Page 84 - Drumul_socialismului_1982_12

pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 811 ® VINERI, 24 DECEMBRIE 1982

w S S fîg s t

Manifestări consacrate aniversării Situaţia din Liban cratere în pistele de beton exemplu îl reprezintă ocu­
tanic, iar cel mal recent
ale aeroporturilor, precum
proclamării Republicii BEIRUT 23 (Agerpres). locuitorilor libanezi, în în­ şi bombe mai mici, care parea de către un numeros
nu explodează la lovirea
grup de femei a intrării
— Guvernul libanez s-a cercarea de a intimida ţintei, ci în zilele următoa­ bazei aeriene de Ia Green-
şi Conferinţei Naţionale a P.C.R. întrunit miercuri într-o şe­ populaţia civilă, transmite re, pe baza unei progra­ ham Common. Fără să mai
dinţă consacrată discutării agenţia palestiniană de ştiri mări, făcînd astfel imposi­ amintim de numeroasele
MOSCOVA 23. - Trimi­ în fruntea partidului şi sta­ „situaţiei generale din ţa­ WAFA. Totodată, peste 500 bilă intervenţia echipelor acţiuni întreprinse îrt dife­
sul Agerpres, I. Dumitraş- tului a fost ales tovarăşul ră, în special a celei din de persoane — lideri şi ca­ pentru reparaţii. rite ţări ale lumii în fa­
cu, transmite: în cadrul Nicolae Ceauşescu. A. fost regiunea de munte, precum dre ale Mişcării Naţionale Lansarea acestui proiect voarea păcii şi a dezarmă­
manifestărilor organizate evocat, de asemenea, cursul şi a ultimelor evoluţii în Libaneze din Jibjnin, Has- a provocat o puternică e- rii şi a numeroaselor luări
în Uniunea Sovietică pen­ ascendent al relaţiilor ro- problema retragerii trupe­ baya, Nabatiyeh şi Zahrani moţie în rîndul opiniei pu­ de poziţie şi iniţiative în­
tru marcarea celei de-a mâno-cehoslovace, subli- lor străine, problemă pe — au fost convocate la se­ blice britanice, mai ales că registrate la Naţiunile U-
care Libanul speră să o
35-a aniversări a proclamă­ niindu-se rolul determinant vadă rezolvată în curînd“, diul organelor de ocupaţie anunţarea sa intervine pe nite.
rii Republicii, la Fabrica al întîlnirilor la nivel înalt anunţă un comunicat ofi­ şi anchetate în legătură cu un fundal social caracteri­ Iar în cazul noii aripe,
de covoare din Liubereţk, pentru extinderea şi diver­ cial reluat de agenţia UPI. relaţiile dintre M.N.L. şi zat de nemulţumire faţă nici măcar nu se poate in­
regiunea Moscova, a avut sificarea colaborării dintre revoluţia palestiniană. Cei de politica militară şi eco­ voca argumentul pretinsu­
loc. o adunare festivă. cele două ţări în toate do­ ★ anchetaţi au fost amenin­ nomică a guvernului bri- lui „caracter definitiv".
V. P. Kozorţev, secreta­ meniile de activitate. BEIRUT 23 (Agerpres). ţaţi cu internarea în lagă­
rul comitetului de partid — Trupele invadatoare is- rul de concentrare de la ritoriul ţării a stării de a-
al întreprinderii, şi Ion * raeliene din sudul Libanu­ Ansar, în cazul în care vor sediu şi pe baza legii a-
Mielcioiu, ministru consi­ lui au declanşat o campa­ mai desfăşura activităţi po­ satfeii probate de Seimul R.P. Po­
lier al Ambasadei Româ­ BERLIN 23 (Agerpres). nie de arestări în rîndul litice. lone cu privire la regle­
— O conferinţă de presă, mentarea juridică specială
niei în U.R.S.S., au eviden­
ţiat, "în cuvîntările rostite cu ocazia Conferinţei Na­ Republica sud-africană va lansa ^ NAŢIUNILE UNITE - în perioada suspendării stă­
cu acest prilej, semnifica­ ţionale a P.C.R., şi a celei Secretarul general al Naţiu­ rii de asediu, Ministerul po­
ţia. deosebită în istoria de-a 35-a aniversări a pro­ noi „atacuri preventive" împotriva nilor Unite, Javier Perez de lonez al Afacerilor Interne
a ordonat eliberarea tutu­
României a actului de la clamării Republicii a fost Cuellar, l-a numit pe Kurt ror persoanelor internate
30 decembrie 1947 şi au organizată şi la ambasada statelor vecine Hendl (Austria), fost direc­ pînă Ia data de 23 decem­
prezentat succesele impor­ ţării noastre din Berlin. tor al Centrului O.N.U. de brie 1982 şi lichidarea con­
tante obţinute de poporul Despre cele două eveni­ PRETORIA 23 (Ager­ nistrul a spus că autorită­ la Geneva, pentru dreptu­ comitentă a centrelor de
mente de importanţă isto­
român, sub conducerea pres). — Cu un cinism pro­ ţile de la Pretoria, inten­ rile omului, în funcţia de internare.
partidului comunist, în toa­ rică din viaţa poporului priu promotorilor aparthei­ ţionează, de asemenea, să secretar general adjunct al
te domeniile de activitate. român a vorbit Gheorghe dului, ministrul de externe aplice „sancţiuni economi­ organizaţiei. El va prelua S] TEL AVIV. - Autorită­
.A fost relevat rolul de­ Tache, ambasadorul ţării al Republicii Sud-Africane, ce" statului Lesotho, dacă această funcţie la 1 ianua­ ţile israeliene de ocupaţie
din teritoriul de pe malul
terminant al întîlnirilor şi noastre. Roelof Botha, a declarat acesta va continua să acor­ rie 1983. de vest al Iordanului au im­
convorbirilor la nivel înalt că autorităţile de la Preto­ de azil persoanelor indezi­ Pe de altă parte, Perez pus din nou interdicţiile de
în dezvoltarea relaţiilor de ★ ria sînt decise să lanseze rabile R.S.A. Drept răs­ de Cuellar i-a încredinţat circulaţie în tabăra de re­
prietenie şi colaborare pe BOGOTA 23 (Agerpres). noi „atacuri preventive" puns, la cererea Consiliului lui Jan Martenson (Suedia) fugiaţi palestinieni de la
de Securitate al O.N.U. ca
multiple planuri dintre — Cele două importante e- împotriva statului Lesotho, R.S.A. să despăgubească postul de subsecretar gene­ Balota şi le-au menţinut în
P.C.R. şi P.C.U.S., dintre devenit recent victimă a u- Lesotho pentru consecinţe­ ral pentru problemele dez­ cartierul Kasaba, din ora­
România şi Uniunea Sovie­ venimente au fost marcate nei flagrante agresiuni sud- le atacului comis asupra o- armării. Anterior, Martenson şul Nablus, pentru a treia
la Bogota printr-o mani­ condusese Centrul O.N.U.
tică, dintre popoarele ce­ festare organizată de Casa africane, sau împotriva al­ raşului Maseru, Botha a pentru dezarmare. zi consecutiv, informează a-
lor două ţări. tor ţări vecine. După cum mers pînă la a afirma că, genţia palestiniană de pre-,
prieteniei româno-colum- 0 SANTIAGO DE CHILE. să WAFA. Forţele de ocu­
biene şi ambasada ţării relatează agenţia France de fapt, s-ar cuveni ca...
* Presse, citind postul de ra­ Lesotho să despăgubească — Cu o datorie externă to­ paţie au ordonat ■ închide­
noastre.
dio sud-african Sabc, mi- R.S.A. ! tală de circa 274 miliarde rea liceelor Kadi Tukan şi
PRAGA 23 (Agerpres). — Profesor dr. Jorge En- dolari, ţările Americii Lati­ Talal din Nablus, în semn
— Cu prilejul celei de-a rique Molina, rectorul U-. 0 nouă armă, destinată distrugerii ne sînt în prezent confrun­ de represalii la demonstra­
35-a aniversări a procla­ niversităţii Centrale din tate cu criza economică cea ţiile organizate de elevi în
Bogota, preşedintele Casei mai gravă pe care au cu­ ultimele zile.
mării Republicii şi al re­ pistelor aeroporturilor
centei Conferinţe Naţiona­ prieteniei româno-colum- noscut-o în perioada de S3 KUALA LUMPUR. -
le a partidului, la ambasa­ biene şi Gheorghe Dobra, după cel de-al doilea răz­ Guvernul Malayeziei a ho-
LONDRA 23 (Agerpres).
da României din Praga a ambasadorul ţării noastre, — Ministerul Apărării al a noii arme, contractul în­ boi mondial — se arată în- tărît trecerea la utilizarea
cheiat de ministerul brita­
avut loc o conferinţă de au prezentat expuneri des­ Marii Britanii a anunţat nic al apărării în favoarea , tr-un document al Comisiei gazului lichefiat drept car­
I Economice a O.N.U. pentru
presă. în expunerea pre­ pre însemnătatea celor că a deschis comanda pen­ R.A.F. (Royal Air Force) ' America Latină (C.E.P.A.L.), burant pentru autovehicu­
zentată, ambasadorul ţării două evenimente, subliniind tru achiziţionarea de la fir­ este cel mai important du­ l dat publicităţii la Santiago lele uşoare şi grele - mă­
noastre, Cornel Pînzaru, realizările obţinute de po­ ma „Hunting Engineering 11 pă cel de-al doilea război de Chile. Conform datelor sură care va intra în vigoa­
s-a referit pe larg la cele porul român în perioada a unei noi arme, destinate mondial. Noua armă va in­ prezentate de C.E.P.A.L., în re de la 1 ianuarie 1983.
două evenimente şi a evi­ construcţiei socialiste, în­ distrugerii pistelor aeropor­ tra în dotarea armatei bri­ aceste state, rata medie a- După cum a precizat Mi­
denţiat succesele obţinute deosebi în ultimii 17 ani, turilor. Atît ca valoare fi­ tanice în 1985. nuală a inflaţiei este de 80 nisterul Comerţului şi Ener­
giei, hotărîrea a fost adop­
de poporul român în con­ de cînd la conducerea nanciară (500 milioane li­ în principal, este vorba la sută, iar în decurs de tată în cadrul programului'
strucţia socialistă, îndeo­ României se află tovarăşul re sterline), dar, mai ales, de un sistem care cuprin­ trei ani datoria lor externă guvernamental de economi­
sebi în perioada de cînd Nicolae Ceauşescu. prin importanţa strategică de bombe ce produc mari a crescut cu 64 de miliar­ sire şi conservare a resur­
de dolari.
\ selor de petrol ale ţării.
^ VARŞOVIA. - După S-a precizat că în 1983, la
Transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii cum transmite agenţia PAP, Kuala Lumpur şi celelalte
în conformitate cu Decre­ oraşe malayeziene va fi pu­
tul Consiliului de Miniştri să în funcţiune o reţea de
Printr-un contrast feri­ lui nuclear, este un pro­ crearea unei zone denu- de cerinţele stringente al R.P. Polone, cu privire la staţii pentru alimentarea
cit cu starea de încorda­ ces complex care presu­ clearizate în sud-estul ale actualităţii. Este un suspendarea, începind de la 'autovehiculelor cu gaz li­
re care s-a accentuat pe pune participarea tuturor Europei. Iniţiativa româ­ adevăr incontestabil că 31 decembrie, pe întreg te- chefiat.
plan mondial, procesul ţărilor, mari sau mici, nească a dobîndit o strin­ transformarea Balcani­
vizînd instaurarea unor din toate regiunile globu­ gentă actualitate odată cu lor într-o zonă a păcii şi
relaţii trainice, de bună lui. Atingerea acestui o- noile pericole ce planea­ colaborării rodnice cores­
vecinătate şi colaborare biectiv poate fi înfăptuită ză asupra continentului punde năzuinţelor de pro­
în Balcani a cunoscut o treptat pornind de la di­ european în ansamblul gres şi dezvoltare ale
evoluţie favorabilă în ferite regiuni ale lumii. său. Ea a fost reafirmată popoarelor din această re­
concordanţă cu năzuinţe­ Pe lîngă activitatea in­ cu forţă în acest an de giune, constituind, totoda­
le de pace ale popoare­ tensă pe frontul realizării România, prin glasul pre­ tă, o contribuţie de preţ
lor din această regiune. unei Europe a păcii, fără şedintelui său, în cadrul la realizarea securităţii
Astfel că, în timp ce ra­ europene, la asigurarea j “ Cei mai huni sportivi
poarte, studii, analize păcii pe ansamblul conti­
consemnează tot mai a- O iniţiativă românească de stringentă nentului. De altfel, numai \ români as arsuSyi 1982
larmant, prin fapte con­ prin adeziunea statelor \
crete, agravarea situaţiei actualitate din regiune şi prin parti­ \ Tradiţionala anchetă or- canotaj academic; 6. La- ^
internaţionale, zona Bal­ ciparea lor activă a fost ) ganizată de Asociaţia vinia Agache - gimnasti- ţ
canilor s-a manifestat ca arme nucleare, România contactelor la nivel înalt p o s i b i l ă transformarea t presei sportive de pe lin- că; 7. Carmen Bunaciu — ,
un perimetru al dialogu­ preconizează să se acţio­ cu reprezentanţii statelor Balcanilor din perimetrul
lui. Acest dialog repre­ neze, în paralel, pentru balcanice. în concepţia însîngerat al Europei, i gă Consiliul Ziariştilor m°t; 8. Dana Nuţu-Leres-
3 1
9. Doina ţ
zintă un mijloc esenţial stabilirea de zone' denu- României, este necesar să cum considera Nicolae / din România a desemnat cenco S ' ! atletism; 10. I
ţ drept cei mai buni spor- ^elinte
prin care popoarele re­ clcarizate în Balcani şi în se treacă, intr-un timp Titulescu spaţiul sud-est na
giunii se apropie, contri­ alte regiuni din Europa. cît mai scurt şi pe te­ european, în perimetrul ţ tivi români ai anului pe ■^■ Peţrescu popice .
buind la edificarea unor Această orientare s-a con­ meiul unei temeinice pre­ dialogului. Recentele în­ , atleta Vali Ionescu, re- §* Ecaţerina Szabo glm- 1
nas C3
h i MASCULIN : 1. ^
relaţii de bună vecinăta­ cretizat în iniţiative şi gătiri, la organizarea "unei tîlniri la nivel înalt au 1 cordmană mondială în Ştefan Rusu — lupte; 2. i
i ,
,
te, prietenie şi colaborare propuneri de înaltă valoa­ întîlniri la nivel înalt a reprezentat admirabile proba de săritură in Iun- j van Patzaichin _ caiac _ \
reciproc avantajoasă. Bu­ re practică, apreciindu-sc şefilor de stat şi de gu­ prilejuri pentru reafirma­ \ glme J l campioană euro- Bălăci
c
3 Ilie
na vecinătate, cum este că apariţia de astfel de vern din ţările balcanice rea poziţiei constante a \ SfT’ ‘p Pe Iuptătorul fotbal; 4. Toma Simionov
Ş
cea a ţărilor din Balcani, zone ar restrînge posibi­ pentru a pune, împreună, ţării noastre favorabilă e- Ştefan Rusu, campion _ caiac canoe; 5 Mircea
_
.
are o importanţă deosebi­ litatea de amplasare a u- bazele unei largi colabo­ forturilor susţinute în mondial. Paraschiv - rugbi ; 6. \
tă în contextul mai larg nor -noi arme nucleare pe rări, pentru a întări în­ sensul dezvoltării colabo­ \ Iată clasamentele pri- Mircea Frăţică — judo; 7. i
al propunerii României continent. crederea, securitatea şi rării bi şi multilaterale, ■ milor zece sportivi ro- viad Hagiu — polo; 8. i
ca spaţiul balcanic să fie încă din 1957, România pacea în Balcani. în sensul creării unei zo­ / mâni ai anului 1982: FE- yirgil Dociu — haltere; )
transformat intr-o zonă a a propus crearea în Bal­ însemnătatea pe care o ne a păcii şi colaborării, ) MININ : 1. Vali Ionescu 9. Vasile Stingă — hand- \
păcii. cani a unei zone de pace acordă România instaură­ lipsită de arme nucleare, t — atletism; 2. Maricica bal; 10. Aurel Morar — t
Asigurarea păcii în lu­ şi colaborare, propunere rii trainice în Balcani a care să nu fie ameninţa­ 1 Puică atletism; 3. Mar- aeromodelism şi Iosif )
s
me, prin eliberarea ome­ care, ulterior, a fost îm­ unui climat de înţelegere tă cu folosirea armelor ’ gareta Mureşan — şah; 4. Tismănar — popice. 1
nirii de ameninţarea sum­ bogăţită prin iniţiative şi bună vecinătate este nucleare sau cu orice altă
bră a războiului, \ în privind încheierea unui determinată atît de învă­ formă de folosire a forţei. ţ Anişoara Cuşmir — atle- t
primul rînd, a ce­ tratat de securitate şi ţămintele istoriei, cît şi P. PETRA 1 tism; 5. Valeria Răcilă — (Agerpres) /
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Ciodei, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Păţan, Nicolae Tircob
Preţul abonamentelor : lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA 1 2 700 Deva, str Dr Petru Groza, nr. 35 78 lei; anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
Telefoane» 11275, 11585, 12157. Telex» 72288 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzoril voluntari
TIPARUL» Tipografia Deva, str 23 August, nr. 257
din întreprinderi şi instituţii