Page 82 - Drumul_socialismului_1982_12

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 8]

Î N ÎNTÎMPINAREA Spirit militant, profund transformator

ANIVERSARII REPUBLICII (Urmare din pag. 1) le şi organizaţiile de partid, secvenţă pentru cultivarea
de masă şi obşteşti din ju­ statornică a atitudinii so­ 15.00 Telex
judeţul nostru, tovarăşul deţul nostru, avînd la bază cialiste faţă de muncă şi 15,05 Ecran (1
Copiii n
Mineritul hunedorean Nicolae Ceauşescu spunea : cuprinzătoarele expuneri întărirea răspunderii socia­ 15.35 pacea Ţmisiunt
„Este însă necesar ca, o-
le, pentru însuşirea, res­
ale secretarului general al
dată cu preocuparea pen­ partidului, tovarăşul Nicolae pectarea şi aplicarea în mă
(Urmare din pag. 1} tile, în vederea reducerii miniere la Cîmpu lui tru a asigura o bună bază Ceauşescu, la plenara lăr­ viaţă a hotărîrilor partidu­ 17,25 'tragerea
La voiai
17.35
continue a importurilor de Neag, Răscoala, Sălătruc. tehnică, să acordăm mai gită a C.C. al P.C.R. din lui şl legilor ţării. pentru c
ţii moderne, de înaltă pro­ materii prime şi deci a di­ Tot în acest domeniu, în multă atenţie ridicării ni­ 1—2 iunie a.c. şi la recen­ Un loc important în a- auto
ductivitate, au crescut an minuării efortului valutar 1983 va fi terminată etapa velului de calificare al vii­ ta Conferinţă Naţională a ceastă sferă problematică 17,50 1001 de
Tclejurni
20.00
de an producţiile de mine­ al statului. „în ce priveşte a Il-a de extindere a în­ torilor mineri... Nu se poa­ partidului, devenite pro­ îl ocupă educaţia la locul 20,20 Actualita
reuri, ca şi indicele de ex­ balanţa de plăţi, subli­ treprinderii de utilaj mi­ te face o industrie minie­ grame pentru acest vast şi de muncă, vizînd îndepli­ 20,30 Republici
tracţie a metalelor în uzi­ nia t o v a r ă ş u l Nicolae nier Petroşani, iar la Li- ră modernă, mecanizată, cu important domeniu al ac­ nirea conştiincioasă a sar­ tră — c!
suri
nele de preparare, activita­ Ceauşescu în Raportul la vezeni va intra în produc­ utilaje de înaltă tehnicita­ tivităţii partidului. cinilor de producţie, folo­ 20,40 Cadran i
tea în unităţile miniere şi Conferinţa Naţională a ţie moderna unitate de te, fără mineri cu o înaltă Utilizînd o bogată pale­ sirea cu maximă grijă a 21.00 Film art
în flotaţii devenind tot partidului, vom pune un preparare a cărbunelui. pregătire teoretică, fără mi­ tă de r- forme şl mijloace, drie“ —
mai eficientă. accent deosebit pe reduce­ Aşa cum s-a subliniat în neri cu temeinice cunoş­ organizaţiile de partid din utilajelor şi instalaţiilor, Producţie
economisirea materiilor pri­
cincmatoi
Actuala conjunctură eco­ rea în continuare a impor­ Raportul prezentat de to­ tinţe electromecanice”. minerit, siderurgie, din me, energiei, combustibili­ reşti"
nomică internaţională, a- turilor şi pe creşterea ex­ varăşul Nicolae Ceauşescu Problematica formării o- construcţii şi energetică, lor şi materialelor, creşte­ 22.00 Telejurnr
gravarea crizei de materii porturilor pentru a crea la Conferinţa Naţională a mului nou, complexă şi de din celelalte domenii ale
prime şi resurse energeti­ partidului, sarcini impor­ lungă durată, a fost şi este producţiei materiale şi spi­ rea mai accentuată a pro­
ce şi creşterea galopantă a condiţiile necesare achită­ tante revin minerilor în abordată de către organe- rituale, militează cu con- ductivităţii muncii, îmbu­ I l t A D
preţurilor acestora, dez­ rii treptate a datoriei ex­ vederea realizării produc­ nătăţirea calităţii produse­
echilibrul tot mai pronun­ terne". în acest context, ţiei de cărbune cocsificabil lor, întărirea spiritului de BUCUREŞTI
ţat dintre ţările bogate şi mineritului îi revin sarcini şi energetic, în conformita­ ordine şi disciplină. dioprogramul
ţările sărace şi în curs de de mare importanţă şi te cu programele stabilite. Relevînd marile obiecti­ La ordinea t
cultură; 7,00
dezvoltare pun cu acuita­ x-esponsabilitate patriotică. Aceasta presupune noi ac­ ve şi sarcini ce stau în fa­ In intimpinari
te în faţa economiei noas­ Producţia de cărbune din ţiuni şi măsuri de dezvol­ ţa partidului, a întregului 35-a aniversăi
tre naţionale necesitatea Valea Jiului va creşte în tare şi mecanizare a uni­ popor, în actualul cinci­ cil. Raportul
al ţării ; 8,00
creşterii producţiei de căr­ continuare, atît pe seama tăţilor miniere, de promo­ nal, Raportul tovarăşului sel ; 8,10 Curl
bune, atît de necesar în in­ intensificării procesului de vare a tehnologiilor moder­ Nicolae Ceauşescu la Con­ lor; 0,00 Bule
dustria energetică şi în si­ modernizare a lucrărilor în ne de lucru, de creştere a 9.05 Răspundei
derurgie, precum şi a ce­ subteran, cît şi prin des­ productivităţii muncii, de ferinţa Naţională a parti­ lor; lOiOO Bul
dului subliniază cu deose­
10.05 Atlas Ic
lei de resurse minerale u- chiderea unor noi cîmpuri perfecţionare a cadreloi’. Ştiinţa şl t
bită forţă necesitatea ca în­ Partidul, inim
treaga muncă politico-ideo- Buletin de
Vreau să ştiu
Coranda—Hondol logică şi cultural-educativă citate ; 12,0(
să fie subordonată organic
ştiri ; 12,05 De
îndeplinirii neabătute a po­ toţi turiştii ;
(Urmare din pag 1) de televiziune cu circuit in- septembrie 1983, primele liticii interne şi externe a moar? *olclo
Avan,, ..deră
chis, fluxul de producţie al două linii tehnologice ale partidului, mobilizării acti­ 16.00 : la 1
autobasculantele sint folo­ uzinei fiind in Întregime au­ uzinei de preparare să poa­ ve a tuturor oamenilor Student club ;
site intens. Beneficiarul tomatizat şi condus de la tă intra in rodaj. O contri­ La noul puţ cu scliip de Ia Lupeni se lucrează intens muncii la vasta operă con­ de ştiri; 16,05
faptele
(E.M. Certej) Işi pregăteşte un pupitru central. buţie semnificativă la pre­ la montarea utilajelor. Foto: CRISTIAN ŞTEFAN structivă condusă de partid. patriotice; măre
16,2
cu atenţie viitoarea exploa­ Prin finalizarea obiectivu­ gătirea pentru exploatare a dicului; 16,25
tare. In 1983, in a doua lui Coranda-Hondol, care a resurselor minerale de la ponistice : A
parte a anului, de aici se inceput să prindă tot mai Coranda-Hondol şi-o aduc kler ; 16,40 C
conomice ; 17,(
vor deroca primele tone de mult contur, necesarul de colectivele Grupului de şan­ ştiri; 17,05 Pe
iNĂLTA RĂSPUNDERE PATRIOTICĂ PENTRU
minereuri. materii prime ale economiei tiere construcţii forestiere şi 17,45 Moment
Ce va însemna acest o- naţionale va fi mai bine a- industriale Deva, care au Valcrla Dinu
truşe ;
18,00
biectiv pentru economia na­ coperit. Cei care contribuie terminat drumul de acces 19,35 Virtuozi i
UTILIZAREA RAŢIONALĂ A ENERGIEI ELECTRICE!
ţională ? la edificarea lui au înţeles spre cariera de la Coranda de muzică po
- Prin metodele specifice acest lucru şi se străduiesc şi lucrează in prezent la ___ f_______________________________________________________ Agricultura de
exploatării în carieră, de să-şi facă datoria, să res­ accesul spre hălzile de ste­ 20.00 Radiojun
zi într-o oră;
mare productivitate - apre­ pecte termenele de punere ril. La alte lucrări dau zor ţiuni din opt
cia Petre Gomotirceanu, in­ in funcţiune. Aproape 80 la constructorii din cadrul Reducerea la strictul necesar muzicii" de Ro
giner şef cu dezvoltarea la sută din volumul total al Grupului de şantiere elec- 3.00 Non stop
Exploatarea minieră Cer­ lucrărilor ce se vor execu­ tromontaj Cluj şi Întreprin­
tej -, anual se vor extrage ta (investiţia se ridică la derii „Teleconstrucţia" Bucu­ a consumurilor la laminoare
un milion tone de mine­ peste 500 milioane lei, din reşti. 41INEIV
reuri complexe. Prelucrarea care 240 sint la construc- pamentul electric avanta­
lor se va lace intr-o uzină fii-montaj), revin Şantieru­ Ce va aduce obiectivul • An de an la laminoarele de 1000 mm şi jează risipa de energie e- DEVA : Păd!
modernă, aliată in stadiu lui Certej al Grupului cjs Coranda-Hondol pentru lo­ 1300 mm din cadrul Combinatului siderurgic Hune­ lectrică. (Patria); O
avansat de execuţie, ce va şantiere Cluj-Napoca din cuitorii Certej ului ? doara au scăzut consumurile de energie electrică pe — Şi acolo ne-am pre­ (Arta) ; HUNE
i H echipată cu instalaţii şi cadrul T.C.M.M. Bucureşti. - O seamă de transfor­ tona de laminate. Comparativ cu anul 1976, în anul ocupat pentru diminuarea caii se ''puşci
(Flacăra); Lan
| utilaje de mare productivi- Inginerul Victor Pascu, şe­ mări înnoitoare in viaţa şi 1982 la fiecare tonă de oţel laminat s-a consumat cu la maximum a consumuri­ lor (Sidcrurgisi
'■ tate, capabile să asigure - ful acestui şantier, sublinia activitatea lor - arăta Con­ aproape 2 kWh mai puţin, chiar în condiţiile în care lor de energie. Am înlocuit torul <le săbii
i cum indica secretarul ge­ stantin Cotar, primarul co­ motorul de antrenare a tine ro"’'antice
că s-a muncit bine, că munei. Aici se vor crea pe­ a crescut numărul mărcilor de oţeluri speciale pre­ rul); PETROŞf
neral al partidului, tovară­ s-au realizat lucrări de ca­ lucrate în aceste laminoare. • Fiecare bilanţ ener­ vechiului grup cu un mo­ tarea (Unirea);
şul Nicolae Ceauşescu, ran­ litate, multe dintre ele fiind ste 800 noi locuri de mun­ getic anual a adus alte şi alte modalităţi de econo­ tor nou. Apoi am schimbat dragonului (7
Nea
damente superioare de ex­ in stadii avansate de exe­ că, oamenii vor beneficia misire a energici electrice. regimul de pornire a ven­ LUPENI: (Cultur
llardar
tracţie, o valorificare cit cuţie - staţia de pompe mai mult de confortul şi bi­ tilatoarelor mari ce răcesc CAN : Un s;
j mai completă a elementelor nefacerile societăţii noastre acţionarea principală a la­ Polul Nord (1
utile din minereurile sărace de la Mureş, conducta de socialiste. Se vor construi Aceasta fiind situaţia la pare că la cel mai mare minorului. Dar cel mai LONEA : Orgol:
existente in zonă. Toate u- apă industrială, uzina de 150 de apartamente, 52 sint laminoarele bluming, în­ laminor hunedorean (1300 important lucru pe care îl ANINOASA : T
le I-II (Muncite
preparare, depozitul de mi­ deja terminate, case noi, se realizăm este campania de
tilajele şi instalaţiile de cercăm, împreună cu ingi­ mm) consumul de ener­ înlocuire a maşinilor elec­ CÂNI ; Frontic
preparare, de transport cu nereu. La altele — funicu­ va rezolva alimentarea cu nerul Constantin Chiţue, gie pe agregatele de bază tul); BRAD :
larul, bazinele de apă, sta­ trice ajunse in stadiu a- (Steaua roşie)
funicularul, aparatele de apă a Certejului, se vor să subliniem cîteva dintre este strict dimensionat
măsură şi control sint de ţiile de concasare şi încăr­ crea condiţii optime destin­ cele mai eficiente măsuri prin natura echipamentu­ vansat de uzură. Motoarele Intoarce-te şi î
o dată (Patria)
producţie indigenă, iar ur­ care, iazul de la Valea derii, instruirii, culturaliză­ care au contribuit la redu­ lui cu care este dotată li­ electrice respective sînt în­ al doilea (Flacfl
mărirea efectivă a procesu­ Mealu -, activitatea trebuie rii, locuitorii se vor bucura cerea consumurilor de e- nia de laminoare. locuite cu altele fabricate GIU-BAI ; Trar
t
in ţară, capabile să reali­
lui tehnologic de Hotare se intensificată, mai bine orga­ de o viaţă demnă, civili­ nergie electrică, la realiza­ — Se pare numai ! Pen­ zeze randamente sporite ben (Casa de
va lace printr-o instalaţie nizată. In aşa fel incit, in zată. rea de economii. tru că noi am luat în con­ HAŢEG : Pilot
la 1 (Dacia); I
— Tovarăşe inginer, se tinuare măsuri severe pen­ faţă de motoarele fabrica­ sa dintre cîi
tru drămuirea fiecărui te acum 15—20 de ani. LAN : Inghiţlto:
kilowatt. In vederea evită­ Astfel înlocuim masiv mo­ (Casa de cultu
rii mersului în gol al trans­ toarele de la podurile ru­ RIA : Calculate
Cum s-au obţinut 6524 kg porumb boabe la hectar formatorilor aferenţi liniei lante din hala de stripare, riseşte (Murei
de laminare şi a mersului de la unele macarale. Ţin Campioana mes
GHELARI : Unt
Acţionînd pentru înfăp­ responsabile pentru aplica­ urmărind îndeaproape ea ducţie de 9 000 kg ştiuleţi subîncărcat (15—20 de să mai evidenţiez o măsu­ goste (Minerul)
tuirea noii revoluţii agrare rea tehnologiilor înaintate, atît îngrăşămintele chimi­ la hectar. transformatori cu puteri ră luată, în aparenţă ne­
şi realizarea neabătută a folosirea cu randament ri­ ce, cît şi erbicidele să fie Ţinînd seama de expe­ cuprinse între 100 şi 10 000 semnificativă : marcarea
hotărîrilor Congresului al dicat a bazei tehnico-ma- aplicate uniform şi fără rienţa acumulată, pregătim kW), aceştia sînt decuplaţi lingotierelor blocate. Sînt VffEIV»
XH-lea al partidului, care teriale şi executarea lu­ greşuri. Semănatul l-am e- baze temeinice şi recoltei la toate opririle tehnologi­ situaţii cînd de la hala de
a stabilit ca obiectiv cen­ crărilor în perioadele op­ fectuat în perioada opti­ de porumb din anul viitor. ce care depăşesc durata de stripare vîn lingotierele Timpul probi
tral în domeniul agricultu­ time şi la înalt nivel cali­ mă, respectînd cu riguro­ Pe tarlalele repartizate 15 minute. De asemenea, blocate. Ştiindu-se care sînt azi, 24 dccembrl
rii sporirea producţiei de tativ. zitate normele de calitate pentru cultura porumbului în perioadele cînd secţia acestea, macaragiul de pe mea se menţine
cereale, lucrătorii ogoare­ Suprafaţa destinată cul- stabilite. Un accent apar­ — 120 ha — sînt efectuate este oprită în reparaţii de „ticgler" evită dezbaterea caldă. Cerul va
noros. Vor cădt
lor de la C.A.P. Rapoltu ogoare de toamnă şi vom o zi sau două, lucrăm cu lor, deci evită consumul be, locale. Vînt
Mare au reuşit şi in acest aplica aceeaşi tehnologie un număr redus de trans­ inutil de kilowaţi, nu for­ moderat, cu
an să obţină producţii su­ DIN EXPERIENŢA C.A.P. RAPOLTU MARE de lucru, care în ultimii formatori, utilizînd scheme ţează în sarcină prea ma­ temporare de 40
perioare de porumb şi grîu. doi ani ne-a asigurat ob­ de alimentare dintre cele re macaraua. din vest şi nord
peraturile
mini
La cultura porumbului, turii porumbului a fost de te a fost pus pe asigurarea ţinerea unor producţii me­ mai economice. Ţnainte, Iată că şi pentru lamina- cuprinse intre 2
producţia medie pe care 90 de hectare. După elibe­ unei densităţi corespunză­ dii de peste 6 000 kg po­ aşa-zisa bară de rezervă torii hunedoreni reducerea iar cele maximt
10 grade, local i
am obţinut-o a fost de rarea terenului de cultu­ toare, care, în medie, s-a rumb boabe la hectar. Rea­ se folosea numai în caz de la strictul necesar a consu­ în sud.
6 524 kg'boabe la hectar, rile premergătoare, s-au e- situat între 70 000—72 000 lizării acestui obiectiv în nevoie. Acum, prin extin­ murilor de energie electri­ La munte, vre
ceea ce reprezintă o depă­ fectuat aitături adinei de plante la hectar. Principa­ anul 1983 îi subordonăm derea domeniului ei de u- că, economisirea severă a cu cerul acoper
şire cu peste 2 700 kg a toamnă, urmărind îndea­ lele lucrări la această cul­ toate eforturile, întreaga tilizare, am trecut la sche­ acesteia constituie sarcini dea precipitaţii
sub formă de
prevederilor planului la proape calitatea acestora. tură le-a efectuat cu mul­ noastră pricepere şi hărni­ ma de alimentare econo­ de mare actualitate. Apre­ ninsoare. Vîntu
unitatea de suprafaţă. O deosebită atenţie am a- tă răspundere mecanizato­ cie, înţelegînd să ne adu­ mică. O altă direcţie în ciem că prin măsurile în­ tare, cu rafale
Realizarea acestei pro­ cordat apoi fertilizării cu rul Romulus Toader, Ca cem astfel o contribuţie tot care am acţionat cu bune treprinse, prin soluţionarea 100 km/orfl. următ
Pentru
îngrăşăminte chimice, lu­ mai însemnată la înfăptui­ rezultate pentru reducerea problemelor arătate, colec­
ducţii a permis unităţii crare care s-a făcut odată lucrări de întreţinere s-au zile : Vremea
treptat. C"rul v
noastre să-şi onoreze în to­ efectuat doar două praşile rea autoaprovizionării te­ consumurilor de energie a tivul de muncă de la cele şi vor cădea plo
cu semănatul, pentru a re-
talitate şi să depăşească cu \ duce numărul de treceri mecanice. ritoriale, să răspundem fost evitarea ventilaţiei două mari laminoare ale se vor transforn
180 tone livrările la fondul cu tractorul pe teren şi a In ceea ce priveşte hi­ prin fapte sarcinilor pe forţate în perioada anotim­ combinatului siderurgic în lapoviţă şi
care le-am desprins din
de stat, revenind peste economisi combustibilul şi brizii folosiţi, aceştia au Raportul prezentat de to­ pului rece la maşinile elec­ este în măsură să contri­ Vîntul va sufla
intensificări
cu
trice din fluxul tehnolo­
buie la reducerea accen­
4 000 kg predate de pe fie­ lubrifianţii. La fiecare hec­ .fost din grupa 200. Pe lin­ varăşul Nicolae Ceauşescu gic. tuată a consumurilor spe­ de 40—50 km/oră
care hectar cultivat cu po­ tar s-au folosit, în medie, gă hibridul dublu 211, am la Conferinţa Naţională a —- Ce noutăţi sînt la cifice de energie electrică, vest. Temperatul-
vor fi cuprinse •
rumb. Producţiile superioa­ eîte 500 kg substanţă ac­ introdus în primăvara tre­ partidului. .,bătrînul“ l a m i n o r de răspunzînd astfel unei sar­ 7 grade, iar cel
re obţinute an de an de tivă. Concomitent cu se­ cută pentru prima oară în CORNEL TÂRAPOANCA 1000 mm 7 Acesta este un cini de mare însemnătate. intre minus 2 şi
unitatea noastră sint urma­ mănatul şi cu fertilizarea cultură hibridul dublu 215, inginer şef mare consumator de ener­ de. (Meteorolog t
Ludovic Pronccn
rea firească a- preocupării s-a realizat şi erbicidarea, la care am obţinut o pro- al C.A.P. Rapoltu Mare gie. Fiind mai vechi, echi- DORIN CORPADE