Page 91 - Drumul_socialismului_1982_12

A, 26 DECEMBRIE 1982 pag. 3

Manifestări politico-edncative
tSE Poeţii
dedicate aniversării Republicii

a „Copiii cîntă patria Miheş Gyo'rgy „înţeleptul
va-
rar- şi partidul" a fost generi­ Solomon". Spectacolul,
cul sub care s-au desfă­ realizat în regia Elenei
şurat, pe scena Casei de Bogdan şi a lui Papp Sa-
cultură din Deva, specta­ mu, s-a bucurat de un
colele pioniereşti dedicate deosebit succes, fiind a- reni
celei de-a 35-a aniversări plaudat, în repetate rîn-
ate a proclamării Republicii. duri, la scenă deschisă.
dină Peste 4 000 de spectatori
2 (I) — copii şi părinţi — au «9 „Statornicie" a fost
ntru
urmărit cu interes evolu­ titlul spectacolului tema­ einstese aniversarea Republicii
ţia celor 2 000 de membri tic pe care formaţiile ar­
ai formaţiilor artistice tistice din Haţeg, relevate
a a- în faza orăşenească a în­ Cînd spunem vară
:oni- pioniereşti, care s-au în­ R E P U B L I C A DOR DE LUMINĂ
liniri trecut în cadrul fazei mu­ trecerii din „Cîntarea Spunem flori
României", l-au dedicat a- Cînd spunem ţară
nicipale a Festivalului na­ Ard clipele-n focarul vrerii noastre Spunem trei culori. coloana timpului
„Că- ţional „Cîntarea Româ­ propiatei aniversări a Şi vrem să fie veşnică-mplinire taie macii adevărului
ita- niei". (Subredacţia „Voci Republicii. La realizarea Voinţa ce-a nălţat sub zări albastre spulbcrînd
îieră spectacolului tematic au MIRON ŢiC
tinere" Deva). Republica, din datini şi iubire. cristale de lumină
t, o- colaborat formaţiile cora­ peste visul meu,
o Ai 100-lea spectacol. le ale casei de cultură şi E liber zborul vremii care vine, A R G U M E ' N T miroase a primăvară
Clubul sindicatelor din liceului agroindustrial, Avem urcuş de gînduri ne-ntinate... iar culorile curcubeului
Simeria a găzduit cel montajele muzical-literare Sub falduri tricolore şi senine sărută palmele
de-al 100-lea spectacol ale cooperativelor meşte­ Acesta ne e dorul — Libertate. Partid al împlinirilor visate, înflorite
din acest an. Rotunjirea şugăreşti „Retezatul" şi Noi, pavăza acestei primăveri, din descojirea întunericului
ufrei a aparţinut noii for­ „Haţegana", solişti de mu­ Iubire fără vîrslă, fără teamă, Sub steagurile larg desfăşurate de adevărul luminii.
maţii de teatru a clubu- zică folk şi recitatori de Eternă ca o doină din Carpaţi; Sîntem Ia datorie, cum ne-o ceri.
i iui, care a prezentat, în la şcolile generale nr. 1 Republică la dragostea-ţi de mamă Partid al conştiinţei şi tăriei, STEJĂREL IONESCU
limba maghiară, piesa lui şi 2 Haţeg. Toţi fiii tăi s-au împlinit bărbaţi. Cu inima de stat major viteaz,
I Ai fost şi eşti mîndria României
Şi-n zori şi-acuni în ceasuri LA TĂRMURE
Iar bate gongul freamătul fiinţei
artu- m n ' • 4 l'.v, de amiazi. DE GÎND CURAT
Stu- il H Urcăm spre culmi în clipa de amiaz.
ralic Belşug de fapte-ncununînd voinţei
j§ 11 ''ţ^l Partid ce legi trecutul eu prezentul Cu graiul nostru ne-am legat
ÎKgi&ja» Icoana unui neam de veacuri treaz Şi vezi spre mîine minunate căi, la ţărmure de gînd curat,
Trăind Ia focul marilor destine în tot ce construim e argumentul striviţi sub arce de ogivă
za 4 1 O eră demnă, Ţară, pentru tine Că eşti al nostru, că sîntem ai tăi. de cer şi lut, deopotrivă,
— arcuş de ierburi ne îngină
VASILE COJOCARU Partid al năzuinţelor depline,
& II! Părintele poporului întreg, glasul nostru de ţarină,
Lj ll- Cîrmaci a milioane de destine, gindul nostru de lumină
ucer- CÎND SPUNEM Toţi fiii tăi te simt, te înţeleg. cu ninsori la rădăcină.
luaii-
; 8,00 Clipocesc pîraie-n flaut
elor ; Cînd spunem grîu Partid al dimineţilor cu soare
iical ; Noi spunem ţară, Pe care le dorim pe-acest pămînt, glose cînd prin hronici caut,
toţi; Să fie pace dreaptă-ntre popoare. cînd iarba-şi află rime-n vînt,
î Or­ Cînd spunem rîu, irup noi tîlcuri din cuvînt,
ară a Curcubeu pe cer Luăm putere din al tău cuvînt.
i Vă­ Răsară. Partid al celor mulţi, mîndria în cămări de taină fierb
ii,00 ţării, extatice smalţuri pe verb,
yirsie B m m m m şi pare cerul mai frumos
iese ; Cînd spunem pace Aşa cum am jurat pe tricolor,
ncna- IUI "iHf ^ 'I' ' >M Noi spunem ţară, Stăm treji ca făurarii bunăstării privit printr-un ochean întors,
elor ; Cînd spunem pîine Să aibă siguranţa muncii ior ! la obîrşii de grai curat,
16,05 Ia ţărm de gînd carbonizat.
ila- Spunem Eminescu
17,30 I.ocuinţă — un aparlamont cu 4 camere, tip A 4 b, — pre- Grai al Limbii Române. AUREL D. CÂMPEANU IONEL AMĂR1UTE1
18,00 itaiă in expoziţia itinerantă de prototipuri.
"l'u-
oleca
io j ur­
ni u- LECTURI ŞI PRIVELIŞTI Păstrarea şi dezvoltarea creaţiei populare
Tur-
Con- Cercetarea — activitate de vîrf
irnal; act politic, patriotic
>rtiv ;
23,00 pentru progresul rapid Bilanţ literar
)—5,00 AA
Anul care se încheie a ritoriu vast şi incontrolabil „Flori dalbe
a! ecoasfflkâ raţionale fost prielnic scriitorilor hu- — epoca dacică — pe care
nedoreni. Ei au -editat şase mulţi nechemaţi braconea­ La numai cîteva zile de mai tineri artişti amatori
(Urmare din pag 1) deri şi pregătiri, elaborarea cărţi, dor cifra in sine nu ză iară ca nimeni să-i tra­ la finala ediţiei a XlII-a — elevii.
unor metode mai produc­ spune mare lucru. Ea îşi gă măcar de mine că. Şi cu a Festivalului obiceiurilor F o r m a ţ i a corală şi
ale dezvoltării mineritului, tive de exploatare a stra­ dobindeşte adevărata sem­ atit mai mult, cu cit se pro­ laice de iarnă, o nouă grupul vocai instrumen­
incită siderurgiei, agriculturii de ielor groase de cărbune, nificaţie abia dacă manifestare de gen a tal de la Şcoala generală
v : Şi ţinem duce Intr-un gen ingrat -
aşa ? pe aceste meleaguri. în ce­ exploatarea pilierilor, a u- seama de calitatea lor şi literatura pentru tineret - marcat viaţa spirituală a nr. 1 Orăştie cu un re­
intiri- rn 7 institute, centre şi sta­ nor procedee mai bune de de amănuntul că două din­ care nu e considerat la municipiului Deva. Spec­ pertoriu de adîncă simţi­
gMţi- ţiuni de cercetare ştiinţifi- izolare şi asanare a focu­ tre ele sini debuturi. Din reala lui importanţă, critica tacolul.. „Flori dalbe" — re patriotică („Republica
existente in judeţ lu- rilor de mină, adaptarea eurtuoazie pentru muză, să manilestind iată de el, cu organizat de Inspectora­ socialistă — România",
nr/.ă in prezent 540 ca- utilajelor şi maşinilor la ne reamintim întîi volumele consecvenţă, o regretabilă tul şcolar judeţean şi „Răsai soare", „Dăliană,
:, dintre care 320 cu pre­ condiţiile de lucru specifi­ de poezie. Două, apărute idiosincrasie. Consiliul judeţean al Or­ fată dalbă"), grupul vo-
gătire superioară. Princi- ce Văii Jiului. la editura timişoreană Fa­ O altă carte, de o fac­ ganizaţiei pionierilor du­ cal-instrumental şi şeză­
nalele direcţii de acţiune Cercetarea siderurgică cla, aparţin unor poeţi ma­ tură aparte prin concepţia pă un libret de Eugen toarea de la Şcoala gene­
at modernizarea şi meca- are, de asemenea, o boga­ turi de acum, cu o perso­ care a guvernat-o, este vo­ Burza, în regia lui Vasile rală nr. 6 Deva, recitato­
,,/area tehnologiilor de lu­ tă gamă tematică, urmă­ nalitate bine conturată : lumul de reportaje In­ Chevereşan — a demon­ rii (realizatorii prologului
ai, asimilarea de noi ma- rind, în special, asimilarea La lumina mîinilor de Eu­ cursiuni în fantastica reali­ strat cu pregnanţă locul şi ai pluguşprului) de la
•iiii, utilaje şi alte produ­ de noi sortimente de oţe­ gen Evu şi Tulburarea na­ tate, apărut la Editura E- pe care creaţia populară şcolile generale nr. 1, 4,
sa, reducerea consumurilor luri inoxidabile şi refrac­ turii de Valeriu Bârgău. minescu. Reunind o suită îl ocupă în cultura con­ 8, liceele pedagogic şi
Jc energie şi combustibili, tare, utilizarea gazelor Sensibil egale valoric, ele de incursiuni în trecutul şi temporană a Hunedoarei, „Decebal" Deva, obiceiul
ridicarea calităţii şi a pa­ inerte în fluxul de turnare propun totuşi două glasuri prezentul judeţului semnate grija pentru păstrarea şi colindatului adus de ele­
rametrilor funcţionali ai a oţelului, dezoxidarea cu distincte, revendieîndu-se de de scriitorii Romulus Lai, perpetuarea ei. „Flori vii şcolilor generale din
îvcşie produselor, îmbunătăţirea aluminiu, decarburarea sub
litolul la arte poetice diferite : Marin Negoiţă, Valeriu dalbe" a fost un spec­ Vărmaga, Vălişoara, Bră-
IEOA- condiţiilor de muncă, per­ vid. două concepţii, două viziuni Bârgău, Tiberiu Istrate, Eu­ tacol al candorii şi ori­ nişca, Zam, Vaţa de Jos,
1 gal- fecţionarea tehnologiilor Prin valorificarea lucră­ asupra lumii, două stiluri. gen Evu, Neculai Chirica, ginalităţii, al îndemnului obiceiurile folclorice „Cer­
tură); pentru culturile de cereale, rilor elaborate de Staţiu­ Al treilea volum de bul" — (Şcoala generală
ormu- versuri, Corneiiu Rădulescu, Tiberiu la muncă, la vrednicie,
: Ca- pomilor fructiferi, păşuni­ nea de cercetări şi produc­ apărut tot la Fada, este Dăioni şi Gligor Haşa, al urărilor de sănătate şi Densuş), „Piţarăii" (Şcoa­
CA- lor etc. ţie pomicolă Geoagiu s-au debutul lui loan Evu, Fe­ cartea, compozită din punct la generală Sălaşu de L
săbii O analiză cantitativă a- perfecţionat tehnologiile de reastră de apă. Am aştep­ de vedere stilistic şi uşor viaţă lungă. Un specta­ Sus), căluşerii din Baru,
STME- rată că în cele mai multe cultură la grîu, orz, po­ col simţit în toate taine­
nărtu- tat demult această carte, denivelată valoric, rămine le sufletului cu momente şi Orăştioara de Sus au
ILTA : institute planul se îndepli­ rumb, pomi fructiferi şi pa­ pentru că demult autorul iot uf f, paradoxal, unitară fost expresii artistice ca­
mina); neşte, elaborîndu-se soluţii jişti. în ansamblu, cerceta­ ei este un poet format. Ca­ in ansamblul ei. Ea oleră -4/îcărcate de fiorul cald litative, relevînd o cultu­
spartă ingenioase şi durabile pen­ rea ştiinţifică şi ingineria litatea înaltă a debutului o lectură interesantă, varia­ al patriotismului, trăit la ră originală, patriotică,
tru un însemnat număr de tehnologică din judeţ se său nu este deci o surpri­ tă, pitorească, odată cu adevărata cotă valorică. umanistă, care acum, in
probleme. Dintre proble­ înscrie in coordonatele ză. Ar merita să revenim a- unghiuri de vedere noi şi „Flori dalbe" a reven­ preajma aniversării Re­
mele abordate în acest an prioritare date de nevoile supra acestei cărţi cu un diverse asupra realităţilor a- dicat pe bună dreptate publicii, a căpătat valo­
de către Institutul de cer­ economiei naţionale. Aici comentariu mai aplicat, cestui colţ de ţară. Cu ris­ sursele pe care „Cîntarea rile reale ale faptului de
cetări şi inginerie tehnolo­ există însă şi o seamă de fiindcă — s-o spun, să n-o cul de a afecta unele sus­ României" le-a impulsio­ artă.
pentru gică, proiectarea lucrărilor lipsuri şi neajunsuri, con­ nat şi în rîndul celor LUCIA LICIU
: Vre- spun ? — ea anunţă in fili­ ceptibilităţi, aş spune că,
va fi de construcţii şi instalaţii centrate în: neabordarea granul paginilor silueta vii­ dacă ar fi să alcătuiesc un
ie vor pentru minereuri Deva, a- unor probleme de maximă toare a unui poet de sea­ ,,top“ at apariţiilor hunedo-
lapo- proape 90 la sută vizează stringenţă, prelungirea ne­ mă. rene din acest an, pe pri­
0 arie îmbunătăţirea tehnologiilor justificată a unor teme.
ii va In ceea ce priveşte proza, mul loc, ex aequo, aş aşeza Poşta redacţiei
no^d. şi perfecţionarea utilajelor, Economia naţională şi a tot din curtuoazie, dar de da­ Fereastră de apă a lui loan
precum şi elaborarea unor judeţului au pus, prin Con­ autoare, Evu şi aceste Incursiuni în Petru Bun — Bîrcea Mare. dreptate : „numai eu ştiu cit
pentru
aceasta
v noi metode de exploatare ferinţa Naţională a parti­ ta pentru muză, am să a- fantastica realitate. Fireşte, Rime imperfecte („E libera şi sînt de fericit/şi cit sint do
nu
s preparare care să permi- dului, pe masa de lucru a azi serbăm cu toţii/Bătrinii, ti­ unic". Ne-aţi trimis pr.cn pu­
î mintesc întii debutul Raisei nu e decit o părere alături neri (?) şi nepoţii/Serbarea ţin pentru o părere definitivă.
1 a atragerea îrî. circuitul e- cercetătorilor o bogată şi t Boiangiu cu romanul, apă­ de care pot sta şi altele. In Marilor Eroi"). N-am prea în­ Domnica Bota Macovei —
lomic a resurselor mine- stringentă problematică. A- rut in populara colecţie sfirşit, pentru că vorbeam ţeles fraza din scrisoare: „Da­ Geoagiu. O frază antologică
e sărace. \ cum se cere o puternică „Cutezătorii“ a Editurii despre şase cărţi, s-o amin­ că am greşeli de ortografie în scrisoare : „în ce priveşte
vă rog să le corectaţi deoare­
colectivul Institutului de mobilizare a tuturor forţe­ Albatros, Zantiala, fiul pă- tesc şi pe a şasea, romanul ce nu îmi place să mă con­ ortografia daţi-mi un ajutor
să fie corectată ortografia. Că
"reetări şi proiectări mi­ lor pentru soluţionarea cît mîntului. Am scris la vre­ Linia şi sfera (Ed. Militară), sult cu nimeni". Nu vă pu­ nu-i moarte de om, ci un gest
niere pentru cărbune Pe- mai rapidă şi eficientă a mea sa despre el şi n-am pe care însă, fiind in cau­ tem răspunde acasă. patriotic". în poezie ne-ati di­
ani acţionează cu pre- acestor cerinţe, de care de­ să mai revin decit pentru a ză, nu-mi ingâdui să-l şi Valeriu Chiţiboi — Simeria. vulgat un extraordinar misteri
e în direcţiile moder­ pinde în măsură hotărî- saluta un debut cu atît mai comentez. Este ciudată predilecţia dv. „Că necunoscutul are/Secrete
pentru o poezie a organelor
ării si mecanizării teh­ toare progresul multilate­ notabil şi mai promiţător, ce-s necunoscute". înţelegeţi
nologiilor de susţinere a lu­ ral al patriei noastre socia­ £ cu cit se pr< RADU CIOBANU de simţ : ^urechile ne chea- că versurile dv. nu intruneso
caută/ocbii
ne
în nici un caz condiţiile pit-,
mă/nasul
ne
du cit se produce pe un te-
crărilor miniere de deschi­ liste. ţintuieso locului/" Vă dăm bllcării.
/