Page 86 - Drumul_socialismului_1982_12

paq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 81!

IN ÎNTÎMPINAREA ANIVERSĂRII REPUBLICII
Manifestări politico-educative
„Mutaţii calitative în dezvoltarea economico- dedicate aniversării Republicii 11,00 Telex
11,05Ecran
o
Angajamentul de mun­
•
socială a judeţului Hunedoara în anii socialismului" naclul Medalion literar. Ce­ Consiliul comunal al Orga­ 11,15ttcpub
XXXV
literar al tineretului că patriotică — Îndeplinit.
' *{ * ltin
„Lucian Blaga“ din Hune­
geogra
doara a organizat, la casa nizaţiei pionierilor Sălaşu de 12,10 Ora 0
Sus
raportează
îndeplinirea
de cultură, un reuşit meda­
spector şef al Inspectora­ ştiinţă, cercetare, învăţă- cate de o mare bogăţie de lion literar in jurul creaţiei angajamentului de muncă 13,10Noi în
13.30La sf
tului judeţean de interne mînt, cultură, artă; organi­ idei şi fapte, a prilejuit re­ poetice şi reportericeşti a patriotică asumat pentru a- mină
cest an. Cu 23 de zile îna­
şi Alexandru Voiculescu, zaţii de masă şi obşteşti; levarea proceselor şi feno­ scriitorului Eugen Evu. A- intea încheierii anului, pur­ 18.30Decern
venimi
prlm-vicepreşedinte al Co­ organe ale puterii şi admi­ menelor esenţiale economl- cesta a vorbit despre crea­ tătorii cravatelor roşii cu 18,501001 di
mitetului executiv al Con­ nistraţiei de stat. co-sociale, politice şi cul­ ţia sa, a prezentat versuri tricolor din unităţile de pio­ 19,00Tclejui
siliului popular judeţean. Prin numărul comunică­ turale aflate ca priorităţi din cărţile sale şi s-au nieri din satele comunei 19,20La sfî
în continuare, lucrările rilor şi referatelor, prin ale activităţii organelor şi audiat poeme pe fond mu­ şi-au realizat, valoric şi fi­ mînft
* Teici
sesiunii s-au desfăşurat în cuprinzătoarea problemati­ organizaţiilor de partid, a zical. Dezbaterile, la oare au zic, sarcinile ce le-au reve­ 19,50Julio I
de
angajamentul
şapte secţiuni, pe următoa­ că pe care a abordat-o, se­ tuturor colectivelor de participat Verglliu Vera, Mi- nit din patriotică. Unităţile pe stat
muncă
(Uiniait din oag I) rele domenii: minerit, side­ siunea a relevat marile muncă pentru transpune­ haela Slaina, Lucian Mură- de pionieri Păroşi, Rîu Alb, 20,10 Film n
rătatea
rurgie şi energetică; inves­ transformări socialiste din rea în viaţă a orientărilor raş, Daniela Paraschiv, Con­ Mâlăieşti şi detaşamentele ducţie
raţie socialistă, Graţian tiţii, construcţii şi materia­ anii care au trecut de la şi obiectivelor adoptate de stantin Zgîmbău, Maria Croi- claselor a Vl-a, a Vil-a şi me Tr
l’aur, preşedintele Consiliu­ le de construcţii; industrie proclamarea Republicii, a Congresul al XH-lea şi toru, au relevat aspecte ale a VXH-a din aceste localităţi 21,35Varietă
lui judeţean al sindicate­ uşoară, chimie; agricultură constituit un îndemn la re­ Conferinţa Naţională ale creaţiei ridicate de tinerii au avut cea mai frumoasă Selecţii
bune p
lor, Gheorghe Şimon, in- şi industrie alimentară; flecţii retrospective, încăr­ partidului. creatori şi receptori de artă, contribuţie la succesul ra­ vcrtlsm
portat.
muncitori şi elevi. Cu ace­ 22,15Telcjur
laşi prilej a fost vizitată şi • Brigada — in sala de 22,25La sfii
(Urmate din pag. 1) ce îl vom încheia nu peste comentată expoziţia de grup apel. Formă mobilă, cu ma­ mînft
* Mont
Siderurgia hunedoreană multă vreme, mărcile noi a artiştilor plastici amatori re influenţă în activitatea
Centralei industriale side­ de oţeluri produse la Hu­ hunedoreni Gabriela Brănes- politico-educativă, brigada
rurgice Hunedoara, îşi u- nedoara în cel de al 35-lea cu, Petru Mihuţ, Florentina artistică de la întreprinde­
nesc eforturile în marele Galaţi, Călăraşi, Tîrgovişte. te pînă nu demult în re­ an de la deschiderea unei Mihuţ, Constantin Zgîmbău, rea minieră Petrila este
efort al tuturor siderurgiş- Cu toate acestea, siderur­ tortele cu foc. S-au asimi­ noi ere în viaţa patriei şi Ferencz Xosif, Maria Croito- prezentă mereu în mijlocul
tilor ţării pentru a partici­ gia hunedoreană nu a în­ lat noi mărci destinate e- a poporului nostru se în­ ru, Radu Roşianu, Nicolae colectivului de muncă. Cu BUCUUEŞ'
chipamentelor
energeticii
pa la înfăptuirea unui im­ cetat să se dezvolte, să se nucleare, industriilor chi­ scriu printre cele mai sem­ Purcariu. De un deosebit in­ noul program ,,La pomul dioprogramn
portant deziderat: asigura­ reprofileze şi, mai ales, să mice şi aerospaţiale, pre­ nificative mărturii ale pro­ teres s-au bucurat lucrările lăudat", brigada s-a bucurat La ordinea :
rea integrală a industriei se specializeze. Zestrea ei gresului declanşat de anii de pictură şi grafică mili­ de un merituos succes în tură; 7,00 1
româneşti cu metal din de ultimă oră : noua plat­ cum şi noi tipodimensiuni rodnici de construcţie so­ tantă, selectate pentru expo­ spectacolul susţinut, în sala intîmpinarea
35-a anivers
producţie proprie. formă siderurgică de la de laminate pentru indus­ cialistă, sînt argumentele ziţia judeţeană. (Mariana Bi- de apel a minei, în faţa mi­ cil. Raport
Acum, la sfîrşitul celui Călan, cu cele două furna­ tria navală, de rulmenţi, care justifică drumul par­ lavu, corespondent). nerilor din schimbul doi. al ţării ; 8,0
de al doilea an al cincina­ le de 1000 mc fiecare, cele ţevi inoxidabile, tocmai în curs, politica partidului sei ; 8,10 Ce
lor; 9,00 Be
lului, în marele efort al două baterii de cocsificare, vederea înlocuirii importu­ nostru. 9.05 A~\ilien(
efortului
reducerii
rilor,
siderurgiştilor ţării, hune aglomeratorul, noua turnă­ Bulctlr :1c ţ
r
;rar
dorenii îşi au locul lor torie de mare capacitate şi valutar al ţării şi pentru vista a de
realizarea unei balanţe co­
Orei
bine stabilit. Produc peste centrala termoelectrică. larft „Knpsi
33 la sută din întreaga can­ Hunedoarei însă, în ulti­ merciale active. Şi, vorbind lor"; 11,00 B
titate de cocs ce se reali­ mii ani, i^a fost hărăzit un despre promovarea noului, 11.05 Concui
11,35 Publicil
zează în România, peste 28 alt destin, un destin preg­ a progresului tehnic, de­ latin de şti
la sută fontă, 27 la sută nant p r e z e n t a t de se­ spre asimilarea unor oţe­ cultural; 12,3
luri cu caracteristici supe­
oţel şi peste 25 la sută la­ cretarul general al parti­ rioare, putem spune că ra folclorulu
premierft R:i
minate. De remarcat că dului, tovarăşul Nicolae anul 1982, anul Conferinţei De la 1 la
toate profilele pline se rea­ Ceauşescu, cu prilejul vizi­ Naţionale a partidului, anul dian club ; 1
lizează în combinatul hu- tei de lucru din această vizitei secretarului general ştiri; 10,05
nedorean, iar cea mai ma­ toamnă în judeţul nostru. pe meleagurile noastre, a promenadă;
re cantitate de fontă cenu­ Atunci li s-a cerut side­ de nuiziră ;
Buletin dc ş
şie pentru turnătorii se ob­ rurgiştilor hunedoreni ca fost bogat în asemenea meridianele
realizări. Cel mai bogat,
ţine la Călan, fapt ce îi încă din acest an citadela am putea spune, din ulti­ muzică uşoat
serii ; 20,00
situează pe laminatori şi metalului hunedorean să-şi mii 16—17 ani. Dacă în a- 20,40 Protago:
furiialişti pe primul loc în propună să devină un cen­ cest interval mare de timp relor; 22,00
ierarhia autorilor de astfel tru al metalurgiei de cali­ au fost asimilate 38—40 noi 22,30 Invitaţie
Buletin de şl
de produse. tate superioară. mărci de oţeluri şi 12 tipo­ Non stop nu
Desigur, a fost o perioa­ Preocupările constante dimensiuni de laminare,
dă de timp în care combi­ pentru promovarea pro­ numai în 1982 numărul
natul hunedorean deţinea gresului tehnic, în confor­ mărcilor de oţeluri supe­ « I N E
supremaţia în fabricaţia u- mitate cu cerinţele econo­ rioare din programul de C.S. Hunedoara — O.S.M.
nor produse siderurgice, miei naţionale, s-au mate­ fabricaţie al combinatului 2. Aspect din hala de tur­ Programele speciale DEV •>»
dar nu trebuie să uităm că rializat la Hunedoara în a- a mai crescut cu 14, iar al nare a oţelului in lingo- (Patria); „
pe parcursul anilor, pe similarea unor oţeluri de tipodimensiunilor de lami­ tierc. (Arta) ; IIUN
harta siderurgică a ţării înaltă calitate, superioare nare cu 9. Foto: VIRGIL ONOIU (Urmare din pag 1) nomisirii muncii trecute şi caii se împuş
(Flacăra); La
au apărut noi denumiri: tuturor oţelurilor plămădi­ Rezultatele din acest an vii, al reducerii importu­ lor ţSidcriirgi
materiale, combustibili şi rilor. toru' de s.lbi:
energie; cum trebuie să se Din perspectiva acestor tine romantici
acţioneze pentru intensifi­ exigenţe, care reprezintă, rul); PETRO.'
HUNEDOARA Dimensiunile energeticii carea recuperării şi valo­ de fapt, direcţii de acţiune tarea (Unirea
dragonului (7
adoptate de Congresul al
rificării resurselor materia­
LUPENI : Ne
jp SMceafă?'“j le refolosibile, pieselor şi Xll-lea, Comitetul judeţean liardar (Culte
centrale de mare putere. la Paroşeni au fost ,,trecu­ grupurilor ds producere a subansamblelor uzate, a re­ de partid a determinat — CAN: Un
electrice,
Una
şi
este
acestea
constelaţia cea de dintre Mintia, care, de te" pe lermoiicare, asigu- energiei munca, asigurind uşurin- surselor energetice secun­ pe baza indicaţiilor şi o- Polul Nord
LONEA : Orgi
rientărilor date dc tovară­
con­
apartamen­
du-şi
la
căldura
rind
in
16 ani, fără întrerupere, tele locuitorilor din Vulcan, tinuitate şi siguranţă in dare; creşterea mai accen­ şul Nicolae Ceauşescu, cu ANINOASA :
le I-II (Munci
L PATRIEI J furnizează energie electrică Lupeni şi Petroşani, urmind funcţionarea agregatelor şi tuată a productivităţii mun­ prilejul vizitelor de lucru câni : Front
sistemului naţional, ţării. să ajungă, in scurt timp, in instalaţiilor. Astăzi, ei se a- cii, paralel cu perfecţiona­ în judeţ — stabilirea şi de­ tul); BRAD
In aceşti ani, de cînd toate localităţile Văii Jiului. llă in faţa unor exigenţe rea sistemului de planifi­ mararea înfăptuirii unor (Steaua roşie)
Dacă judeţul Hunedoara întoarce-te şi
destinele României sînt con­ De asemenea, la Mintia se noi, sporite, formulate cu care, evidenţă şi calculare programe, concepute ca In­
a deţinut întotdeauna pon­ o dată (Patri.
duse de cel mai de seamă lucrează la modificarea u- claritate in Raportul prezen­ a costurilor de producţie şi strumente de acţiune pen­ al doilea (Flai
derea in mineritul şi side­
şi mai iubit fiu al său, to­ nor agregate şi instalaţii, tat de tovarăşul Nicolae de stabilire a preţurilor. GIU-BAI : Tr;
rurgia ţârii, continuînd să tru transpunerea in viaţă ben (Casa <
varăşul Nicolae Ceauşescu, care vor furniza chiar in Ceauşescu la Conferinţa
se menţină pe primele Pentru organizaţiile de a sarcinilor ce revin jude­ HAŢEG : Pilo
energetica hunedoreană - anul viitor energie termică Naţională a partidului.
locuri in aceste domenii de partid, consiliile oamenilor ţului nostru in actualul la 1 (Dacia);
ca de altfel economia în­ in municipiul Deva. „Trebuie să subliniez — sa dintre c
maximă importanţă ale in­ muncii, pentru colectivele cincinal şi intr-o perspecti­
tregii ţări, toate sectoarele Dimensiunile energeticii accentua secretarul general LAN : înghiţit
dustriei româneşti, anii con­ hunedorene programele vă mai largă. (Casa dc cult
de activitate - a făcut noi judeţului nostru iau con­ al partidului — că, încă in
strucţiei socialiste i-au adus speciale adoptate de Confe­ Sînt vizate domeniile RTA : Calcula
şi importanţi paşi spre ex­ tinuu amploare. Spunind a- 1983, peste 90 la sută din
in prim-plan pe hunedo­ rinţa Naţională au o sem­ producţiei de cărbune, mi­ riseşte (Mur
tindere şi modernizare. Ter­ ceasta, ne referim, desigur, şi consumul de energie prima­ Câmpii ana m
reni şi cu energetica. O
mocentrala Mintia a ajuns, la viitorul mare izvor de forţă ră il vom asigura cu forţe­ nificaţie cu totul specială, nereuri şi oţeluri speciale,
comparaţie a potenţialului
cu cele şase grupuri de cite şi lumină - hidrocentrala ide le proprii, ceea ce dă po­ ele vizînd în esenţă trei energiei electrice şi mate­
energetic de azi al judeţu­
210 MW, la o putere insta­ la Riu Mare-Retezat —, ca­ sibilitatea să afirmăm că căi majore de acţiune. rialelor de construcţii, a-
lui nostru cu cel de acum
lată de 1 260 MW, reali- re va spori puterea instala­ vom putea realiza chiar în primul rînd, judeţul gricole, vegetale şi anima­
35 de ani este neavenită.
zind azi 10 la şută din în­ tă a energeticii hunedore- mai devreme prevederile Hunedoara dispune do im­ le, sistematizării localităţi­
Şi aceasta pentru că in Timpul prol
treaga producţie de ener­ ne, in acest cincinal, cu Congresului al Xll-lea pri­ portante rezerve de cărbu­ azi, 25 dccembi
1947, şi inainte, aveam doar lor, asigurării autocondu-
gie electrică a ţării. Price­ încă aproape 600 MW. vind asigurarea deplinei in­ ne, minereuri metalifere şi mea se va
citeva uzine electrice mo­ cerii şi autoaprovizionării treptat. Cerul
perea şi strădaniile energe- in toate acestea se re­ dependenţe energetice". A- nemetalifere, de resurse e-
deste - la Petroşani, Vul­ ticienilor de la Mintia şi flectă concludent justeţea ceste sarcini ii angajează teritoriale etc. Evident că, rar noros. Loc
can, Gurabarza -, a căror nergetice, ceea ce îl situea­ în lumina documentelor ploi slabe, ca:
Paroşeni, conştiinciozitatea politicii partidului şi statu­ pe energeticienii din judeţ, vor transforma
producţie era doar de or­ ză în avangarda solicitării Conferinţei Naţionale vor Vintul va sufla
lor in exploatarea agrega­ lui jiostru de industrializare pe toţi cei care au respon­
dinul citorva zeci de me­ maxime pe planul produc­ intensificări lo
telor şi instalaţiilor, asigu- continuă, puternică, a ţării, sabilităţi in acest sector de fi elaborate programe noi, ltm/h din nor
gawaţi. Politica partidului ţiei acestor ramuri pri­
rindu-le o funcţionare con­ grija permanentă pentru ri­ primă importanţă al indus­ mai ample şi mai adînci- peraturile m
nostru de industrializare vi­ mare.
stantă şi in deplină sigu­ dicarea nivelului de trai al triei, să muncească mai or­ te, cele existente vor fi îm­ cuprinse între
guroasă a ţării a determi­ în ai doilea rînd, judeţul plus l grad, i
ranţă, lac ca judeţul Hune­ tuturor celor ce muncesc — donat şi mai economic, să bogăţite cu obiective şl
nat construirea, in urmă cu fiind puternic industriali­ xime între 4
doara să se situeze pe pri­ dovezi elocvente ale supe­ producă mai multă energie sarcini mai mobilizatoare, Temporar se '
26 de ani, acolo unde era zat, are un volum uriaş de
mul loc pe ţară privind pro­ riorităţii societăţii socialiste, electrică pe bază de căr­ în acelaşi timp, organele şi ceaţă dimineaţ
mult cărbune, in Valea Jiu­ fonduri fixe în funcţiune La munte, v
ducţia anuală de energie e- care au făcut din România, bune, să reducă pe toate
lui, a termocentralei de la lectrică. In 1981, de exem­ in cei 35 de ani de Repu­ căile consumurile energeti­ — mari consumatoare de organizaţiile de partid din răci treptat, c
ros.
Tompora:
Paroşeni, care a ajuns in plu, in cele două termo­ blică, o ţară liberă şi dem­ ce, să pună in funcţiune la materii prime, materiale, toate ramurile producţiei precipitaţii sul
numai opt ani, cu cei 300 nă, Înfloritoare şi prosperă. termen noile capacităţi de energie şi combustibili — materiale ale judeţului sînt lapoviţă şi ni:
centrale s-a înregistrat o
de MW putere instalată, producţie de 8 miliarde 382 Conştienţi de înalta mi­ energie electrică şi termică, care reprezintă, în acelaşi chemate să acţioneze cu tul va prezent
cări de -*'■>—GO
cel mai mare izvor de e- milioane kWh, cea mai ma­ siune patriotică, însufleţiţi sâ ihfăptuiască integral şi timp, o mare sursă de eco­ maximă răspundere pentru Pentru urmă
nergie electrică al ţării, in re cantitate de energie e- de îndemnurile ce le-au programul de microhidro- nomisire. o largă mobilizare a colec­ zile : Vremea
anii 1960-1970. Procesă lectrică realizată in anii de fost a d r e s a t e de se­ centrale. în al treilea rînd, dispu- tivelor de oameni ai mun­ să se răcească
Izola
variabil.
masiv de electrificare a pa-' fiinţare a celor două mari cretarul general al parti­ lată, aşadar, sarcini mul­ nînd de aceste dotări teh­ cii la înfăptuirea pas cu ploi slabe şl It
triei, ritmurile tot mai in­ izvoare de iorţă şi lumină. dului, tovarăşul Nicolae tiple şi tot atitea dimen­ nice, sub forma fondurilor pas a sarcinilor ce le revin tul va sufla n -
tense ale dezvoltării econo­ Pe un alt plan, energeti­ Ceauşescu, chiar in unita­ siuni noi, majore, ale ener­ fixe, lucrează cu un volum din programele speciale a- nord şi nord-c
râturile minimi
mice au solicitat din an in ca a intrat mai mult in ca­ tea lor, energeticienii de la geticii judeţului Hunedoara, marc de piese de schimb doptate de Conferinţa Na­ prinse înlre mii
an mai mult energetica, in sele oamenilor şi va ii mai Mintia, dar şi cei de la Pa­ menite să contribuie la ac­ şi subansamble — terenul ţională a partidului, aceas­ 1 grad, iar ct
Întreaga ţară au început prezentă in anii următori. roşeni au muncit cu rivnă, celerarea edificării multila­ altor resurse de asimilări, ta asigurind mersul înain­ între zero şl 3
ceată. (Meteorc
sâ se construiască termo- Două grupuri energetice de aducind noi perfecţionări terale a României socialiste. recuperări, recondiţionări te al patriei noastre socia­ viciu: A. Pron
şi refolosiri iu scopul eco­ liste.