă a cuantumului da dolarilor", au fost obligate venit şi au demonstrat o
tichitate: camăta. Niciodată fel spus, camăta este o toriei externe a ţărilor în să suporte îndoit consecin lăudabilă tehnicitate în fa nivel tehnic, hunedorenii
însă, pînă astăzi, ea nu a armă nouă, la început mai curs de dezvoltare, precum ţele, întrucît au fost nevoi zele de la fileu, unde s-au impunîndu-se prin lovituri
făcut să sufere atîta lume subtilă, dar astăzi demas şi ridicarea cursului dola te să plătească atît nota dovedit mobili, cu atacuri puternice. Mihai Drăguşin,
— popoare întregi, practic cată prin amploarea şi per . petrolieră, mereu sporită, variate. S-au remarcat Pavel Lulă, fraţii Mihai şi
majoritatea populaţiei lu sistenţa- utilizării ei, în ar rului în raport cu celelalte cît şi dobînzile la credite pentru fazele rapide şi
mii, inclusiv popoarele ale senalul occidental, în pri monede — ceoa ce, la rîn- le la care au trebuit să a- execuţiile de fineţe N. Victor Leu au fost cei mai
căror guverne o practică. mul rînd american, al neo- dul său, înseamnă că ai peleze în vederea finanţă Onofrei, V. Orleţ şi I. buni boxeri ai localnicilor.
Noutatea este că dobîn rii acestora. Milcu. (Ion Vlad, corespondent).
zile au devenit unul dintre Beneficiile nete obţinute
principalele instrumente de DOSARELE „AGERPRES" de băncile occidentale sînt
politică — internă, dar mai substanţiale, întrucît dobîn CUPA U.T.C.
ales internaţională — ale colonialismului, prin care luat, acum cîţiva ani, cu
celui mai mare cămătar al zile pe care le pretind la C L A S A M E N T U L
înmii, capitalul financiar nu numai că se dă popoa împrumut dolari cu o a- creditele acordate sînt mult CAMPIONATULUI MUNICIPAL DEVA LA FOTBAL
din Statele Unite. Dobîn relor cu o mînă şi li se ia nume valoare şi trebuie să superioare celor pe care le
zile ridicate, conjugate cu cu alta, ci acestea sînt plăteşti azi în dolari cu o plătesc la fondurile aflate 1. I. E. C 26 18 6 2 84—26 42
alte instrumente economi- cortstrînse să accepte sacri valoare mult mai mare; ca 2. C. F. R. 26 18 5 3 67—31 41
co-tehnice (manevrarea pre ficii multiple pentru a să nu mai vorbim de faptul în depozit. Beneficiile res 3. I.P. E. G. 26 17 6 3 88—35 40
ţurilor, a transferului de plăti ele însele lanţurile cu că, petrolul plătindu-se în pective — fapt important 4. En. montaj 26 15 3 8 77—49 33
tehnologie), sînt astăzi mij care se urmăreşte să fie dolari, trebuie să exporţi de semnalat — au fost şi 5. O. G. A. „26 14 4 8 58—36 32
loace puse în acţiune pen mai bine legate. „în pre astăzi mult mai multe pro sînt realizate prin fructifi 6. Şoimii 26 13» 5 8 46—41 31
tru realizarea obiectivului zent, ţările în curs de dez duse decît acum 3—4 ani 7. En. construcţia 26 13 3 10 49—37 29
declarat — restaurarea ro voltare au ajuns în situa pentru aceeaşi tonă de ţi carea, în mare măsură, nu 8. I.P.I.C.-C.F. 26 10 5 11 64—63 25
lului dominant al capitalu ţia că înregistrează noi da ţei. Mai departe, prin prac a unor resurse proprii, ci a 9. Tipografia 26 11 3 12 46—51 23
lui financiar american în torii numai pentru menţi ticarea unor dobînzi ridica fondurilor ţărilor exporta 10. P.T.T.R. 26 9 3 14 41—51 21
economia şi, în consecinţă, nerea sistemului bancar, in te la sumele depozitate în toare de petrol. Pierderile 11. T. C. H. 26 6 7 13 26—43 19
în politica mondială, re- ternaţional", declara Janez bănci, S.U.A. şi alte ţări 12. Autoservice 26 4 4 18 37—76 12
aservirea totală a ţărilor în Stanovik, secretar al Comi occidentale au determinat sînt trecute, astfel, asupra 13. E.P.E.M.-S.G. 26 4 3 19 21—92 11
curs de dezvoltare, care le tetului Economic O.N.U. atragerea în circuitele ban ţărilor în curs de dezvol 14. I. P. L. 26 2 1 23 16—89 5
pronunţă tot mai indepen pentru Europa. care proprii a excedentelor tare.
COLEGIUL DE REDACflE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberlu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Preţul abonamentelor i lunar — 13 lei; trimestrial ~ 39 lei: pe 6 luni —
Telefoane : 11275, 11585, 12157. Telex s 72288. 78 lei; anual— 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
TIPARUL j Tipografia Deva, str »23 August, nr. 257 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şl difuzorll voluntari
din întreprinderi şi Instituţii
■------------------------------------------------------ __________________________