Page 94 - Drumul_socialismului_1982_12

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 817

Im spiritul ihotărîraor Conferinţei Naţionale a partidului
ÎNTREPRINDEREA
1 HH
MINIERĂ Noul mecanism economic — nici un produs
u,00 Telex
11,03 Ecran
HUNEDOARA ’ „Avcnt
nerentabil, întreaga producţie eficienta. H ') Republ
Sa'wyer
niversa
12.05 A XII' 1
’ valului
Mehedi
Iniţiativele muncitoreşti - o pîrghie importantă 12,40 Van or a.
„Este necesar ca toate consiliile de conducere, toţi oamenii mun­ 13.00 închide
cii, în calitate de proprietari, producători şi beneficiari, să acţio­ In înfăptuirea sarcinilor de pian 16.00 iul Telex
neze cu cea mai mare răspundere pentru desfăşurarea ritmică a 16.05 Ecran 1
Film ?-
„Venind în sprijinul ac­ fost preluată de 76 de bri­ tru Mihalcea şi Constantin Vlaicu"
întregii activităţi economice, pentru realizarea producţiei fizice, creş­ tivităţii de producţie, or­ găzi minereşti. Ea a con­ Crîşmăriuc. O altă iniţia­ 16,35 Clubul
terea calităţii, productivităţii şi eficienţei în întreaga economie na­ ganizaţiile de sindicat s-au dus la obţinerea unui spor tivă, preluată de 60 de n,10 Cabinet
pentru
preocupat de aplicarea şi de producţie de aproape grupe sindicale este „Con­ agricult
ţională". generalizarea iniţiativelor 20 000 tone de minereu de tul colector de economii al 17.30 Muzică
NICOLAE CEAUŞESCU muncitoreşti şi a metodelor fier numai la minele din grupei sindicale", care, a- 17 50 1001 .t} e IncUldCl
18.00
înaintate de muncă — ară­ Teliuc. Printre cei care plicată cu consecvenţă, a lui
ta tovarăşul Ioan Bîrna, s-au evidenţiat în această condus la reducerea cu 20.00 Telejurr
preşedintele comitetului bătălie pentru plan, pen­ 2,26 milioane lei a cheltu­ 20,20 Actuaht
Autoconducerea muncitorească în acţiune sindicatului din întreprin­ tru calitate se numără şefii ielilor materiale, economi­ 20.30 în
dere. O iniţiativă aplicată
sirea a 2 500 MWh energie
în acest an — „Brigada de brigadă Patakl Nicolae, electrică, 3 700 mc com­ dedicat
De la tribuna înaltului partid al întreprinderii mi­ a sarcinilor de plan. Ast­ înaltei productivităţi şi a Ştefan Năstase, Ioan Mai- bustibil şi 513 mc lemn de 20.45 KCpubU»
’ niversar
forum comunist, Conferinţa niere Hunedoara, pentru a fel, noi am reuşit să obţi­ calităţii producţiei" — a can, Gherasim Tecar, Pe- mină“. 21.05 Teatru i
Naţională a partidului, to­ afla cum a acţionat consi­ nem şi de această dată o ta şt .
cai
varăşul Nicolae Ceauşescu, liul oamenilor muncii în producţie marfă suplimen­ Brigăzile de tineret - In avangarda bătăliei 22.00 Voltin. i
Tcicjum
a subliniat în magistralul vederea desfăşurării unei tară de peste 17,5 milioa­
Raport prezentat, încă o activităţi corespunzătoare ne lei, să extragem supli­
dată necesitatea perfecţio­ în mineritul din Poiana mentar sarcinilor de plan pentru mai mult minereu de fier
nării noului mecanism eco­ Ruscăl, peste 3 700 tone de fier în
nomic şi aşezarea întregii — Sub conducerea comi­ minereu marfă, 90 000 tone Comitetul U.T.C. din în­ teran. De asemenea, tinerii propunem ca aceste brigăzi
activităţi pe principiile tetului de partid, consiliul de dolomită şl aproxima­ treprindere s-a preocupat organizaţiei U.T.C. se im­ şi schimburi să fie adevă­ bucureşt:
autoconducerii şi autoges- oamenilor muncii a acor­ tiv 2 200 tone de talc. Rea­ permanent pentru ca tine­ plică în realizarea de eco­ rate şcoli de educaţie mun­ dioprogramul
tlunli, creşterea răspunde­ dat o mal mare atenţie lizarea Indicatorilor de rii să fie mereu în prime­ nomii de energie electrică, citorească. La ordinea zi
rii fiecărui colectiv, a adu­ îmbunătăţirii stilului şi plan la nivelele respective le rînduri ale bătăliei pen­ lemn de mină, exploziv, tur,*', 7,00 Ra
nărilor generale şi a con­ metodelor sale de muncă, este rodul activităţii colec­ tru minereul de fier din capete detaşabile şl alte Aşadar, la întreprinderea Rc\5 ,ta prese
rul nclodiiloi
siliilor oamenilor muncii urmărind să transpună tivelor de muncă din sub­ Poiana Ruscăi —, arăta se­ materiale. Ţinînd cont de minieră Hunedoara nu se de ştiri ; 9,(
în stabilirea şi realizarea mai ferm şi mai eficient în unităţile noastre, care, prln- cretarul comitetului U.T.C., experienţa acumulată In a- face nici un rabat de la ascultătorilor;
planului. practică noul mecanism e- tr-o mai bună organizare a Dan Betea. în acest sens cest domeniu ne propu­ îndeplinirea ritmică a sar­ de ştiri; 10,20
şi dansurile
Sîntem în pragul unui conomlc, cu tot ce înseam­ procesului de producţie, s-au constituit brigăzi de nem ca pe viitor să gene­ cinilor de plan. Minerii 10.40 Mioriţa;
nou an şi, iată, la între­ nă acesta : autoconducere, printr-o mai bună urmări­ tineret la E.M. Ghelari — ralizăm iniţiativele tinere­ hunedoreni, alături de ce­ de ştiri; 11,
prinderea minieră Hune­ autofinanţare şi autogestiu- re a necesarului de mate­ abatajul 903, condus de tului. Printr-o atentă în­ lelalte colective minereşti pionierilor; 1
te; 12,00 Bule
doara am încercat să fa­ ne. în acest an consiliul riale la locurile de muncă Mihal Sava, abatajul 715, drumare din partea orga­ din ţară acţionează cu toa­ 12,05 Republi
cem un prim bilanţ al ac­ oamenilor muncii a perse­ şi o conducere competentă, condus de Ştefan Bîrlădea- nizaţiilor de partid şi o tă hotărîrea pentru înfăp­ vatră; 12,30
tivităţii desfăşurate. Ce re­ verat mai mult pe întări­ au asigurat ritmicitatea co­ nu şl abatajul 807, condus strînsă colaborare cu con­ tuirea întocmai a indicaţii­ folclorului; 1!
mieră
radio-t
ţine atenţia ? Aici, încă de rea răspunderii fiecărui respunzătoare din abataje­ de Grigore Onuţă — şi la ducerile secţiilor vom con­ lor secretarului general al la 1 la 3 ;
la începutul anului au fost colectiv de muncă, pe o le şi fronturile de lucru ale secţia minieră Teliuc — stitui schimburi ale tinere­ partidului, pentru realiza­ bul curioşilor,'
luate măsuri energice în mai bună organizare a sectoarelor noastre, între brigada 149, condusă de tului la secţia mecanică şi rea programelor privind de ştiri; 16,05
vederea îndeplinirii în producţiei şi a muncii, pe sectoarele cu bune rezulta­ uzina de preparare, mal dezvoltarea mai rapidă a cintecc; 16,20
cuiul; 16,25 M
mod ritmic a planului de gospodărirea şi gestionarea te evidenţiem Secţia ne­ Ştefan Năstase. Apreciem multe brigăzi de tineret la bazei energetice şi de ma­ ponlstic: Hori
către fiecare formaţie de mai atentă a valorilor şi metalifere Zlaşti (secţie că aceste brigăzi se înscriu Secţia minieră Teliuc şi terii prime prin punerea 16.40 Coordon
lucru, sector şi secţie de bunurilor materiale, creş­ unde s-au obţinut produc­ cu bune rezultate în acti­ în producţie a resurselor ce; 17,05 Poli
17,30 Leru-1 1<
producţie, pentru folosirea terea productivităţii mun­ tivităţi înalte), Secţia mi­ vitatea de zi cu zi din sub- cariera Crăciuneasa. Ne materiale de care dispun. ţară — momi
la maximum a capacităţi­ cii şi reducerea costurilor nieră Teliuc (cu o constan­ 17,45 Noutăţi
lor de producţie, cu efi­ dc producţie, îmbunătăţi­ ţă foarte bună în realiza­ Perfecţionarea organizării şi Creşterea Electric Cord;
scrii; 19,45 A
cienţă şi rentabilitate spo­ rea activităţii de control şi rea sarcinilor de plan), U- la A la Z; 2(
rite. îndrumare în subunităţi, zina de preparare Teliuc, securităţii muncii
nai; 20,10 Mer
Avînd acest punct de urmărind cu prioritate secţia mecanică de întreţi­ conducerii producţiei şi a muncii tului românesc
tr-o oră; 23,00
pornire, ne-am adresat to­ crearea unor condiţii co­ în activitatea 2 pentru pian
varăşului Doru Toma, se­ respunzătoare de muncă în nere şi reparaţii şi secţia Caracteristicile esenţiale ale brigadă şi a maiştrilor,. a ca­ de Saint Saei
cretarul comitetului de vederea înfăptuirii ritmice de transport auto. acţiunilor, măsurilor, metode­ drelor tehnice şi a şefilor de minieră Non st. mu
lor, tehnicilor şi mijloacelor a- compartimente, a -cadrelor de
doptate de consiliul oamenilor conducere din sectoarele de Nu putem spune că uc des­
muncii şl de biroul său exe­ producţie gi din Exploatarea făşurăm o activitate rentabilă, gy -kvxesr
Anul 1983 — lai an al eficienţei şi calităţii cutiv, de comandamentele săp- minieră Ghelari, a cadrelor din eficientă atita timp cit mai I^ŞNEJ
avem in unele locuri de mun­
tămînale constau in formarea
conducerea întreprinderii a sti­
opiniei de masă în luarea de­ mulat iniţiativa gi creativita­ că situaţii care pot periclita
ciziilor, în analiza critică a so­
Pentru înfăptuirea aces­ Prin măsurile luate încă că realizăm de mai mulţi luţiilor şi variantelor de deci­ tea, a implicat aceste oadre în derularea in bune condiţii a
procesului do producţie, situa­
actul de programare ştiinţifi­
DEVA: Mis
tui important deziderat tre­ din a doua jumătate a a- ani programe de perfecţio­ zii, in preluarea şi analiza şti­ că a producţiei şi in realiza­ ţii care pot pune in pericol castel (Patria)
buie să se insiste mai mult cestui an, măsuri care au nare a pregătirii profesio­ inţifică a propunerilor formu­ rea cu eficienţă a sarcinilor sănătatea oamenilor muncii aur (Arta); Hl
de produoţio fizică gi a para­
pe dezvoltarea bazei teh- fost concretizate în pro­ nale cu scoatere din pro­ late de oamenii muncii, in îm­ metrilor de calitate. Adoptarea sau pot perturba pentru o pe­ Femeia din Un
rioadă de timp ritmicitatea În­
binarea
colective
răspunderii
căra); Teherar
nico-materiale, 'Creşterea grame speciale, adoptate ducţie — inclusiv la nive­ cu răspunderea personală, în gi realizarea unui complex şl deplinirii sarcinilor dc plan. riile I-II (Si
nivelului tehnic al produc­ de adunarea generală a lul maiştrilor şi şefilor de manifestarea plenară şi reală complet program de pregătire Tocmai pentru a preveni a- Cununa Petrlei
ccsto aspecte, în unitatea noas­
ţiei, ridicarea calităţii în­ oamenilor muncii, am asi­ brigadă — ne-a permis să a democraţiei socialiste, ceea şi perfecţionare profesională a tră au fost Întreprinse multi­ gen da lui Ciut:
muncitor
ce reprezintă de fapt modul
personal
întregului
tregii activităţi, perfecţio­ gurat condiţiile tchnico- realizăm un valoros fond concret în care se aplică în din întreprindere a urmărit a- ple acţiuni cu un unic scop : riile I-H (Co:
PETROŞANI: I
narea corlducerii, a produc­ materiale şi umane ce ga­ de cadre cu ajutorul că­ viaţă autoconducerea munci­ slgurarea tuturor locurilor de creşterea securităţii muncii în Fairfcax (Unire
torească în întreprinderea mi­
ţiei şi a muncii. rantează realizarea ritmi­ ruia conducem mai bine nieră Hunedoara. muncă cu cadre calificate în activitatea minieră. Am pus beşte şi lasă (7
un accent dooscblt pe Îmbună­
— Avem încă o serie de că, cantitativă şi calitativă fenomenul tehnic şi econo­ Armonia şi echilibrul, cali­ meseriile de bază (mineri şi tăţirea formelor de instruire LUPENI: Grăn
tural); VULCA
preparatori), precum şi inte­
probleme de rezolvat, pre­ a sarcinilor de plan din mic din minele şi uzinele tatea şi eficienţa, analiza şi grarea şi adaptarea la condiţii­ a noilor încadraţi în muncă, este pe emisie
deoarece acest aspect U consi­
ciza inginerul Vasile Gol- 1983. noastre. decizia fundamentală sînt con­ le specifice de muncă a mun­ derăm cel mal Important. Pen­ LONEA: Lanţu
da, directorul întreprinde­ Trebuie să mai menţio­ Prin aceste măsuri ur­ secinţe fireşti ale unul mare citorilor nou încadraţi. tru realizarea acestui deziderat — seriile I-H
efort de organizare şi mai a-
ANINOASA :
Desigur, tot în acest cadru
rii. De aceea ne-am orien­ nez că tot ceea ce realizăm mărim ca in întreprinderea les de perfecţionare a dome­ de organizare gl conducere a s-a trecut la dotarea compar­ banc la Polul
tat cu precădere atenţia în unitatea noastră se da­ noastră să cîştige teren cu­ niilor chele din întreprindere producţiei şi a muncii îşi gă­ timentelor do protecţie a mun­ citoresc); URic
cii de la Gholari şi Tclluc cu
spre obiectivele care sînt torează în primul rînd co­ şi sectoare. Ce a însemnat a- seşte locul şi generalizarea materiale şi aparatură nece­ na din Tirnovo
BRAD:
Pleto
cest efort de organizare pen­
menite să contribuie la lectivelor de muncă, abne­ noaşterea operativă a rea­ tru unitatea noastră 1 formelor de retribuire a mun­ sară desfăşurării unei susţinu­ (Steaua roşie)
cii în acord global, creşterea
menţinerea în stare activă gaţiei cu care muncesc toţi lităţilor de la fiecare loc In primul rînd un sistem in­ ponderii muncii in acord di­ te munci de instruire şi de Caseta Măriei
propagandă. Au fost confecţio­
(Patria); Un ;
a tuturor capacităţilor de oamenii întreprinderii. Noi de muncă, intervenţia formaţional implementat pînă rect, pe bază de norme de nate machete alo diferitelor u- dut (Flacăra);
producţie. Dintre acestea ne-am creat un colectiv promptă a factorilor de la locul de muncă direct muncă fundamentate tehnic, tilajo miniere, caro prezintă BĂI : Cursa in
anumite pericole de accidenta­
aş enumera punerea în productiv, cu tendinţă de aplicarea cu răspundere a a- re în timpul funcţionării şi sa dc ' •.iltură)
progresiv
la
transformare, într-un viitor a-
cordulul
toate
funcţiune a funicularului bun, priceput şi competent. răspundere, pentru dimi­ propiat, în sistem informatic locurile de muncă direct pro­ au fost amenajate poligoanc- întoarcerea lu
(Dacia); BRAZ
de rambleu hidraulic. în Prin îmbunătăţirea condi­ nuarea perturbaţiilor, con­ care permite cunoaşterea si­ ductive din subteran şi din şcoală (In special la Tclluc, Pană de Vuite
acelaşi timp se Va asi­ ţiilor de muncă şi de viaţă trolul în teren a modului tuaţiei producţiei, a stării teh­ carieră. Acestea au mobilizat unde se face instruirea gene­ Doreşte-ml un
gura realizarea programu­ ale tuturor celor ce lu­ în care se înfăptuiesc pro­ nice şl a nivelului parametri­ toate categoriile de personal ral introductivă, In mod cen­ vorabil (Casa
pentru
lor
tralizat,
în efortul colectiv de realizare
toată
a
asigurării
Între­
tehnologici,
SIMBRIA: Soc
lui complex de întreţineri, materiale şi serviciilor electro­ a sarcinilor de producţie fizi­ prinderea). La poligonul-şcoaiă şui); ILTA: Ya
crează în întreprindere noi priile decizii, precum şi mecanice. Apoi, precizarea mal că şi a parametrilor calitativi de la Teliuc s-a pus în func­
revizii, reparaţii curente şi ţie un circuit de transport la riile T-TI (Lun
capitale la cuptoarele de stăpînim mai bine fenome­ hotărârile organelor supe­ clară a atribuţiilor, sarcinilor şi de eficienţă. puţ, dotat cu utilaje caracte­
şi lucrărilor, precum şi loca­
prăjire magnetlzată de la nul fluctuaţiei, iar faptul rioare. lizarea răspunderii şefilor de Ec. VALENTIN GUTĂ ristice acestuia (instalaţii de
uzina de preparare. Vom împins vagoijeţi, opritori me­
canici, lanţ elevator, vagoncţi,
acţiona mai concret pentru rampă etc.). Dc asemenea, IKBEB
creşterea eficienţei metode­ poligonul-şcoaiă este dotat cu
lor de exploatare practicate Autogesiiunea impune sporirea răspunderii utilaje şi Instalaţii caracteris­ Timpul prol
în subunităţile noastre, tice lucrului In subteran (lo­ ziua de 28 dec
comotive electrice, perforatoa­
urmărind atît exploatarea re, benzi de transport, ven­ Vreme în gem
cu cerul mai m
raţională şi protecţia zăcă- pentru îmbunătăţirea întregii activităţi tilatoare, pompe, posturi de Vor cădea pre
mîntului, cît şi creşterea transformare etc.). Toate aces­ Ia ales sub formă
tea
substanţial
contribuie
şi ploaie. Vîntt
subunităţile
Noţiunile de buget ilc veni­
gradului de recuperare a turi şi cheltuieli, ele producţie măsurile luate Ia nivel de în­ toate îndeplinească au reuşit nic şi altele, au asigurate re­ formarea deprinderilor practi­ slab la modera'
sursele financiare necesare, re­
să-şi
în
realizarea
pentru
treprindere
bune
metalului şi menţinerea netă, de eficienţa şi rentabili­ unei eficiente crescute au fost condiţii indicatorii de eficien­ surse care însumează peste ce la noii încadraţi, la înlătu­ rul nord-vestic.
rarea
accidentelor
potenţiale
rile minime vor
capacităţilor de producţie tate au devenit familiare ma­ binevenite. Indicatorul de pro­ ţă. Pe baza acestor realizări 70,6 milioane lei şi reprezintă generate de necunoaştere sau între minus 3 şi
ducţie netă înregistrează o de­
la nivelul programat. Tot­ jorităţii membrilor colectivului păşire de peste 7,4 milioane lei, s-au constituit de altfel şi ele­ înfăptuirea concretă a auto­ nctndemlnare. cele maxime îi
la
trecerii
Noi am luat încă de pe a-
odată este necesar să acor­ nostru dc muncă. Toato sub­ suportul material al acestui mentele necesare autofinanţare, finanţării. chiar şi con­ cum o scrie de măsuri menite grade. Ct 3ţă 1
şi
autogestiune
unităţile
miniere
întreprinderii
Prezentarea,
dăm atenţia cuvenită fun­ Hunedoara au atribuite buge­ spor constituindu-1 în primul asigurîndu-se integral resurse­ centrată, a acestor elemente să diversifice şi să îmbunătă­ neaţa şi seara.
damentării şi extinderii te în care sînt comensurate rînd produsele fizice obţinute le necesare finanţării tuturor definitorii pentru autogestiune ţească formele do Instruire. La munte, vrt
peste plan la fier în minereu
obiectivelor prevăzute In plan
cheltuielile,
veniturile
şi
au
normării consumurilor la stabiliţi indicatori dc produc­ marfă, dolomită, talc. şl buget. este edificatoare pentru a ar­ şi Consiliul oamenilor muncii cu cerul mal m
conducerea
gumenta superioritatea acestui
alo
operativă
materialele şi utilajele teh­ ţie nota, beneficii, cheltuieli Veniturile proprii înscrise în Fondurile proprii pentru dez­ cadru generos conceput de întreprinderii vor depune şi in Vor cădea prei
formă de lapot
nologice de extracţie, trans­ totale şi materiale la 1000 lei buget sînt îndeplinite în pro­ voltarea economică a Între­ partid în vederea creşterii efi­ continuare eforturi pentru ca soare. Vîntul
porţie de 103,4 la sută, iar
producţie marfa, indicatori pe
port, preparare şi prelucra­ baza cărora îşi desfăşoară, ur­ economiile obţinute prin redu­ prinderii, pentru construcţia cienţei, pentru ridicarea între­ rezultatele în domeniul pro­ intensificări ten
tecţiei muncii să fie tot mal
re, în scopul încadrării în măresc şi Îşi analizează fie­ cerea costurilor dc producţie de locuinţe, pentru fondul so­ gii activităţi pe o treaptă ca­ bune, iar gradul de securitate nord-vest pînă
(Meteorolog de
cotele planificate şi în ni­ care propria activitate. Bilan­ reprezintă 13,5 lei Ia fiecare cial, pentru participarea oa­ litativ nouă, superioară. minieră să crească continuu. Liana Ţuţuriga)
mic dc lei producţie marfă.
ţul, după 11 luni de activita­
velul cheltuielilor mate­ te din acest an, evidenţiază cît Somnificativ in bilanţul rea­ menilor muncii la beneficii,
riale. se poate de convingător eă lizărilor este şi următorul fapt: introducerea progresului teh- Ec. STAN STOICA Ing. NICOLAE JURCOANE