Page 93 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 93
Plenara lărgită a Consiliului Naţional
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VĂ!
fjim
al Agriculturii, Industriei Alimentare,
im
Silviculturii si Gospodăririi Apelor
In prezenţa tovarăşului tru Enache, Nicolae Gio- unor comitete de partid din
Nicolae Ceauşescu, secre san, Gheorghe Stoica, se unităţi agricole.
tar general al Partidului cretar al C.C. al P.C.R., Iau parte, de asemenea,
Comunist Român, preşedin precum şl membri ai Birou cadre cu munci de răspun
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P;C tele Republicii Socialiste lui Executiv al Consiliului dere din ministerele şi or
România, luni, 27 decem Naţional al Agriculturii, ganele centrale care au
I Şl AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N brie, au început In Capita Industriei Alimentare, Sil sarcini în domeniul agri
lă lucrările Plenarei lărgi viculturii şl Gospodăririi culturii, activişti al C.C. al
te a Consiliului Naţional al Apelor. P.C.R., ai organizaţiilor de
Agriculturii, Industriei A- Plenara reuneşte peste masă şi obşteşti.
MARJI, 28 DECEMBRIE 1982 4 pagini - 50 bani limentare. Silviculturii şi 2 500 de participanţi. In a- Plenara pune pregnant
Gospodăririi Apelor. fara membrilor Consiliului, în evidenţă profundul de
La sosirea în Sala Pala sint prezenţi, ca invitaţi, mocratism al orînduiril
tului Republicii, care găz
IN INTIMPINAREA ANIVERSARII REPUBLICII duieşte lucrările Plenarei, primii secretari al comite noastre socialiste, llustrînd
telor judeţene de partid şi
preocuparea permanentă a
secretarul general al parti
dului a fost întîmpinat cu secretarii cu problemele conducerii partidului şl sta
muncii de partid în agri
calde sentimente de dra cultură, cadre din conduce tului, personal a tovarăşu
goste şl stimă, cu puterni rea direcţiilor agricole, lui Nicolae Ceauşescu, de
Din cronica marilor împliniri socialiste ce şl însufleţite aplauze, sucursalelor băncii agri a se întîlnl şi consulta cu
urale şi ovaţii, întreaga a- cole, inspectoratelor silvice oamenii muncii, în vede
slstenţă scandînd îndelung judeţene şl oficiilor de gos rea adoptării celor mai po
„Ceauşescu — P.C.R. !“. podărirea apelor, preşedinţi trivite măsuri menite să a-
Preocupare susţinută pentru înfăptuirea rul partidului şl statului de consilii unice agroindus sigure înfăptuirea neabătu
împreună cu conducăto
tă a hotărîrllor Congresu
triale de stat şi coopera
lui al XII-lea şi Conferin
nostru, în prezidiu au luat tiste, specialişti din pro ţei Naţionale ale partidului,
ducţie, învăţămînt şi cer
dezideratelor noii revoluţii agrare loc tovarăşii Constantin cetare, lucrători din unită a Programului de edificare
Dăscălescu, Ioslf Banc, E-
ţile agricole de stat, ţărani
a societăţii socialiste multi
mil Bobu, Ion Coman, Ion
Dlncă, Ludovic Fazekas, A- cooperatori şi producători lateral dezvoltate şi de
Congresul al XII-lea al teriale, agricultura judeţu lexandrina Găinuşe, Iile agricoli din zonele necoo-
partidului a stabilit ca o- lui nostru beneficiind de Verdeţ, Miu Dobrescu, Pe peratlvizate, secretari al (Continuare in pag. a 4-a)
biectiv esenţial al acestui investiţii In valoare de
cincinal In domeniul agri peste 950 milioane lei. Ca Ideile şi orientările cuprinse în Raportul
culturii înfăptuirea unei urmare, a sporit dotarea
profunde revoluţii agrare, tehnică cu tractoare şl ma tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a partidului
cuprinzlnd atît baza teh- şini agricole, s-au extin9
nico-materlală, cit şi orga lucrările de îmbunătăţiri generatoare de acţiune revoluţionară în toate domeniile
nizarea producţiei, folosi funciare şl ameliorarea pa
rea raţională a întregului jiştilor naturale, au cunos
fond funciar, mecanizarea cut un proces de continuă
complexă a lucrărilor, mo Noua calitate în economie
dernizarea horticulturii, modernizare şl dezvoltare
creşterea efectivelor şl a- zootehnia şi horticultura,
meliorarea raselor de ani precum şi unităţile indus se exprimă prin eficienţă înaltă
male, precum şi rezolva triei alimentare. Numai in
ultimii ani au fost puse în
rea radicală a problemei gului potenţial al agricul
furajelor. Importanţa şi turii noastre socialiste, funcţiune noi complexe „Trebuie să înţelegem că aplicarea noului mecanism economic presu
necesitatea înfăptuirii a- pentru ca pe această calc zootehnice de tip Indus
cestor obiective au fost să-şi aducă o contribuţie trial, cum sint cele de la pune ca fiecare unitate să lucreze pe principiul autoconducerii, auto-
subliniate din nou de se sporită la ridicarea calită Turdaş, Peşteana, Birtln, gestiunli, cu rentabilitate şi eficienţă economică''.
cretarul general al parti ţii muncii şi vieţii între Chlmindla, Bobilna, Bretea
dului, tovarăşul Nicolae gului popor. Română, Orăştle şl altele, NICOLAE CEAUŞESCU
Ceauşescu, in Raportul pre Eforturi susţinute în ve care au un rol de mare în
zentat la Conferinţa Naţio derea înfăptuirii sarcinilor vem ca obiectiv fundamen — care admite compensa
nală a partidului. Realiza-' cu care sint confruntaţi semnătate in asigurarea Punctul de pornire şl fi
rea principiilor autocondu- au depus şi depun In con autoaprovlzlonării terito nalitatea oricărei economii tal al actualei etape făuri rea pierderilor dintr-un
cerii şi autoaprovlzlonării tinuare, sub conducerea or riale. De asemenea, s-a ex bine organizate şl conduse rea societăţii socialiste grup de ramuri cu clştl-
teritoriale impune — aşa ganelor şi organizaţiilor de tins suprafaţa arabilă cu — şl cu atît mai mult cea multilateral dezvoltate, gurlle din alt grup de ra
partid, toţi oamenii muncii de tip socialist — trebuie trecerea ţării în stadiul muri — la obţinerea efi
cum se desprinde din do din agricultura hunedorea- mai mult de 600 hectare, mediu de dezvoltare. cienţei în toate ramurile,
cumentele Conferinţei Na nâ — ţărani cooperatori şl să fie rentabilitatea, efi în toate unităţile. .
ţionale a partidului — ca cu gospodărie individuală, 6-a îmbunătăţit structura cienţa economică. Şl, cu a- In concepţia partidului
toţi lucrătorii din agricul culturilor şi au crescut cu tit mal mult această pro nostru, a secretarului său In sprijinul realizării a-
mecanizatorii, lucrătorii general, tovarăşul Nicolae cestui obiectiv esenţial
tură să acţioneze cu În din I.A.S., cadrele tehnice. peste 3 800 hectare supra blematică, vitală pentru Ceauşescu, creşterea efi Conferinţa Naţională a
treaga răspundere şi hotă- Un accent de seamă în pri feţele ocupate cu porumb, creşterea economică a cienţei economice a între partidului a adoptat pro
rîre, în spirit de ordine şl mii doi ani ai actualului cartofi, legume şl sfeclă de României, se manifestă cu gii activităţi este axul cen grame speciale, care vi
disciplină, pentru punerea cincinal a fost pus pe dez deosebită forţă ca o cerin tral, osatura însăşi ale în zează nemijlocit valorifi
deplină .în valoare a între voltarea bazei tehnico-ma- (Continuare tn pag. a 3-a) ţă de prim-ordin, căci a- tregului sistem şl proces carea superioară şi dezvol
de transformări calitative tarea bazei proprii de ma
ce se produc In ţara noas terii prime, reducerea con
tră în prezent şi în per sumurilor, intensificarea
Un nomenclator de produse spectivă. Economia româ recuperării şi valorificării
HUNEDOARA nească trebuie să realize resurselor materiale refo-
ze noua calitate, eficienţa
losibile, creşterea produc
jp 8wceafăr“j| în continuă mişcare sporită, prin creşterea ro tivităţii muncii.
lului şi ponderii factorului Potrivit aceleiaşi orien
intern, prin valorificarea tări capătă însemnătate
carbon,
conţinut
scăzut
de
Dar
judeţul
Hunedoara
şi utilaje tehnologice side
constelaţia superioară a puternicei
o oţelurilor manganoase nu înseamnă doar loc ne rurgice. Anul acesta, prima mare sincronizarea efectu
sau a oţelurilor extramoi, stins şi metal incandescent. DORIN CORPADE baze tehnico-productive lui obţinut cu efortul de
L PATRIEI J pentru industria constructoa La Că/an, in cele patru tur create în toţi anii con pus — de la întreprindere
re de autoturisme. Nu lip nătorii se prelucrează piese (Continuare In oo" o 3-al structivi, precum şl a re la scara naţională — spo
surselor proprii. în aceas rirea mai accentuată a
Focul şi metalul se pare site de importanţă sint tă opţiune capătă o sem
că au fost dintotdeauna ale „P.C.“-urile, adică oţelurile nificaţie cu totul deosebită rentabilităţii cu eforturi
Hunedoarei. Istoria melea beton, folosite in construc cît mal mici. Aceasta în-
ţii, oţelurile pentru centrale cerinţa trecerii de la aşa-
gurilor noastre este strlns numita eficienţă globală
nucleare, oţelurile pentru (Continuare In pag. a 3-a)
legată de fier. Fierul a fost
electrozi de sudură, cord
şi este leagănul civilizaţiei
şi al progresului. metalic sau pentru rulmenţi
grei. Oţel, oţel, oţel... Se
•tjara umblă după cum
poate imagina astăzi vrea
merg cuptoarele", continuă Raport muncitoresc
ramură de vid a economiei
să spună oţelarii. Şi nu
naţionale in care oţelul de
este nici o urmă de Infa RECUPERĂRI tro alţii, David Borşoi,
Hunedoara să nu fie pre
tuare in această afirmaţie ŞI RECONDIŢIONÂRI Dezideriu Tănăsele, Ko-
zent ? Nu se poate I Şi nu
a lor. Cuptoarele hunedore- DE MATERIALE vacs Anton, Victor Fan-
pentru că Hunedoara a fost
ne dau ţării, economiei na tini, Eugen Ionescu, Du
ţionale, oţel de calitate su şi este a focului şi a me La autobaza do trans mitru Micu, Ion Ionda,
perioară, oţel obţinut din talului, ci datorită faptului port din cadrul Combina
că aici au fost create teh : tului minier Valea Jiului Iulian Iîerlan, Ioan Ba
alierea a două elemente de
nologii şi capacităţi de pro- se acordă o mare atenţie dea şi alţii. (Vasile Bel-
bază - inteligenţă şi teh
ducţie'care să permită ob recuperării, recondiţionă- die, corespondent),
nică -, elemente de care
ţinerea unor produse side rll şi reintroducerii în ,i
nu se duce lipsă in marele
rurgice de înaltă calitate. producţie a materialelor
combinat siderurgic, ele
Nu este lipsit de interes refolosibile. Şoferii, ine- Oamenii muncii de la
mente care asigură in ulti să arătăm că la anul se canicii, ceilalţi lucrători întreprinderea de reţele
mă instanţă varietatea de
preconizează să se asimile de la atelierul mecanic au electrico Deva dau o a-
oţeluri speciale. Firesc, pen
ze peste 20 noi mărci de recuperat de Ia începutul tenţie deosebită recupe-
tru că ramurile industriale
oţeluri inoxidabile. In ulti anului pi*se de schimb, rării Şi valorificării mate-
cu cit se dezvoltă, cu gtît mul timp s-au impus noi diferite subansamble şi rialelor refolosibile. în
au nevoie de o mai largă tehnologii de lucru, cum ar materiale în valoare de perioada trecută din a-
varietate de oţeluri superi li barbotarea cu argon sau peste 200 000 lei. Au fost cest an, colectivele do
oare. Din această cauză la azot, degazarea sub vid recuperate şi recondiţio- nici au colectat şi predat,
Hunedoara, in combinat, au prin recirculare, tratamentul nate, între altele, 15 mo- în scopul reintroducerii
fost asimilate noi mărci de oţelului in vid cu aport de toare auto, saboţi, pi- în circuitul economic,
oţeluri, s-au creat tehno căldură, care au făcut po nioane, cutii de viteză etc. 275 kg de cupru, 135 kg
logii aparte pentru elabora sibile asimilarea şi elabora Combinatul siderurgic Hunedoara. O.S.M. 2. Aspect de S-au evidenţiat constant de aluminiu şi peste 3000
rea oţelurilor inoxidabile, cu rea unor oteluri unicat. la turnarea oţelului in lingotlere. în această activitate, prin- k® do ulei mineral uzat.
