Page 80 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 80
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 813 © JOI, 23 DECEMBRIE 1982
Şedinţa festivă consacrată celei nă a deschis focul în repe
de-a 60-a aniversări tate rînduri asupra unor rn rrmrn \
posturi nord-coreene de la
linia de demarcaţie.
a creării U.R.S.S.
0 LISABONA. - Preşedin
MOSCOVA 22 (Agerpres). blicii Socialiste România, E3 CAIRO. — La Cairo tele Portugaliei, generalul NOUTĂŢI PENTRU cu un coeficient ridicat de \
— La 22 decembrie, în sala conducătorul delegaţiei de s-a desfăşurat marţi cea Antonio Ramalho Eanes, a PESCARII AMATORI exactitate, că in lume se i
Palatului Congreselor din partid şi de stat a ţării de-a doua rundă de con acceptat demisia premieru vorbesc 5 651 de limbi. Din- 1
O firmă texană speciali tre acestea, doar o mică \
Kremlin a continuat, în noastre, a rostit o cuvînta- vorbiri între preşedintele E- lui portughez, Francisco zată in articole de pescuit parte — aproximativ 500 — 4
giptului, Hosni Mubarak, şi
prezenţa conducătorilor de re de salut de la tribuna premierul Consiliului de Pinto Balsemao, informează au beneficiat de o studiere 1
partid şi de stat sovietici, din Palatul Congreselor. Stat al R.P. Chineze, Zhao agenţia France Presse, ci a lansat „la apă“ un pro
a conducătorilor delegaţii Cuvîntarea a fost urmări Ziyang, care se află într-o tind surse oficiale de la Li dus... de senzaţie: viermi- sistematică şi ştiinţifică. J
lor de peste hotare, parti tă cu o deosebită atenţie vizită oficială în capitala e- sabona. şori artificiali pentru prins Aşa se explică de ce, in )
şi viu interes, fiind sub Anunţînd personal decizia peşti. După cum sună re numeroase cazuri, este incă 4
cipante la festivităţile ju liniată, în repetate rînduri, gipteanâ. Au fost examina clama făcută noului produs, dificilă delimitarea precisă I
biliare, şedinţa festivă co cu aplauze puternice, în te aspecte ale relaţiilor bi preşedintelui, după ce a pescarii nu mai trebuie intre limbă şi dialect. Peste \
mună a C. C. al P.C.U.S., delungate. laterale şl o gamă largă de fost primit de către acesta, să-şi piardă timpul in cău 1 400 de limbi sint pe cale ţ
premierul demisionar a a-
Sovietului Suprem al Au rostit cuvîntărl de probleme internaţionale. De dăugat că, în conformitate tarea momelii. E de ajuns de dispariţie, fiind vorbite i
U.R.S.S. şi Sovietului Su sa’ut conducători al altor ambele părţi s-a exprimat cu cele hotărîte de Consi să apese uşor pe un tub de un număr din ce in ce }
prem al R.S.F.S.R., consa dorinţa de extindere şi di şl, din interiorul acestuia,
delegaţii din străinătate. liul Naţional al formaţiunii mai mic de persoane. Un \
crată celei de-a 60-a ani în încheierea şedinţei versificare a legăturilor de sale politice, Partidul So- ies bucăţi de pastă, de 2 exemplu in acest sens il ţ
versări a creării Uniunii festive comune, a fost a- cooperare egipteano-chine- cial-Democrat, el urmează cm lungime, care stirnesc constituie limba aborigeni- i
Republicilor Sovietice So doptat un Apel al Sovietu ze. In legătură cu situaţia să continue consultările, în in „lumea peştilor“ cel pu lor australieni, sau cele ale J
cialiste. din Orientul Mijloeni, Egip vederea găsirii, „într-un in ţin acelaşi interes ca şi na
lui Suprem al U.R.S.S. şi da tradiţională. Reclama — indienilor nord-americani. '
Primit cu vii şi puternice Comitetului Central al tul şl China considera că terval de timp rezonabil", a Circa două treimi dintre lim- l
aplauze, tovarăşul Nicolae P.C.U.S., adresat parlamen rezolvarea problemelor din succesorului său la condu sufletul comerţului. Şi, dacă bile vorbite pe glob nu po- i
Ceauşescu, secretar gene telor, guvernelor, partide această zonă Implică în cerea guvernului. efectul nu este totuşi cel sedă o scriere proprie.'Cele ’
mod necesar retragerea ls^
ral al Partidului Comunist lor politice şi popoarelor scontat, firma oferă celor mai mari concentrări de \
întorşi de la pescuit cu mii-
Român, preşedintele Repu lumii. raelului din teritoriile ara H PARIS. - La Paris a idiomuri se intilnesc in Hi- \
be ocupate, restabilirea fost dat publicităţii rapor nile goale o compensaţie: malaya (160), in Africa, res- l
drepturilor naţionale ale po tul periodic al Organizaţiei ei işl pot procura de la ma
RECEPŢIE LA PALATUL CONGRESELOR porului palestinian — rela pentru Cooperare Economi gazinele firmei... peştele do pectiv in bazinul fluviului J
DIN KREMLIN tează agenţia China Nouă. că şi Dezvoltare (O.E.C.D.), rit. (Bineînţeles, imitaţie, Niger (280), „recordul" fiind )
deţinut de Papua - Noua 4
ce prezintă stadiul actual deşi perfectă). Confecţionaţi Guinee (1010). j
MOSCOVA 22 (Agerpres). dropov, ceilalţi conducători B PHENIAN. - La Pan- al economiilor ţârilor mem din material plastic, „peş-
— Comitetul Central al de partid şi de stat sovie munjon a avut loc o reu bre, precum şi perspective tli“ au in • plus şi mirosul SUPĂRARE LA ELCHE ţ
P.C.U.S., Prezidiul Sovie tici. niune a Comisiei militare le pentru anul viitor. Prin celor veritabili. Imitaţie de
momeală, imitaţie de peşti
tului Suprem al U.R.S.S. şl A luat parte delegaţia de de armistiţiu, organizată la cipala concluzie care se naturali, imitaţie de pes Cind, acum 4 ani, micul y
cererea părţii nord-coreene.
guvernul sovietic au oferit partid şi de stat a ţării d e s p r i n d e din datele cuit... Ce te faci cu cei ca orăşel Elche de pe litora-1
miercuri o recepţie la Pa noastre, condusă de tova După cum Informează a- O.E.C.D. este aceea că sta re preferă natura... natu Iul sud-estic al Spaniei, a 4
genţia ACTC, partea nord-
latul Congreselor din răşul Nicolae Ceauşescu. coreeană a protestat faţă tele occidentale industriali rală ? ! fost ales ca loc de desiă- 1
şurare a meciurilor din ca- 1
Kremlin, cu prilejul ani De asemenea, au participat de faptul că în ultimul timp zate sînt - şi vor fi con drul campionatului mondial ^
versării a 60 de ani de la celelalte delegaţii de peste s-au înregistrat noi provo fruntate - cu dificultăţi ge COBRA ŞI PAPAGALII
nerate de recesiunea eco
crearea U.R.S.S. hotare, prezente la festi cări şi încălcări ale acor nomică, al cărei sfîrşit nu de fotbal, cei 200 000 de ^
locuitori au spus că a so- i
Au participat I. V. An- vităţi. dului de armistiţiu, menţio- este întrevăzut de specia Locuitorii unui sat indian sit momentul să-şi redrese- J
nînd că avioanele de recu liştii organizaţiei în viitorul din statul Taminlandu au ze balanţa financiară. Dar, \
noaştere americane au vio apropiat. fost martorii luptei dintre cu toate că aici au jucat ^
lat spaţiul aerian al R.D.P. un stol de papagali şi o
Coreene, efectuînd, în pe cobră care a încercat să meciuri echipele Belgiei, l
Adunarea generală a O.N.U. şi-a rioada 8 septembrie - 17 pătrundă in cuibul acesto Ungariei şi Salvadorului, o- '
decembrie, peste 50 de mi ra pentru a le minca ouăle. roşul n-a suferit nici o ţ
suspendat lucrările siuni de spionaj. De ase La început, cobra, care schimbare. Majoritatea Io- ţ
menea, partea sud-coreea- măsura doi metri lungime, cuitorilor a preferat televi- i
NAŢIUNILE UNITE 22 Generală urmează să mai a fost atacată numai de zorul, iar turiştii şi suporte- >
(Agerpres). — Adunarea dezbată următoarele pro papagali, dar ea şi-a con rii - plajele. Ca urmare, \
Generală a O.N.U., care s-a bleme : deschiderea nego Cheltuielile militare şi şomajul — tinuat drumul fără sâ-i pe majoritatea biletelor au ră- ^
aflat timp de trei luni fără cierilor globale asupra unei se de păsările iniuriate. In mas nevindute. „Tot ceea i
întrerupere în sesiune, şi-a noi ordini economice mon în creştere aceste condiţii, un stol de ce am realizat - a deda- '
diale, problema Ciprului, ciori, care de obicei nici rat cu amărăciune primarul \
suspendat ieri seara lucră ele nu se dau in lături de
rile, informează agenţia punerea în aplicare a re WASHINGTON 22 (Ager sul a mai aprobat o cerere oraşului - a fost un im- ^
ITrance Presse. zoluţiilor O.N.U. şi folosi pres). — Congresul State a preşedintelui Reagan pri la a se Înfrupta din ouăle prumut de 300 000 de do- 1
rea în scopuri paşnice a
Dat fiind faptul că ordi spaţiului extraterestru. lor Unite a adoptat o lege vind aplicarea unei taxe de papagali, au venit in a- lari, cu plata in 10 ani, )
părerea cuibului. După cum pentru a repara şoseaua )
nea de zi a actualei sesiuni, Printr-o ultimă hotărîre care autorizează cheltuieli suplimentare pentru ben relatează agenţia PTI, lupta
a XXXVII-a, nu a fost e- adoptată ieri în unanimi militare de 231 miliarde do zină. în acelaşi timp, a a durat 30 de minute, du care duce spre stadion", j
puizată, Adunarea Gene lari pentru anul fiscal fost respins un program de Nici magazinele şi nici ho- 1
tate, înainte de suspenda pă care cobra a trebuit să
rală îşi va relua lucrările rea lucrărilor sesiunii, a 1983. Este din nou, semna creare de noi locuri de bată in retragere. telurile nu au incasat a- /
probabil la finele lui mar fost amînată pentru sesiu lează agenţiile de presă, muncă — propus de repre ClTE LIMBI proape nimic. De altfel, in 1
tie sau începutul lui apri nea a XXXVIII-a, din un buget militar de dimen zentanţi democraţi, dar SE VORBESC PE GLOB ? zilele campionatului, la ţ
lie 1983, după reuniunea toamna anului viitor, exa siuni nemaiîntîlnite în is neagreat de guvern - şi Elche un singur om a fost 4
care ar fi necesitat fonduri
la nivel înalt de la Delhi minarea problemelor lega toria S.U.A. Cu această o- in valoare de 5,4 miliarde Pină de curind, la aceas mulţumit de liniştea din ;
cazle a fost votat şi ajuto
a ţărilor nealiniate, a ară te de aniversarea împlini rul pentru străinătate, din dolari. în legătură cu a- tă întrebare se putea da oraş: antrenorul echipei 1
tat preşedintele Adunării rii, in 1992, a 500 de ani care cea mai mare parte ceasta, se menţionează că cel mult un răspuns apro belgiene, care s-o declarat l
din actuala sesiune, Imre de la descoperirea Ameri- revine Israelului. şomajul înregistrează, în ximativ. lată insă că, pe satisfăcut că liniştea din 1
Hollai (Ungaria). Adunarea cii de către Columb. baza unor recente cercetări jur i-a ajutat pe băieţii săi }
în cadrul ultimelor sale prezent, în S.U.A., recordul lingvistice, oamenii de ştiinla antrenament. Numai că )
dezbateri şi deliberări pre
Pentru oprirea cursei înarmărilor mergătoare vacanţei parla postbelic, afectînd circa ţă sint in măsură să afirme, n-au avut noroc... 4
10,5 la sută din populaţia
mentare de iarnă, Congre activă.
şi înfăptuirea dezarmării
OTTAWA 22 (Agerpres). de armamentul clasic, şi
arme nucleare. Avioanele 75 milioane de copii în condiţii de extremă sărăcie In America latină
— „Guvernul Canadei tre
buie să anuleze neîntîrziat „F-16", relevă ziarul, pot
acordul pe care l-a dat gu transporta această încărcă 75 milioane de copii, sub mentali care contribuie la Pablo Terra, că asemenea vă rămîne mortalitatea in
vernului american pentru tură periculoasă şi ele îşi 14 ani, trăiesc în America menţinerea acestui feno inechităţi compromit, în fantilă.. Copiii mor de
desfăşurarea de experienţe vor avea baza la Misawa. Latină în condiţii de să men în America Latină aspectele lor esenţiale, sa foame, de lipsă de asis
cu rachetele „Crulse" pe „Guvernul japonez trebuie răcie critică — a declarat este inechitatea împărţirii tisfacerea necesităţilor ele tenţă medicală, de lipsa
teritoriul canadian", a de să se pronunţe ferm împo recent, la Santiago de venitului naţional în rîn- mentare ale vieţii umane", condiţiilor minime de trai.
clarat în parlament Ed- triva amplasării de arme Chile, directorul ^pentru dul sectoarelor sociale din în 15 ţări luate în studiu Ei mor pentru că sînt e-
nucleare pe teritoriul ţă această regiune al Fondu regiune — precizează un - şi care reprezintă 90 la fecţiv săraci".
ward Broadbent, lider al rii", conchide ziarul. lui Naţiunilor Unite pen studiu al UNICEF, citat de sută din populaţia regiu Numai în perioada
Partidului Nou Democrat, tru Copii (UNICEF), Te- 1975—1980, în America La
„în problema dezarmă tină au pierit aproape
rii, a spus el, nimeni nu se ★ resa Albanez. Situaţia tin două milioane de copii sub
poate juca cu soarta între LAGOS 22 (Agerpres). — de să se înrăutăţească în Din presa şiroind patru ani, 150 000 de copii
gii omeniri". continuare şi este posibil
în capitala Nigeriei, Lagos, ca în anul 2 000 să existe între 5 şi 9 ani şi 66 000
se vor desfăşura, în zilele în regiune peste 100 mi între 10 şi 14 ani. „Perpe
★ de 20 şi 21 ianuarie, lucră lioane de copii săraci. Teresa Albanez. „între cei nii — proporţia persoane tuarea unor asemenea si
rile --j,Comisiei independen 20 la sută din populaţia lor malnutrite era, în tuaţii, generate de condi
TOKIO 22 (Agerpres). — te pentru problemele dez Populaţia Americii La regiunii care reprezintă 1975, de 15 la sută din to ţiile existente în prezent
„Amplasarea la baza Mi- armării şi securităţii", pre tine era în 1979 de apro păturile cele mai sărace talul populaţiei, pentru ca în regiune, permite o esti
sawa a bombardierelor a- zidată de primul ministru ximativ 358 milioane lo şi cei numai 10 la sută în 1980 ea să ajungă la mare la aproximativ 80
mericane „F-1C" va consti al Suediei, Olof Palme. cuitori şi se estimează că reprezentînd sectoarele so 80 la sută şi perspectivele milioane a numărului de
tui un pas care va pune ea va ajunge la peste 600 ciale avute persistă dife sînt în continuare sum
Participanţii vor dezbate o copii care vor înceta din
serios în pericol pacea în serie de propuneri privind milioane în anul 2 000. renţe între venituri de bre. Aceasta în special viaţă pînă la sfîrşitul se
regiune", scrie ziarul japo intensificarea acţiunilor în Potrivit studiilor UNICEF, unu la 35 şi chiar de unu pentru copii. „în America colului. Iar tot atîţia vor
nez „Asahi". în ultimul dreptate spre oprirea cursei marea majoritate a popu la 50“ — a arătat Teresa Latină — arăta directorul suferi de malnutriţie gra
timp, strategii Pentagonu înarmărilor, în primul rînd laţiei latino-americane este Albanez. „Este evident, a regional al UNICEF, — e- vă". (Agenţia IPS).
lui încearcă să amplaseze a celei nucleare, spre în tînără. relevat la rîndul său, un xistă multe probleme, dar
oriunde este posibil, alături făptuirea dezarmării. Unul din factorii funda expert al UNICEF, Juan cea mai acută şi mai gra (Agerpres)
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Ciodei, liberîu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
Preţul abonamentelor t lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : 2 700 Deva, str. Dr Petru Groza. nr 35 78 lei; anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
Telefoane: 11275, 11585. 12157 Telex: 72288 Abonamentele *e fac la oficiile poştale, factorii poştali şl difuzorll voluntari 44065
TIPARUL i Tipografia Deva. str 23 August, nr 257
• din întreprinderi şl instituţii