Page 9 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 9
< 1/
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE.UNITI-Vfl! Industria mică — industria marilor posibilităţi
Importante venituri în cooperativele agricole
M.w%J li ML%J MJţ numeroase unităţi din Con tivele din Teliuc, Izvoarele Dumbrava a realizat (fără
Rezultatele obţinute de
şl Dumbrava se produc pa-
plan), 102 000 lei, C.A.P. Iz.
unic
siliul
leţi, mături , fascine etc.,
agroindustrial
voarele 161 000 lei, C.A.P.
C T f f A l K M I i r Hunedoara în ce priveşte pentru marele Combinat si Teliuc 130 000 lei, iar
derurgic din Hunedoara. în
dezvoltarea industriei mici
C.A.P. Hăşdat 58 000 lei. Pe
felul acesta, cooperativele
argumentează
necesitatea
total consiliu unic s-au în
continuării preocupărilor în
respective asigură o valori
registrat venituri în valoare
acest sens în toate coope
lemnoase ce se află din
rativele agricole de produc ficare superioară a masei de aproape 3 milioane lei.
Consiliul unic agroindus
HUNEDOARA AL P C ţie. Strădania pentru dez belşug în fiecare localitate, trial cît şi conducerile uni
Şl. :AL C 0 IU S I L I U L U I M M s s s B m s x s m voltarea industriei mici este Iar pe de altă parte, rea tăţilor manifestă intenţia de
mai veche şl statornică în
lizează venituri însemnate.
a dezvolta şi mai mult mica
multe cooperative agricole Astfel, Cooperativa agricolă industrie. Astfel, încă în a-
din zonă. La ora actuală e- de producţie din Boş - nul viitor, alături de menţi
Anul XXXIV, nr. 7 796 VINERI, 3 DECEMBRIE 1982 4 pagini - 50 bani xi'stă diferite ateliere la u- unde în ateliere lucrează 52 nerea şi dezvoltarea atelie
nităţile din Boş, Bulturi, de oameni produce scin relor existente, se vor în
Dumbrava, Izvoarele, Te- dări de diferite tipuri, su fiinţa noi activităţi, printre
Ikic şl Hăşdat şl pe aceas porţi pentru piese şi bu care confecţionarea de care
tă cale se obţin lună de toaie, lădiţe pentru legume şi căruţe la C.A.P. Boş şi
CONFEAIHITEI MmM\ PARTIDULUI I
n■NTNPiNUffAI lună venituri importante. De şi fructe etc., realizînd, în Teliuc, coşuri la C.A.P. Te
remarcat este faptul că
perioada trecută din acest
liuc, coşuri şi fascine la
ceea ce se produce în ate an, venituri în valoare de C.A.P, Cinciş, prelucrarea
liere are la bază ca mate peste 1,8 milioane lei, faţă lemnului la C.A.P. Peştîşu
rie primă lemnul sau alte de 1 290 000 lei, cît preve Mic ş.a. lată o bună şi
Zile decisive pe şantierele materiale ce provin din a- de planul. C.A.P. Bulturi a preţioasă experienţă ce me.
griculturâ, iar activităţile
obţinut 470 000 lei încasări
rită a fi extinsă şi în alte
respective sînt mult soli din activităţile industriei consilii unice agroindus
citate în industria mare şi
din Deva pentru finalizarea de populaţie. La coopera mici, depăşindu-şi şi ea pla triale. TRAIAN BONDOR
nul, în vreme ce C.A.P.
planului anual de apartamente
Progres tehnic
în zilele care au rămas Electricianul Gheorghe ne gîndim să nu respectăm HUNEDOARAExtemporal J
din acest an, constructorii Lolea, de la şantierul nr. 6 termenele de predare. Pen în siderurgia
Şantierului nr. 1 Deva mai instalaţii, completează : tru -a Impulsiona şi mai f luceafăr
au de predat 226 de apar — Şi noi terminăm pînă mult activitatea şi pentru hunedoreană de-abia j
tamente. Care sînt ritmu- sknbătă montajul antenei a recupera rămînerile în
piie de lucru şi ce perspec colective, întrerupătoarele, uivnă, am schimbat, de cu- O interesantă sesiune constelaţia
tivă există ca planul pe prizele, globurile etc., tot rînd, formaţia lui Nlcolae de comunicări tehnico- L PATRIEI J început... \
1
acest an să fie realizat 7 — • ceea ce ne revine. Farcău, de dulgheri, cu a ştiinţifice pe tema enun
am constatat, luni, 29 no SE MUNCEŞTE INTENS lui Constantin Maniţiu. ţată în titlu a avut loc,
iembrie a.c., cu prilejul u- ieri, la clubul „Sidcrar- pâstoritui in acele timpuri. J
nui raid efectuat la blocu La blocul 21 (maistru co- ACCENTUL PE.....1“ gistul" din Hunedoara. Orele de clasă ale şco Mulţi dintre ei au văzut pe \
rile aflate în execuţie. oi-donator Iacob Arghir), Organizată de comitetul larilor erau pe sfirşite. Gin- malul apelor ceva şi au in- i
Cele 64 de apartamente de partid, consiliul oa dul copiilor plecase deja cepul să cirllfe. Căutind, au !
ale blocului „I“, de pe menilor muncii şl comi spre zburdălnicia după- descoperit metalul galben ~ )
m mVESTIŢ OLE jS B-dul Decebal, se vor pre tetul sindicatului din amiezii, spre masa care-i aurul. Apoi şi-au construit \
da, spun constructorii, pînă marele combinat side aştepta pregătită acasă... uneltele necesare. La ince-1
la 30 decembrie a.c. Aici, rurgic hunedorean, se Le-am Jurai" elevilor put a fost şeitrocul. Alţi oa- )
activitatea este bine orga siunea a reunit cadre de Şcolii generale nr. 1 din meni fiind convinşi că aurul)
LA UN PAS DE... mai sînt de predat 32 de nizată, ritmurile de lucru conducere şl specialişti Crişcior, o oră din timpul de iese din pămînt, au ince- 1
RECEPŢIE apartamente. Adică scările sînt susţinute. Formaţiile din toate uzinele şi sec joacă. N-a stat in intenţia put să-l sape. Aşa au apă- .
E şi F. Lucrările sînt puţin de dulgheri conduse de Pe ţiile combinatului. Pe noastră să făptuim acest rut qalenile". (Călin Almă- i
Str. Ion Creangă, blocul rămase în urmă din cauza tru Onciuleneo şi Constan baza referatelor prezen lucru, li întrebam pe ciţiva şean). \
24, cu 56 de apartamente. aprovizionării necorespun tin Maniţiu, Zidarii lui Du tate, participanţii au dintre elevii claselor a Vll-a „In anul 1979 aici, aproape \
Lucrarea este aproape ter zătoare cu elemente prefa mitru Ghilase, tîmplarii lui purtat dezbateri duiami- şi a Vlll-a cum ar scrie ei de noi, la Gurabarza, au !
minată. Totuşi, activitate bricate şi beton. Acum sînt Vasile Chioreanu, mozaica ce, fructuoase, toate mi- despre comuna Iar, dacă fost sărbătorite două mile- 1
intensă. Maistrul Ioan Nica de toate, materiale, forţa rii lui Alexandru Moldo- litînd pentu continua ar fi reporteri. Avalanşa su nii de la atestarea prime- ţ
ne spune: de muncă necesară. Mais van şi Teodor Nenişca îşi modernizare şi perfecţio gestiilor n-a intirziat să a- lor exploatări miniere". In- 1
— Acum dăm ultimul trul Arghir era supărat. fac cu conştiinciozitate da nare a producţiei de me pară : „eu aş scrie despre semnării Georgetei Filip ii /
strat de izolaţii pe terasă. Tocmai sosise o maşină cu toria. Se execută lucrări de tal, pentru creşterea mineri", „eu, despre bunicii aducem in completare alte \
Şeful echipei de izolatori, b.c.a. şi nu avea cu cine competitivităţii oţelului mei, care sînt ţărani coope fapte semnificative. Pe teri- l
Mihai Crihan, s-a angajat să o descarce. Zidarii din bună calitate. Necazurile hunedorean pe piaţa ex ratori"; „eu, despre melea loriul comunei Crişcior, în !
ţsă' încheie această operaţie, echipele conduse de Tiberiu care mai sînt derivă de la ternă. gurile de aici"; „eu, de anii socialismului s-au dez- \
la ambele scări, în urmă Negru şi Solomon Lăpu- S.U.T. Deva. Vom reveni spre"... După un timp, cre voltat Întreprinderea mi- \
toarele două zile. Vreau să gean, eu greu au fost însă la acest capitol. Mais ioanele alergau harnice pe nieră Barza, Uzina de utilaj i
profităm de zilele frumoa „rupţi" de la lucru pentru trul Petru Culda, şeful lo IN ZIARUL DE AZI: caiete. minier şi de reparaţii, Uzina j
se ale acestei toamne tîr- această operaţie. tului 14, precizează că în »,Comuii'a noastră ăre un de preparare. De la părinţi! j
zii, să executăm cît mai tregul efectiv de muncă e Grijă deosebită apro nume de alintare. Se nu lor, mineri in mare parte, l
repede lucrările de sistema- — Se munceşte intens — este mobilizat pentru reali- vizionării cantiiielor meşte Crişcior după cum se copiii ’ău aflat despre noile i
tizaL'e din jurul blocului, zicea maistrul. La „F“ am zai’ea la termen a celor 96 pentru perioada de •cheamă Şl apa căre-b stră Şi modetnele dotări din •
în interior mai sînt doar ajuns cu structura de re iarnă bate; Crişul Alb. El trece subteran, despre mecaniza- ţ
miqi rectificări şi... curăţe zistenţă la etajul IV, iar la LIVIU BRAICA e O mică aşezare uma prin aşezarea noastră, ...ci rea transportului minereu- £
nia geţierală. Atît, în ceea „E“ lucrăm la zugrăveli şi nă şi contribuţia ei la ne ştie de cind ? Curge prin lui la suprafaţă. Şi tot de J
ce ne priveşte pe noi. la montat parchet. Nici nu (Contînuore tii pag. a 2-a) autoaprovizionare mijlocul comunei „vreme" la cei mari au auzit vorbin- \
de 6 km" (Angela Fărău). i
„La noi, aici, în Ţara Za- CONSTANTA
randului, mineritul a început POPESCU CORPADE 1
ÎNALTA RĂSPUNDERE PATRIOTICA PENTRU UTILIZAREA cu vreo 2000 de ani in ur
mă. Oamenii se ocupau cu (Continuare în pag. a 3-a) j
RAŢIONALĂ A ENERGIE! ELECTtUClE!
„Marmura" Simeria fJtgfffjj SSUplg, «fUf®, efefillte
podar, să drămuiască ener bat. Dar s-a acţionât cu a- polizor din cele trei în
gia. cecaşi hotărîrc şi în vede funcţiune. Prin această
Cu energia elec măsură s-a obţinut o în
Intenţionat am ales aceas
trică economisită de tă întreprindere în care rea economisirii energiei.
O moară- de mozaic cc cărcare mâl bună â celor
la începutul anuluî consumurile energetice nu consuma aproape i6 la su lalte două şi, evident, ceea
se'pot produce : sînt mari. în mod expi'es tă din necesarul de ener ce se urmărea, economia
© 7 000 mp placaje am căutat să vedem dacă gie electrică al întreprin- de' energie.
Ce au presupus aceste
© Î2QO0 mp dale măsuri 7 Ne răspunde in
mozaicate OAMEN! Al MUNCII, CETĂŢENI ! ginerul Biro Frâncisc :
© 1 000 tone mozaic — în primul rînd ain ur
Acţionaţi cu fermitate în propriile gospo mărit să delimităm maşini
dării pentru reducerea consumurilor de ener le. şi Utilajele din flux cu
La întreprinderea sime- gie electrică ! o funcţionare prioritară
riană „Marmura" preocupă- pentru ritmicitatea produc
rile pentru utilizarea ra Reţineţi că dacă reducem cu 1 Ia sulă con ţiei. Dc atei nu ne-a mai
ţională a energiei electrice sumul casnic în judeţ economisim 120 00.0 rămas docît să vedem cît,
sînt intense, permanente. IcWh cu care ar putea funcţiona : cum şi măi ales în cq_ con
De la începutul anului, cu diţii trebuie să funcţioneze
energia electrică economi © întreprinderea de producere a nutreţu celelalte maşini. Am evi
tat să mai folosim în
sită, s-ar putea produce rilor combinate Orăştie timp de 20 zile
flux utilaje cu randa
7 000 mp placaje, 12 000 mp sau mente scăzute. Trebuie să
dale mozaica te., şi 1000 tone
mozaic. Explicaţia acestor @ Fabrica de producere a nutreţurilor com mai precizez că în u-
nitatea noastră majorita
realizări este simplă. Ne-a binate Mintia timp de o lună de zile. tea utilajelor cu randamen
spus-o inginerul Biro Fran- te mici sînt mari consuma
cisc, şeful compartimentu unitatea se încadrează în derii a fost reprogramntă toare de energie. Spre e-
lui energo-mecanic al în consumuri. Rezultatele ob să lucreze doar 16 ore din xemplu, gaterul cU nisip.
treprinderii : preocuparea ţinute pînă la această da 24 (între prele 9—17 şi A-ltT lăsat în funcţiune ga
pentru economisirea ener tă ne-au convins că acest 22—6), fără să se suprapu terele cu pînză diamantală,
giei electrice este o proble coiectiv de muncă este un nă vîrfului de sarcină din care pot tăia în blocul de
mă a întregului colectiv. De adevărat gospodar. Planul sistemul enei'getic naţional. D. ALMÂŞAN t.C. orilşlic, serpa srulilric. Lăcătuşii viorcl Turti as an şi
aceea, fiecare se simte da este plan şi trebuie respec Apoi, la secţia de dale mo- Cornel Manta execută matriţe pentru reper tic autoturism
tor să acţioneze, să fie gos- tat. Nu se face nici un ra zaicate a fost decuplat un (Continuare in pag. o 2-a) OnTCtT. Foto: VtnGlL ONOIU
