Page 89 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 89
Ideile şî orientările cuprinse în Raportul
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VĂ!
tovarăşului Nicolae Ceauşescu Ia Conferinţa Naţională a partidului —
|fa generatoare de acţiune revoluţionară în toate domeniile
Cercetarea-activitate de vîrf pentru
S O C I A L I S M U L progresul rapid ai economiei naţionale
„Dispunem de forţe puternice în toate sectoarele de cercetare.
ORGAN At COMITETULUI JUDEŢEAN HUIMEDOARA AL P C. Este necesar să unim aceste forţe pe baza unor programe complexe şi
să acţionăm cu toată hotărîrea în vederea soluţionării mai rapide a
problemelor ce revin fiecărui sector de activitate".
NICOLAE CEAUŞESCU
Anul XXXIV, nr. 7 016 DUMINICĂ, 26 DECEMBRIE 1982 4 pagini - 50 bani
In concepţia partidului ţării cer o activitate sus rioară a materiilor prime
nostru dezvoltarea impetu ţinută în domeniul cerce şi materialelor, ridicarea
oasă a forţelor de produc tării ştiinţifice şi învăţă- calităţii şi diversificarea
în ÎNTÎMPINAREA ANIVERSARII REPUBLICII ţie, perfecţionarea lor în mîntului, o concentrare mai produselor, lărgirea bazei
puternică a forţelor din
de materii prime şi ener
sensul creşterii eficienţei,
al adaptării la condiţii mai institutele de cercetare, în getice, amplificarea dezvol
exigente dc exploatare ca vederea soluţionării pro tării agriculturii, economi
In avangarda producţiei de materii prime viteză şi rezistenţă, se a- blemelor tehnice şi tehno surselor materiale, creşte
sirea mai accentuată a re
logice ce se pun în faţa
flă în strînsă legătură cu
amploarea, intensitatea şi întreprinderilor şi econo rea mai puternică a pro
şi resurse energetice a eficacitatea cu care acţio nării tehnologiilor, reduce ductivităţii muncii.
miei naţionale, a perfecţio
Chiar şi numai enume
nează cercetarea ştiinţifică
şi ingineria tehnologică. rii consumurilor, ridicării rarea priorităţilor este de
Intorcînd filele cu 35 de prime şi resurse energeti Potrivit aceluiaşi demers nivelului tehnic şi calitativ natură să sublinieze că
ani în urmă, vom observa ce, deţinînd şi la acest ca social, domeniul ştiinţei şi al produselor". cercetarea ştiinţifică şi in
eu uşurinţă că, deşi me pitol o pondere însemnată tehnicii trebuie să deţină Subliniind locul şi rolul gineria tehnologică din
leagurile hunedorene aveau în angrenajul economiei poziţie de avanpost al dez ştiinţei şi tehnicii în asigu judeţul nostru se află în
rarea progresului mai ra
voltării,
pe
creşterii
al
faţa unor sarcini do primă
în subsolul lor bogate re naţionale.
Dar să ne întoarcem din toate planurile. în această pid, neîntrerupt al patriei, însemnătate, cărora trebuie
surse minerale, exploata nou în timp şi să vedem accepţiune, în Raportul Conferinţa Naţională a să le răspundă cu maximă
rea acestora era foarte pu cum a ajuns Hunedoara în prezentat la Conferinţa Na partidului a stabilit şi prio operativitate şi eficacitate.
ţin dezvoltată. Cercetarea, avangarda de materii pri ţională a partidului, tova rităţile în care acestea tre Judeţul nostru dispune de
punerea în evidenţă, ex me şi resurse energetice a răşul Nicolae Ceauşescu ja buie să se exprime cu ma o serioasă bază materială
tracţia şi valorificarea lor ţării. S-a întîmplat aşa lonează : „Realizarea sarci ximă vigoare. Aici se în şi umană, capabilă să solu
nu interesau prea .mult, pentru că s-a acţionat me nilor de mare răspundere scriu cu majuscule creşte ţioneze problemele de fond
din următorii ani, dezvol rea şi modernizarea pro
tarea cconomico-sociaiă a ducţiei, valorificarea supe (CerJ’nvere in oar> a 3-a)
Bm cronica marilor
îmo'mm socialiste
stabilirea şi concretizarea
aşa îneît nu aduceau mare todic şi perseverent, cum a unor largi programe de
folos. A fost nevoie ca prevăzut strategia partidu măsuri, în ultimii 1-7 ani,
partidul comuniştilor, ac- lui nostru de dezvoltare e- dezvoltarea producţiei de
ţionînd într-o ţară liberă conomico-socială a ţării. în cărbune a determinat aici,
şi stăpînă pe destinele sa Valea Jiului au fost -redes într-unul din cele mai
le, să-şi pună în valoare chise, pe rînd, minele Vul mari bazine carbonifere
capacitatea de organizare can şi Dîlja, au reapărut ale ţării, în mod firesc şi
şi de conducere şi în acest noi unităţi şi cîmpuri mi necesar, multiple mutaţii
domeniu, atît de important niere la Uricani, Paroşeni, şi înnoiri în însăşi viaţa
pentru construcţia naţio Livezeni, Bărbăteni, iar minerilor, în nivelul lor de
nală, să desferece din som mai aproape de anii noştri trai material şi spiritual.
nul milenar imensele bogă — doar din 1980 — carie Hunedoara cleţine o pon
ţii subpămîntene, să le a- ra de la Gîmpu lui Neag, dere însemnată şi în sfera
ducă la ziuă şi să le pună producţia de cărbune a ju resurselor minerale utile
în slujba oamenilor. Dru deţului şi a ţării crescând — a zăcămintelor feroase
mul parcurs, în 35 de necontenit. Prin g r i j a şi neferoase, a minereuri
trepte succesive, nu a fost partidului, personal a tova lor complexe, a substanţe
uşor, dar sîntem mîndri să răşului Nicolac Ceauşescu, lor nemetalifere, a altor
constatăm că a fost urcat după- mai multe vizite de materii prime de mare ne
cu îndemînare şi bărbăţie lucru în Valea Jiului, du cesitate pentru economia
şi că astăzi judeţul Hune pă discuţii cu minerii di naţională, pentru dezvolta
doara a devenit un impor rect la locurile lor dc rea multor ramuri indus
tant rezervor dc materii muncă, în abataje, după triale. Despre utilitatea mi
nereului de fier — în si
derurgie — nu este nevoie Brigada condusă de minerul Vasile Glişcă, de la sectorul ni al minei Petrila, a rea
să mai argumentăm. Vom lizat planul anual cu cinci săplămîni mai devreme. Foto: CKISTIAN ŞTEFAN
h cat ia urbanii arii nota' însă că de la minele
din Poiana Ruscăi — Ghe-
lari şi Teliuc — se asigu
porul pe care-l slujeşte cu ră peste 60 la sută din în
credinţă. Pentru că urbani treaga producţie de mine Profite speciale în galeriile din Poiana Ruscăi
zarea localităţilor pe baze reu de fier a ţării. Să mai
le trainice ale industrializă adăugăm cantităţile mari Cu fiecare an, străvechiul care s-a produs fenomenul Ghelari să se economiseas
Poiana
p luceafăr^ rii socialiste a împlinit şi de plumb, cupru, zinc, sulf, minerit din Întinereşte, Ruscăi de deformare, preciza ingi că anual un milion de lei
ca
se
înnoieşte,
continuă să implineas că de talc, bentonită, calcită, pătă vigoare. O vigoare ge nerul loan Davidescu, s-a numai pe această cale".
toate sensurile atit de bo dolomită, calcar, dc alte ajuns la concluzia că armă Trebuie să mai menţio
gate şi de largi ale noţiunii materii prime pe care ju nerată de cei care in per turile din subteran nu pot năm că timpul de montare
respective. manenţă sint in căutarea li altfel decit de tip elastic, la noile prolile s-a redus la
L miri ei J Răsfoim documente in- deţul Hunedoara le pune noului, a progresului teh compuse din două elemen jumătate, iar productivita
zilnic la dispoziţia econo
gălbenite de vreme in cău miei naţionale, prin uni nic, de către cei care, fă- te. Experimentate, şi-au do tea muncii a crescut sim
tarea începutului de drum. cind risipă de inventivitate, vedit din plin utilitatea. Ba, ţitor, lucru ce permite să
Dacă legenda meşteru tăţile Centralei minereuri economisesc timpul, efortul mai mult decit atit, sint şi se desfăşoare o activitate
Sint multe urmele începutu
lui Manole s-a născut pe lor Deva, Combinatului si fizic in subteran, cit şi im mai ieftine cu 250 de lei in cu eficienţă sporită, să se
lui de eră nouă. Ne oprim
pâmint românesc este pen derurgic Hunedoara, prin portante valori materiale. comparaţie cu prolilele cla asigure in condiţii mai bu
la una — gradul de urbani
tru că poporul român s-a altele de mai mici dimen- <•Printr-o urmărire atentă sice, fapt ce permite ca la ne necesarul de materii pri
zare a localităţilor judeţu
născut cu vocaţia ctitoriei a zonelor cu presiuni in nivelul Exploatării miniere me al economiei naţionale.
lui Hunedoara in anul intii
in liinfa sa milenară. Cum (Continuare în pag. a 2-a)
al Republicii: 23 la sută.
atunci să nu se împlineas
Să Încercăm din memorie
că superior vocaţia aceasta
o evaluare a noţiunii de
in condiţii pe care numai R O M Â N I A I N A N U L 1 9 8 3
urban atunci. „Oraşe" in
socialismul le poate crea ?
care apa se obţinea incă
Suprema menire a unei o-
de la fintini, in care cana REDUCEREA CHELTUIELILOR
pere este să bucure, să in- PRODUCTIVITATEA MUNCII
lizarea nu era cunoscută, in
nobileze fiinţa umană. Zi
care baia in casă era o ra
direa noastră pe care o
ritate, in care serviciile so
Înălţăm continuu de 35 de
ciale - cele de sănătate in
ani, acelaşi scop l-a avut
mod deosebit — se aflau in
şi-l are. Pentru că ctitoria
stare embrionară şi rriulte
din cei 35 de ani de Repu
altele. Asta însemna in ur-
blică, sub conducerea Parti
mdp cu 35 de ani grad de
dului Comunist Român, n-a
urbanizare 23 la sută.
ţintit alt scop decit ridica
Comparăr. cifra aceasta
rea omului la inălţimea
cu aceea care reprezintă
condiţiei de om. Am trăit
gradul de urbanizare a lo
in toţi aceşti ani ardenta
calităţilor judeţului la sUr
dorinţă a urbanizării. Am
situl anului 1982 - aproa
trăit-o şi am implinit-o sub
pe 74 la sută. Nu este vor
impulsurile vocaţiei noastre
ba doar de o diferenţă
de constructori.
mare in ceea ce priveşte
Noţiunea de urbanism şi
mărimea cifrelor. Este expri
verbul a urbaniza au in
marea cifrică a unui deca
dicţionare sensuri largi, de
laj de la inferior la supe
finitorii intre altele pentru
rior de secole, realizat in
un mod de viaţă superior.
Este modul de viaţă pe ca ION CIOCLEI
re l-a conceput partidul
clasei muncitoare pentru po (Continuare in pag. o 2-a)
